Intentarea

Procesului
Civil

A elaborat :
Studenta gr. DFT-203
Rusnac Marinela
 Intentarea procesului civil este o fază incipientă obligatorie, indiferent de felul procedurii
civile

La această etapă procedurală se produc dou manifestări de voinţă a subiecţilor raporturilor de

procedură civilă: sesizarea instanţei prin depunerea cererii de chemare în judecată. reacţia
instanţei judecătoreşti în funcţie de corectitudinea perfectării cererii, existenţa ori inexistenţa
dreptului la aţiune. Declanşarea acestei prime faze procedurale produce efecte de natură
procesual-juridică şi material jurdică.

Efectele procesuale se referă în primul rînd la apariţia drepturior şi obligaţiilor de procedură

cum ar fi: întocmirea cererii în modul corespunzător, taxarea corectă a acesteia, posibilitatea
asigurării de acţiuni sau probelor, prezentarea şi cercetarea probelor şi alte acţiuni procedurale,
care în afara procesului civil nu pot fi înfăptuite.

În majoritatea legislaţiilor procesul
civile activitatea judiciară nu se
declanşează din oficiu, ci la
cererea persoanei interesate în
apărarea unui drept subiectiv,
potrivit principiilor:
- Nimeni nu-şi poate face singur
dreptate;
- Instanţa nu poate să judece pînă
ce nu va fi investită de partea
interesată.
Sesizarea instanţei se face prin
intermediul cererii de chemare în
judecată.
Cererea de chemare în judecată
este actul procedural prin care
reclamantul investeşte instanţa
de judecată cu o pretenţie civilă.
Întreaga activitate de soluţionare
a litigiului se va derula în limitele
pretenţiilor reclamantului
invocate în cererea de chemare
în judecată. În aceleaşi limite va
trebui şi judecătorul să statueze,
în final, asupra pretenţiilor
deduse în justiţie. Judecătorul nu
poate depăşi limitele judecăţii
determinate de părţi.
Cererea de chemare în judecată
este un act declarativ, de
exteriorizare a voinţei
reclamantului cu privire la o
pretenţie, care poate fi îndeplinit,
în principiu, numai de către
persoanele ce pot dobîndi
calitatea de parte în procesul
civil.

Cererea de chemare în judecată este forma de manifestare a
acţiunii civile prin care se investeşte instanţa de judecată sau
mijlocul procedural prin care cel vătămat într-un drept civil
solicită concursul organelor specializate ale statului în vederea
restabilirii situaţiei de drept încălcate. Art.166 CPC stabileşte
următoarele condiţii de formă şi conţinut pentru cererea de
chemare în judecată care se face în scris şi trebuie să cuprindă:
Dacă cererea de chemare în judecată este depusă de procuror,
autorități publice, organizații sau persoane fizice în apărarea
drepturilor şi intereselor altor persoane, datele despre reclamant
oricum se vor indica alături de informațiile privind subiectul de
sesizare, care în mod obligatoriu va specifica şi temeiul legal
expres prevăzut pentru sesizarea instanței, anexînd cererea
titularului dreptului încălcat de a intenta procesul (iar în cazul
persoanelor incapabile – hotărîrea definitivă privind declararea
incapacității).
• Instanţa căreia îi este adresată;
• Numele reclamantului şi domiciliul lui (sau sediul
pentru persoanele juridice), datele bancare, cod fiscal,
adresa;
• Numele reprezentantului, dacă cererea se depune de
reprezentant, numărul de telefon, numărul de fax, poşta
electronică sau alte date de contact ale reclamantului și
ale reprezentantului reclamantului;
• Numele (denumirea) pârâtului şi domiciliul lui (sau
sediul persoanei juridice), numărul de telefon, numărul de
fax, poșta electronică sau alte date de contact ale pîrîtului
dacă reclamantul dispune de aceste date.
 Dacă nu se cunoaşte domiciliul pîrîtului sau
acesta nu are domiciliu în RM, în cererea de
chemare în judecată se va arăta ultimul
domiciliu al pîrîtului în RM. În cazul în care
reclamantul va opta pentru instanța de la locul
aflării majorității bunurilor pîrîtului, la cerere
se vor anexa și înscrisuri care confirmă acest
fapt.
Dacă la cerere nu sunt anexate acte care
adeveresc circumstanțele pe care reclamantul
își întemeiază pretențiile, instanța nu va da
curs acesteia. Prezentarea înscrisurilor la
momentul depunerii cererii este necesară
pentru a stabili corect raportul material litigios
și ca rezultat determinarea competenței.
Dacă legea sau contractul prevede respectarea
procedurii prealabile, la cererea de chemare în
judecată trebuie anexate actele care confirmă
respectarea acestei proceduri.
• esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor libertăţilor sau intereselor legitime ale
reclamantului;
• circumstanţele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretențiile, precum şi a dovezilor pe care se
sprijină fiecare pretenţie. Cînd se cere dovada cu martori se arată numele, prenumele şi domiciliul
martorilor. Circumstanțele de fapt constau în relatarea anumitor împrejurări în baza cărora
reclamantul crede că i-a fost încălcat dreptul, ceea ce constituie temeiul acțiunii.
• pretenţiile reclamantului către pîrît;
• valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;
• date despre respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară dacă
aceasta este cerută de lege sau de contractul părţilor;
• enumerarea documentelor anexate ş.a. date importante pentru soluţionarea litigiului.
• data şi semnătura. Dacă-i semnată de reprezentant se va anexa documentul ce-i atestă
împuternicirile. Cererea reclamantului formulată de reprezentant trebuie să fie dactilografiată.
 1. Cererea se depune la instanţa însoţită de atîtea copii cîţi
pîrîţi și intervenienți sunt, dacă aceștia nu dispun de ele.
Cînd dovada se face prin înscrisuri, la cerere se vor alătura
atîtea copii autentificate cîţi pîrîţi şi intervenienţi sunt şi
una pentru instanţă. De asemenea se va anexa dovada de
plată a taxei de stat şi documentele ce legalizează
împuternicirile reprezentanţilor.

