Curs Fizică

CE ESTE FIZICA

Fizica este una dintre științele fundamentale ale naturii.

physis = natură – în limba greacă

 OBIECTUL DE STUDIU AL FIZICII

• Fenomenul fizic - reprezintă o succesiune de modificări ale unui

anumit corp, sau sistem de corpuri, care evoluează în timp, după o
anumită lege

• Fenomenele fizice pot fi evaluate atât calitativ, cât și cantitativ

• Obiectivul Fizicii este stabilirea legilor generale care pot explica

modul în care se defăşoară fenomenele fizice observate în natură
 MODEL, TEORIE, LEGE
• Modelul – o reprezentare a ceva ce este prea dificil sau chiar imposibil
de descris direct
• -este corect doar în anumite situații

modelul planetar al atomului

modelul oscilatorului liniar armonic modelul gazului ideal
 MODEL, TEORIE, LEGE
• Teoria – este o explicație a unor fenomene din natură
- este susținută prin dovezi științifice
- este verificată de multe ori în paralel, de grupuri diferite de cercetători
- ex. teoria privind natura ondulatorie a luminii
 MODEL, TEORIE, LEGE

• Legea – folosește un limbaj concis pentru a descrie un fenomen din

natură
- este susținută prin dovezi științifice și prin experimente repetate
- se poate exprima adesea printr-o singură ecuație matematică
- ex. Legea atracției universale
 MODEL, TEORIE, LEGE
“Dacă teoria și practica nu se potrivesc, schimbă practica”
Albert Einstein
FENOMENE FIZICE - EXEMPLE
 MĂRIMI FIZICE

• Mărimile fizice definesc proprietăţi ale corpurilor sau caracterizează

procese în care schimbările ce survin pot fi descrise cantitativ

• Mărimile fizice pot fi măsurate

• A măsura o mărime fizică înseamnă a compara mărimea fizică
respectivă cu o mărime bine definită, de aceeaşi natură, ce a fost
aleasă ca unitate de măsură
• Compararea sau măsurarea se realizează cu ajutorul unui instrument
de măsură
 MĂRIMI FIZICE SCALARE

Mărimile fizice scalare sunt complet definite dacă se precizează valoarea

numerică și unitatea de măsură
Ex. masa, timpul, lungimea, presiunea
 MĂRIMI FIZICE VECTORIALE

• Mărimile fizice vectoriale sunt definite complet dacă, pe lângă valoare

numerică și unitate de măsură li se asociază un vector, care are
elementele caracteristice:
- origine sau punct de aplicație
- direcție
- sens
- modul
• Valoarea numerică a mărimii respective este egală cu modulul vectorului
asociat
• Ex. viteza, accelerația, forța
MĂRIMI FIZICE VECTORIALE
MĂRIMI FIZICE VECTORIALE
 SISTEMUL INTERNAȚIONAL (SI)

Denumire adoptată la a 11-a Conferință Generală de Măsuri si Greutăți

în anul 1960
• Conține TREI clase de mărimi și unitățile de măsură corespunzătoare:
-mărimi fizice și unități de măsură fundamentale
- mărimi fizice și unități de măsură derivate
- mărimi fizice și unități de măsură suplimentare
 MĂRIMI FIZICE FUNDAMENTALE ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL (S.I.)

Mărimea fizică – simbolul

Unitatea de măsură Simbolul unității de măsură
mărimii
Lungimea - l metru m
Masa - m kilogram kg
Timpul - t secundă s
intensitatea curentului
Amper A
electric - Ie
temperatura absolută - T Kelvin K

cantitatea de substanță - ν mol mol

intensitatea luminoasă - I candela cd

 UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE ÎN S.I. – DEFINIȚII

metrul: distanța parcursă în vid de lumină într-un timp de

1/299792458 dintr-o secundă
UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE ÎN S.I. – DEFINIȚII

kilogramul – până în anul 2018, prototipul internaţional al kilogramului a fost un cilindru cu dimensiunile 39 de
milimetri lăţime şi 39 de milimetri înălţime, confecționat dintr-un aliaj de platină și iridiu și păstrat din 1889, la Biroul
Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri în apropiere de Paris.
 UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE ÎN S.I. – DEFINIȚII

