Poluarea Fonic

Realizatori:Vaida Danut Sabou Mircea Profesor coordonator:Ghita Ioan

Zgomotul poate fi o form de poluare care caracterizeaz zonele urbane i industriale. Afecteaz nu doar auzul uman, ci toate funciile acestuia. Unitatea de msur pentru a stabili ct de puternic este un sunet se numete decibel. Un decibel descrie diferena minim ntre dou sunete pentru a putea fi auzit de oameni. optitul are o intensitate de 20 decibeli, n timp ce sunetul produs de un avion n decolare are o intensitate de 150 decibeli

Poluarea fonic reprezint expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale cror intensiti sunt stresante sau care afecteaz sistemul auditiv . Dei sunetele puternice sau nspimnttoare fac parte din natur, n ultimele dou secole zonele urbane i industriale au devenit extrem de zgomotoase. Autovehiculele i n special autoturismele sunt principala surs de poluare a aerului n zonele urbane

Intensitatea sunetelor se msoar n decibeli. Scala decibelilor este logaritmic: o cretere a sunetului cu trei decibeli echivaleaz cu dublarea volumului sunetului. n slbticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbete este de 65 pn la 70 de decibeli i traficul genereaz sunete de pn la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea uman i poate chiar afecta sistemul auditiv.

Surse de poluare fonica

Principalele surse de poluare fonica sunt: Activitatile din constructii; Aceste activitati sunt zgomotoase si determina zgomote continue(excavatoare,ventilatoare,compresoare,masini de gaurit). Traficul feroviar si aerian; Zgomotul traficului este cel mai raspandit in tarile dezvoltate si este produs de camioane, miile de autoturisme,motociclete,metrou,cai ferate etc. O alta sursa de poluare fonica sunt Concertele; Activitatile din industrie; Zgomotul social.

O surs de poluare sonor este zborul supersonic zborul avioanelor, rachetelor sau proiectilelor cu vitez mai mare dect a propagrii sunetului n aer (v=340m/s). Observatorul primete frontul undei sonore sub forma unui zgomot puternic nsoit de o und de presiune. Locuitorii zonei perturbate de unda de oc, aflai deci sub coridorul aerian suport greu nivelul de intensitate sonor al acestei unde. Pentru a se micora efectele nocive pe avioanele de transport supersonice se monteaz atenuatoare de zgomot.

Efectele asupra organismului

Perturbarea comunicarii interumane; Oboseala auditiva care se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pragului perceptiei auditive in urma expunerii la actiunea unui zgomot intens. Tulburarea sau intreruperea somnului necesar pentru refacerea fortelor si mentinerea vietii,care pot duce pana la instalarea unei stari de oboseala permanenta;

Scaderea atentiei,reducerea preciziei miscarilor. Efecte asupra organelor interne: -Accelerarea batailor inimii,hipertensiunea arteriala,micsorarea activitatii digestive ect.; Tulburari de auz prin care se reduce progresiv aria auditiva; Surditatea profesionala determinata de expunerea indelungata la zgomot.

Masuri pentru protectia analizatorului auditiv si pentru combaterea zgomotelor

Dintre solutiile care sa evite producerea si transmiterea de zgomote pot fi enumerate: Masuri tehnice care se adreseaza direct sursei generatoare de zgomot si vizeaza reducera lui la nivele acceptabile prin folosirea de carcase, materiale fonoabsorbante si fonoizolante. Marirea distantei dintre sursa sonora si om. Plantarea de arbori in jurul tuturor surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit deoarece acesti arbori sunt perdele de protectie fonica care reduc zgomotul cu circa 20%; Separerea zonelor de locuit de cele industriale,intre care sa existezone verzi.

1.

2. 3.

4.