3. În cazul când reclamantul sau reprezentantul lui

nu a respectat forma şi conţinutul cererii de
chemare în judecată, n-a depus numărul necesar de
copii sau nu a achitat taxa de stat, judecătorul în 2. Reclamantul poate într-o singură cerere să
termen de 5 zile de la repartizarea cererii pronunţă o
încheiere de a nu da curs cererii, acordându-i formuleze mai multe pretenţii dacă acestea
persoanei care a depus cererea, un termen rezonabil sunt legate între ele. Judecătorul care primeşte
pentru înlăturarea neajunsurilor, care începe a curge cererea are dreptul să separe într-un proces
din momentul când persoana a luat cunoștință de una sau mai multe pretenţii cuprinse în ea,
încheiere. Dacă le va înlătura în termen aceste dacă consideră că judecarea lor separată ar fi
neajunsuri, cererea se va considera depusă în ziua mai raţională.
primei prezentări instanţei. În caz contrar ea nu se
consideră depusă şi, împreună cu actele anexate se
restituie reclamantului printr-o încheiere
judecătorească, susceptibilă de recurs.
 Primirea cererii de chemare în
judecată. Efectele juridice ale pornirii
procesului

Cererea de chemare în
judecată se depune la Premisele dreptului la
sediul instanței, fie Cererea de chemare în
judecată introdusă în intentarea procesului
judecătorului de serviciu,
fie cancelariei, ori se instanță se Printr-o încheiere au un caracter
nesusceptibilă de ireparabil, astfel
expediază prin poștă. repartizează în termen
Dacă cererea este trimisă recurs, judecătorul depistarea de către
de 24 de ore judecător la depunerea
prin poştă sau curier, la acceptă cererea de
registratură, primeşte, în
completului cererii în judecată a
aceeaşi zi, dată certă, unipersonal sau chemare în judecată lipsei sau prezenței
după care se predă colegial de judecată în în decurs de 5 zile uneia dintre
preşedintelui instanţei, mod aleatoriu, prin de la repartizare, circumstanțele juridice
având ataşat şi plicul. intermediul dacă legea nu enunțate la art.169
Aceasta este necesar Programului integrat
uneori pentru a verifica, prevede altfel. CPC constituie temei
de gestionare a legal pentru a refuza
în raport cu data poştei dosarelor.
dacă scrisoarea a fost primirea cererii.
introdusă în termen.
 Judecătorul refuză
primirea cererii:

