Studiul corelational

Modalităţi de calcul şi
intrerpretarea coeficienţilor de
corelaţie.

03.04.24 Statistica Sicială

 Studiul corelational
Corelatia este o metoda statistica utilizata pentru a
determina relatiile dintre doua sau mai multe
variabile. Exista mai multe tipuri de corelatii atât
parametrice cât si neparametrice.
Coeficientul de corelatie este o valoare cantitativa ce
descrie relatia dintre doua sau mai multe variabile. El
variaza între (-1 si +1), unde valorile extreme
presupun o relatie perfecta între variabile în timp ce 0
înseamna o lipsa totala de relatie liniara.
O interpretare mai adecvata a valorilor obtinute se
face prin compararea rezultatului obtinut cu anumite
valori prestabilite în tabele de corelatii în functie de
numarul de subiecti, tipul de legatura si pragul de
semnificatie dorit
03.04.24 Statistica Sicială
 Corelatii parametrice
Principalele doua conditii ce trebuie a fi îndeplinite pentru a utiliza
probe parametrice sunt:
1. distributia normala a variabilei de interes din cadrul esantionului
cercetarii;
2. omogenitatea dispersiei esntionului cercetarii referitor la variabila
supusa studiului.
Probele parametrice sunt preferate în cazul îndeplinirii acestor
conditii deoarece sunt mai solide, ceea ce înseamna cresterea sansei
de a respinge o ipoteza falsa. Aceste conditii pot fi verificate prin
localizarea mediei în cadrul distributiei normale a datelor cât si prin
calcularea indicatorilor de omogenitate a esantionului cercetat.
Exista mai multe tipuri de corelatii parametrice. Pe parcursul acestui
subcapitol ne vom opri la:
- coeficientul de corelatie simpla (Bravais-Pearson);
- coeficientul de corelatie partiala;
- coeficientii de corelatie biserial si triserial.

03.04.24 Statistica Sicială

 Coeficientul de corelatie simplă r
În acest tip de corelatie sunt implicate doua variabile
numerice care îndeplinesc conditiile parametrice.
Pentru fiecare subiect avem doua rezultate. Calculul
coeficientului de corelatie simpla (Bravais-Pearson)
implica abaterile relative ale rezultatelor din cele
doua distributii fata de mediile corespunzatoare.
Exista mai multe formule de calcul în acest sens. Una
din formulele de calcul a lui r este:

03.04.24 Statistica Sicială

 Coeficientul de corelatie simplă r

Unde:
N = numarul de subiecti al esantionului;
Σ x la patrat si S y la patrat se obtin prin ridicarea la patrat
a rezultatelor si apoi sumarea lor.
Σ x totul la patrat si S y totul la patrat se obtin prin
însumarea tuturor x-ilor si y-ilor si apoi se ridica rezultatul
la patrat.
Σ xy este suma produselor dintre cele doua variabile.

03.04.24 Statistica Sicială

 O alta formula de calcul, porneste de la covarianta:
Unde: n este numarul de subiecti; Sx si Sy sunt
abaterile standard ale celor doua variabile; Mx si My
sunt mediile celor doua variabile.

03.04.24 Statistica Sicială

 Reprezentarea grafică a corelaţiei
20
Correlations

TREVOJN AGRESIA
10
TREVOJN Pearson Correlation 1 .601**
Sig. (2-tailed) . .000
N 40 40
0
AGRESIA Pearson Correlation .601** 1
TREVOJN

Sig. (2-tailed) .000 .

-10
N 40 40
-10 0 10 20
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
AGRESIA

03.04.24 Statistica Sicială

 Interpretarea încrederii lui r
Criteriul dupa care poate fi discutata semnificatia lui r
presupune consultarea unei tabele special construite. Prin acest
procedeu se poate respinge ipoteza nula conform careia ca nu
exista o relatie adevarata (semnificativa), între variabile, iar
eventualele asocieri se datoreaza întâmplarii.
Daca o relatie este semnificativa din punct de vedere statistic,
adica este de încredere, înseamna ca vom obtine rezultate
similare daca s-ar reface experimentul.
În utilizarea tabelului lui r putem alege diferite praguri de
semnificatie. Exista o întelegere la nivelul comunitatii
stiintifice internationale ca pragul minim acceptat pentru a
considera o relatie semnificativa statistic este 0,05.
Aceste valori pot fi însa si mai mici.

