Sunteți pe pagina 1din 17

EGALITATE SI DREPTATE

Evolutia ideii de dreptate


De obicei, folosim termenul dreptate pentru a ne referi la reparatie, justitie. De regula , asociem termenului si ideea de bine. De pilda, atunci cand spunem ca s-a facut dreptate , ca legea este dreapta sau nedreapta. Dreptatea este considerate una din trasaturile fundamentale ale unei societati bune. Sensul primar al dreptatii se refera la modul in care indivizii sunt tratati in societate, de catre ceilalti indivizi. Pornind de la intuitia generala potrivit careia dreptatea inseamna a da fiecaruia ceea ce i se cuvine . ajungem sa distingem intre ceea ce i se cuvine omului ca merit si ca rasplata.

Mai tarziu, s-a dezvoltat ideea drepatii dupa nevoi, adica impartirea bunurilor in functie de nevoile oamenilor, si nu dupa merite sau rasplata.
F.Hayek vorbeste despre principiul egalitatii sanselor : oamenii trebuie sa fie egali in ceea ce privesc sansele are tin de societate, chiar daca ei sunt inegali in ceea ce priveste trasaturile lor particulare.

Friedrich August von Hayek (n. 8 mai 1899, Viena d. 23 martie 1992, Freiburg) a fost un economist i filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1974). A fost un reprezentant de seam al colii austriece i al ultraliberalismului, s-a remercat prin aprarea pieei libere i respingerea economiei centralizate. Cea mai cunoscut carte a sa este Drumul ctre servitute. De numele su este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontan a pieei.

In Republica, Platon afirma ca atata vreme cat exista dreptate, vor lua fiinta si alte virtuti :cumpatarea, intelepciunea, curajul,etc. El conidera ca dreptatea este cea mai frumoasa specie de bine. Dupa aceasta afirmatie, conceptia lui Platon capata un sens etic. Platon respinge conceptia sofistilor despre dreptate, aceea ca nedreptatea este mai profitabila, iar dreptatea ar fi o nobila neghiobie. Ce vor sofistii sa spuna prin nobila neghiobie ? Ca dreptatea, desi impovaratoare trebuie practicata, pentru ca toti cei ce trudesc fata de ea, sa fie rasplatiti

Platon (n. cca. 427 .Hr. d. cca. 347 .Hr.) a fost un filozof al Greciei antice, student al lui Socrate i nvtor al lui Aristotel. mpreun cu acetia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost de asemeneamatematician, scriitor al dialogurilor filozofice i fondatorul Academiei din Atena, prima instituie de nvmnt superior din lumea occidental.

Pentru Aristotel, dreptatea expresia virtutii in intregime. Filozoful vorbeste despre egalitate numerica:in cetate, toti sunt egali in fta legii. Tot el se pronunta ferm in Politica:constitutiile care nu respecta principiul chittii sunt corupte.

Aristotel (n. 384 .Hr. - d. 7 martie 322 .Hr.) a fost unul din cei mai importani filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al colii peripatetice. Dei Platon a pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia i a dezvoltato, putndu-se cu siguran afirma c Aristotel este ntemeietorul tiinei politice ca tiin de sine stttoare. A ntemeiat i sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formal, Retorica, Etica.

J.J. Rousseau considera ca starea edenica ,anterioara oricarei guvernari,era starea lipsita de conflicte si inegalitati intre oameni,societatea civila fiind sursa nefericirii oamenilor,el propune idea unui contrac social , in vederea realizarii unui cadru social in care sa se respecte atat libertatea, cat si dreptatea : indivizii participanti isi pun in comun drepturile si libertatea, adica libertatea si dreptatea imi apartin in masura in care parting si celorlalti.

Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie 1712 d. 2 iulie 1778) a fost un filozof francez de origine genevez, scriitor i compozitor, unul dintre cei mai ilutri gnditori ai Iluminismului. A influenat hotrtor, alturi de Voltaire i Diderot, spiritul revoluionar, principiile de drept i contiina social a epocii; ideile lui se regsesc masiv n schimbrile promovate deRevoluia francez din 1789.

J. J .Rousseau (1712-1778) pornete de la postulatul c sentimentul pur al dreptii e

nrdcinat n natura uman i i conduce aciunile. Teoriile politice de pn la el considerau apariia statului si ornduirile sociale ca salvare a omului dintr-o stare natural de rzboi permanent ntre indivizi (bellum omnia contra omnes). Pentru gnditorul francez, starea natural, anterioar oricrei guvernri era starea edenic a absenei oricrui conflict ntre oameni

John Rawls considera ca echitatea este conceptual fundamental pentru dreptate si garanteaza posibilitatea unui accord intre oameni.
John Rawls (21 februarie, 1921 24 noiembrie, 2002) a fost un filozof american , profesor de filosofie politic la Harvard i autorul lucrrilor: A Theory of Justice (1971), n care se fundamenteaz doctrinar bazele statuluiproviden i a liberalismului egalitarist (social), prin concilierea economiei de pia cu asistenialismul, a libertii personale cu echitatea ajutorului acordat celor aflai n nevoie,

John Stuard Mill spunea ca sentimental dreptatii ii lipseste puritatea, pentru ca ea este izvorata din dorinta de a pedepsi pe cei care incalea regulile, deci ea este transformata in conduita necesara relizarii binelui umanitatii.