a) dacă cererea nu urmează a fi b) dacă există o hotărâre irevocabilă

judecată de către instanţele judecătoreşti în
procedură civilă, deoarece cererea se
examinează şi se soluţionează într-o altă
ordine judecătorească. În primul rând, se
are în vedere nerespectarea unor norme de
competență generală.
Totodată, nu trebuie să considerăm că în
acest caz se are în vedere doar
nerespectarea normelor competenței
generale, deoarece în procedură civilă nu
se vor examina cererile care se supun
examinării în procedură contravențională,
penală.
sau o încheiere irevocabilă de încetare a
procesului prin care s-a întărit renunţarea
reclamantului la o acţiune sau tranzacţia
de împăcare privitor la litigiul între
aceleaşi părţi asupra aceluiaşi obiect şi
având aceleaşi temeiuri.
Acțiunea civilă se consideră identică și
în cazul în care cererea este depusă
repetat de către succesorii în drepturi,
procuror, autorități publice, organizații
sau persoane fizice în interesul aceluiași
reclamant cu aceleași pretenții și având
aceleași temeiuri.
 c) dacă cererea este depusă de
un organ, organizaţie sau o
persoană în apărarea drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime
ale unei alte persoane fără drept de
a se adresa în judecată în acest
scop.Instanța trebuie să verifice
dacă în cererea de chemare în
judecată este indicat suportul legal
care legitimează sesizarea
instanței.
Dacă temeiul de drept nu se
menționează în cerere, considerăm
că cererii nu i se va da curs, iar
dacă el în genere nu există din
lipsa prevederii legale, instanța va
refuza primirea cererii. Dar în
acest caz, persoana în interesul
căreia se intentează procesul se va
putea adresa instanței nemijlocit
sau prin reprezentant, formulând o
cerere cu același obiect și temeiuri.
d) există o hotărâre
e) Reclamantului și/sau
obligatorie pentru părţi a
pârâtului îi lipsește
judecăţii arbitrale cu privire
capacitatea de folosință.În
la litigiul dintre aceleaşi
cazul refuzului de a primi
părţi, asupra aceluiaşi obiect
cererea de chemare în
şi având aceleaşi temeiuri,
judecată, judecătorul în
cu excepţia cazurilor când
termen de 5 zile de la data
judecata a respins cererea de
repartizării cererii de
eliberare a titlului
chemare în judecată emite o
executoriu a hotărârii
încheiere motivată în acest
judecății arbitrale sau a
sens, ce poate fi atacată cu
desființat hotărârea
recurs.
arbitrală.
În decursul a 5 zile de la data repartizării cererii de chemare în judecată, judecătorul dispune,
printr-o încheiere, restituirea cererii şi remite reclamantului încheierea şi cererea cu toate
documentele anexate dacă:
• nu s-a respectat procedura sau nu a prezentat dovada exercitării procedurii prealabile
• necompetenţa instanţei (se are în vedere competența jurisdicțională);
• cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;
• cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna ori este semnată fără a se indica
calitatea procesuală a semnatarului.

Nerespectarea semnării cererii nu va determina instanța să nu dea curs cererii, ci să o restituie.

• cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană neîmputernicită de a porni şi a susţine
procesul.
• soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţământul soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la
naşterea copilului (acordul soției la divorț trebuie exprimat în scris);
• la aceeaşi instanţă sau la alta (ori la judecata arbitrală), se află în procedură un litigiu între aceleaşi părţi, asupra
aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri;
• reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea procesului.
 Restituirea cererii de chemare în
judecată nu exclude posibilitatea
În încheierea de restituire a cererii
adresării repetate în judecată a
de chemare în judecată,
aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi
judecătorul indică modalitatea de
acţiune, împotriva aceluiaşi pârât,
înlăturare a circumstanţelor ce
cu acelaşi obiect şi aceleaşi
împiedică intentarea procesului.
temeiuri dacă reclamantul a
lichidat impedimentele.

Intentarea procesului produce

anumite efecte, pe care le putem
clasifica în:
• procedurale
• material juridice.
 Efecte • se investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;
• cererea de chemare în judecată stabileşte cadrul
Procedurale procesual în care se desfăşoară judecata cu
privire la părţi şi la obiectul litigiului.
:
• de la data introducerii cererii operează punerea în întârziere a
pârâtului, ceea ce face ca el să suporte riscurile pieirii bunului în
Efecte cazul cererii ce are ca obiect predarea unui bun determinat;
• pensia alimentară, de regulă, se încasează din momentul

Material
depunerii cererii de chemare în judecată;
• se întrerupe termenul de prescripţie, chiar dacă cererea a fost
introdusă la o instanţă necompetentă, numai dacă cererea a fost

Juridice: adresată unui organ cu activitate jurisdicţională şi s-a făcut

înăuntrul termenului de prescripţie. Prescripţia este întreruptă în
favoarea reclamantului și are efect împotriva pârâtului.