03.04.24 Statistica Sicială

 Anexa 4. Valorile critice pentru coeficientul de corelaţie Pearson (r)

03.04.24 Statistica Sicială

 Testul Spearman al corelatiei diferentei rangurilor
Aceasta corelatie ne intereseaza când conditiile
privind parametrii statistici nu pot fi îndeplinite, fie
din cauza neomogenitatii grupului, fie a numarului
prea mic de subiecti (sub 20).
Proba se aplica luând în considerare rangurile
subiectilor care se stabilesc prin ierarhizarea
rezultatelor subiectilor, fie în situatia când nu se pot
efectua masuratori precise (datele sunt prezentate de
la început sub forma rangurilor), fie prin convertirea
rezultatelor obtinute în ranguri.
Rangurile arata locul fiecarui individ într-un
clasament (ex. Rezultatele a patru subiecti la testul de
inteligenta au fost 109, 92, 87 si 100; care convertite
în ranguri înseamna 1, 3, 4, si 2).
03.04.24 Statistica Sicială
 Determinarea rangurilor

În cazul unor rezultate egale se acorda si ranguri

egale acelor subiecti. Pentru a putea fi folosit însa
acest test, nu trebuie sa existe un numar prea mare de
ranguri egale, cel putin nu peste 25% din totalul
rangurilor celor doua grupe.
Mai mult, daca doi subiecti sunt clasati pe locul patru,
ei vor primi rangul 4,5 aflat între locurile 4 si 5.
Urmatorul rang acordat va fi 6. Daca sunt trei subiecti
clasati la egalitate pe locul 2, atunci ei vor primi
rangul 3, aflat la mijlocul dintre locurile 2,3 si 4, iar
urmatorul rang ce va fi acordat va fi rangul 5.
03.04.24 Statistica Sicială
 Pentru a calcula coeficientul de corelatie a rangurilor
notat cu r (ro) utilizam urmatoarea formula:

Unde:
N = Numarul de subiecti (în problema de fata 10);
Σ D2 = suma patratelor diferentelor dintre ranguri

03.04.24 Statistica Sicială

 Testul Spearman al corelatiei diferentei rangurilor
Ca si r, coeficientul de corelatie poate avea valori
între –1 si +1. Valorile negative apropiate de –1 ne
indica o corelatie inversa. Valorile foarte mici ale lui
ro, apropiate de zero nu sugereaza o asociere
semnificativa.
Desi coeficientul de corelatie Spearman r si
coeficientul de corelatie r a lui Pearson nu vor avea
aceleasi valori pentru acelasi set de date, totusi exista
o relativa concordanta (echivalare) între valorile lui r
si cele ale lui r .
De exemplu, un coeficient r de +0,30 este echivalent
aproximativ cu un r de +0,31, sau un coeficient r de
+0,70 este echivalent cu un r de +0,71.
03.04.24 Statistica Sicială
 Tabelul de asociere şi coeficientul de asociere sau de
contingenţă
Această metodă este utilizată îndeosebi atunci cînd
caracteristicile sunt de tip alternativ (da/nu;
admis/respins; peste/sub medie), numite şi
caracteristici dihotomice.
Tabelul de asociere este format din două rînduri şi
două coloane, în subiectul ş predicatul acestuia
trecîndu-se cele două caracteristici X şi Y supuse
asocierii, iar în cele patru rubrici din interior
frecvenţele corespunzătoare.

03.04.24 Statistica Sicială

 Model de calcul
+ --
+ a b
-- c d
Q = ab – bc / ab + bc
Unde:
a = numărul cazurilor n care ambele caracteristici au semnul plus (da/da;
peste/peste medie)
b = numărul cazurilor în care prima caracteristică este pozitivă cealaltă
negativă (da/nu; peste/sub medie;)
c = numărul cazurilor în care prima caracteristică este negativă iar cealaltă
este pozitivă (nu/da; sub/peste)
d = numărul cazurilor în care ambele caracteristici sunt notate cu semnul
minus (nu/nu; sub/sub medie)

03.04.24 Statistica Sicială

 Produsul “ad” arată gradul de realizare a legăturii
dintre cele două caracteristici, î timp ce produsul “bc”
indică lipsa legăturii între cele două caracteristici
cercetate.

03.04.24 Statistica Sicială

 Bibliografie
Anitei, M., (2000) - Introducere in psihologia experimentala,
Casa de editura si presa "Viata Romaneasca"
Drozda-Senkowka, E., (2000) - Psihologia sociala
experimentala, Polirom, Iasi
Hohn, M., Virga, D. (2000), Ghid practic de psihologie
experimentala, Tipografia Universitatea de Vest, Timisoara
Radu, I.,-ed- (1993) - Metodologie psihologica si analiza
datelor, Sincron, Cluj Napoca
Rosca, Al., (1971) - Metodologie si tehnici experimentale in
psihologie, Ed. Stiintifica, Bucuresti
Andrei Novac, (1995) – Statistica socială aplicată, Hyperion,
Bucureşti

03.04.24 Statistica Sicială

 Activitate individuală

Calculaţi coeficientul de
x y corelaţie liniară şi
1 13 20
coeficientul de corelaţie
2 12 1
a rangurilor pentru
3 10 14
următoarele date.
4 8 19
5 11 12
Denumiţi variabilele.
6 9 10 Formulaţi ipoteză.
7 7 13 Stabiliţi semnificaţia
8 9 12
coeficientului de
9 15 20
corelaţie. (r şi ρ)
10 6 10

03.04.24 Statistica Sicială

03.04.24 Statistica Sicială
03.04.24 Statistica Sicială