• Începând cu anul 2018, kilogramul a fost redefinit, pe baza calculelor

cu ajutorul constantei lui Planck, o constantă fundamentală care
exprimă, în fizica cuantică, relaţia dintre energie şi frecvenţa unor
particule precum fotonii
 UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE ÎN S.I. – DEFINIȚII

• secunda: durata a 9 192 631 770 perioade de oscilație ale radiației

care corespunde tranziției între cele două nivele ale energiei hiperfine
ale stării fundamentale a atomului de Cs 133
MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE
 UNITĂȚI DE MĂSURĂ TOLERATE
• caloria – cal - pentru căldură
• 1 cal = 4,18 J
• calul putere – CP – pentru putere
• 1 CP = 736 W
• electronvolt - eV - pentru energie
• 1 eV = 1,602 176 462(63) × 10-19 J
• unitatea atomică de masă – u – pentru masă
• 1 u = 1,660 540 2(10) x 10-27 kg
• milimetru coloană de mercur – mmHg – pentru presiune
• 1 mmHg = 133,32 Pa
 UNITĂȚI DE MĂSURĂ TOLERATE

• https://www.youtube.com/watch?v=VEQaH4LruUo
• https://www.youtube.com/watch?v=yKfMWIQXHRE
 MULTIPLII UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ
Factor de
Prefix Simbol Exemplu Simbol Valoare Descriere
multiplicare
Distanța parcursă
exa E 1018 Exametru Em 1018 m de lumină într-un
secol
30 de milioane de
peta P 1015 Petasecundă Ps 1015 s
ani
Puterea unui laser
tera T 1012 Terawatt TW 1012 W
performant

Frecvența
giga G 109 Gigahertz GHz 109 Hz
microundelor

Radioactivitate
mega M 106 MegaCurie MCi 106 Ci
ridicată
În medie, lungimea
kilo k 103 Kilometru km 103 m
a 1400 de pași
Conținutul a
hecto h 102 Hectolitru hL 102 L aproximativ 10
găleți
Conținutul unei
deca da 101 Decagram dag 101 g
lingurițe
 SUBMULTIPLII UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ
Mai puțin de
deci d 10–1 Decilitru dL 10–1 L jumătate de doză
de Cola
Grosimea unui
centi c 10–2 Centimetru cm 10–2 m
vârf de deget
Mărimea unui
mili m 10–3 Millimetru mm 10–3 m
purice
Detaliu observat
micro µ 10–6 Micrometru µm 10–6 m
la microscop
Masa unei
nano n 10–9 Nanogram ng 10–9 g particule mici de
praf
Capacitatea unui
pico p 10–12 Picofarad pF 10–12 F condensator din
aparatul de radio
Mărimea unui
femto f 10–15 Femtometru Fm 10–15 m
proton
Timpul în care
lumina
atto a 10–18 Attosecundă as 10–18 s
traversează un
atom
 ANALIZA DIMENSIONALĂ

• Metodă pentru verificarea relațiilor care descriu fenomene fizice

• Se bazează pe omogenitatea dimensională: termenii unei relații fizice

trebuie să fie omogeni, adică să aibă aceleași unități de măsură și
aceleași puteri ale mărimilor fundamentale
 STABILIREA FORMEI GENERALE A ECUATIILOR
CU AJUTORUL ANALIZEI DIMENSIONALE

Exemplul 1
Un corp de masă m se deplasează sub acţiunea unei forţe constante F, paralel cu
direcţia forţei aplicate pe o distanţă d. Să se stabilească dimensional cum depinde
viteza v atinsă de corp de mărimile F, m şi d.
 STABILIREA FORMEI GENERALE A ECUATIILOR
CU AJUTORUL ANALIZEI DIMENSIONALE

Exemplul 2:
Să se scrie formula dimensională a constantei atracţiei universale γ care intervine în
formula forţei de atracție F=γ⋅ (m1m2/rr ) dintre două puncte materiale cu masele
m1 şi m2, aflate la distanţa r între ele
 STABILIREA FORMEI GENERALE A ECUATIILOR
CU AJUTORUL ANALIZEI DIMENSIONALE

Exemplul 3:
Să se stabilească dimensional dependenţa rezistenţei R opuse de un fluid la
înaintarea unui corp în funcţie de viteza v a corpului, de densitatea ρ a fluidului şi
de aria S a secţiunii transversale a corpului.