John Stuart Mill (20 mai 1806 - 8 mai 1873) a fost filosof britanic, unul dintre cei mai influeni gnditori liberali ai secolului XIX; a contribuit la dezvoltarea utilitarismului.

In viata: LIBERTATE de familie, la scoala sau in locul la care muncim, in relatiile cu prietenei ni se intampla de multe ori san e intrebam daca cineva a procedat drept sau intr-o anumita situatie; de exemplu, daca e drept ca un elev total nepregatit sa primeasca aceeasi nota ca si altul foarte bine pregatit sau daca e drept ca un intellectual (de ex. un profesor ) sa aiba un salariu mai mic decat un muncitor necalificat care lucreaza la o firma prospera etc.

Pe de alta parte, noi traim in societtae, poate fi buna o societate in care nedreptatile se intalnesc la tot pasul? Mai departe, sa presupunem ca o tara e prospera din punct de vedere economic, ca are o forta militara care ii permite sa nu-I fie teama de dusmani, ca arta, stiinta, invatamantul sunt infloritoare; dar in acea tara numai o mica parte a populatiei se bucura de drepturi politice, iar multi locuitori traiesc sub limita saraciei.

Dar care este temeiul aprecierii pe care o facem ca o actiune a unui om este dreapta sau nu? Ce inseamna dreptatea? Sunt cateva situatii in privinta carora nu ezitam: 1. Spunem ca e drept sa respectam si nedrept sa incalcam drepturile legale ale cuiva: libertatea personala, proprietatea etc. Daca cineva fura bunul altuia, nu ezitam sa consideram ca nu a procedat drept. In acest sens spunem ca drept e respectarea legilor. Si nu e intamplator ca in limba romana se considera ca expresiile a procedat drept si a procedat just ori sa facut dreptate si dreptatea atunci cand legile in vigoare sunt respectate.

2. Folosim cuvantul dreptate in situatii care nu au legatura cu legile. Spunem, de ex.,ca e drept ca un copil sa-si asculte parintii, ori ca e nedrept ca un parinte sasi pedepseasca copilul fara motiv . Sau, spunem ca cineva care nu si-a respectat o promisiune a procedat nedrept. Desigur uneori promisiunile pot fi inculcate: de ex: cineva care a promis unui prieten ca-I va face o vizita si care nu se tine de cuvant pentru ca a intervenit un eveniment grav in familia san u poate fi acuzat ca nu a procedat drept. Insa a incalca o promisiune fara un motiv serios nu, e de buna seama, drept.

. E drept ca fiecaruia sa I se dea ceea ce I se cuvine. Celui care afacut bine I se cuvine binele, iar celui care a facut rau i se cuvine raul; este nedrept ca unei personae sa I se acorde o rasplata pe care nu o merita, sau sa fie pedepsita daca nu a facut ceva. In cazul pedepsei, dreptatea presupune cel putin urmatoarele lucruri:

a) Sa fie pedepsiti numai cei gasiti vinovati


b) Diferentelor in pedeapsa data sa le corespunda intotdeauna diferente in vina avuta c) Scala pedepselor sa corespunda gravitatii vinei sa nu fie prea severe, dar nici prea blande

Concluzia Glaucon este urmatoarea: - daca ar exista 2 astfel de inele si daca pe unul l-ar avea un om drept iar celalalt un om nedrept, se poate crede ca nimeni nu s-ar dovedi in asemenea masura stana de piatra incat sa se tina de calea dreptatii sis a aiba taria de a se infrana de la bunul altuia fara sa se atinga de el, atunci cand ii este ingaduit

Asadar, in conceptia lui Platon, nimeni nu e drept de buna voie, ci numai constrans de imprejurari sau de lege, deoarece nu exista un bine propriu al dreptatii care sa-I orienteze pe oameni; acestia fac nedreptai atunci cand au

ocazia..

Motivul principal ar fi ca toti oamenii considera, in sinea lor, ca e mult mai profitabila nedreptatea decat dreptatea. S-ar putea totusi sa existe oameni care san u vrea sa faca nedreptati sis a nu se atinga de bunurile celorlalti. Ei vor fi considerati prosti, desi toti vor lauda atitudinea lor ca fiind o adevarata virtute