Sunteți pe pagina 1din 12

TRADITII SI OBICEIURI DE CRACIUN SI ANUL NOU

Realiztor: Alexandru AndreeaMadalina Clasa a XII-a B

Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an.

Ignat
numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.

Ignat este divinitatea solara care a preluat

Colindatul
Colindatul este un scenariu compus din colinde,
formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale ("Steaua", "Plugusorul", "Sorcova"). Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei. "Steaua" este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la Boboteaza.

CAPRA
Incepnd cu Ignatul si sfrsind cu zilele Craciunului, prin alte parti ncepnd cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai n ziua de Sfntul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si n celelalte jocuri cu masti practicate n timpul sarbatorilor de iarna, si n jocul caprei si-au facut loc, pe lnga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dnd uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (omorrea, bocirea, nmormntarea, nvierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. n cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale n turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei".

Pomul de Craciun
Pomul de Craciun este un brad impodobit,
substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

CRCIUNUL - Nasterea Domnului (25 Decembrie )


Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului.Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti

BIBLIOGRAFIE
https://www.google.com/search?hl=ro&q=traditii+de+craciun&gs_sm=c&gs_upl=1095l3120l0l4 777l8l8l0l0l0l0l196l1395l0.8l8l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&biw=1024&bih=548&um=1&ie= UTF8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=oKPYTqHpMMiHhQf0lvy1Dg#um=1&hl=ro&tbm= isch&sa=1&q=nasterea+domnului&oq=nastere&aq=0&aqi=g10&aql=&gs_sm=c&gs_upl=28020l2 9341l16l30470l7l7l0l1l1l0l205l873l1.4.1l6l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=e2695890110213 64&biw=1024&bih=548 https://www.google.com/search?hl=ro&q=traditii+de+craciun&gs_sm=c&gs_upl=1095l3120l0l4 777l8l8l0l0l0l0l196l1395l0.8l8l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&biw=1024&bih=548&um=1&ie= UTFhttp://www.leonardo.snspa.ro/romania/traditi 8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=oKPYTqHpMMiHhQf0lvy1Dg#um=1&hl=ro&tbm= isch&sa=1&q=craciun&oq=craciun&aq=f&aqi=g10&aql=&gs_sm=e&gs_upl=64815l64815l14l650 i_craciunul.htm 52l1l1l1l0l0l0l0l0ll0l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=e269589011021364&biw=1024&bih=54 8 https://www.google.com/search?hl=ro&q=traditii+de+craciun&gs_sm=c&gs_upl=1095l3120l0l4 777l8l8l0l0l0l0l196l1395l0.8l8l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&biw=1024&bih=548&um=1&ie= UTF8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=oKPYTqHpMMiHhQf0lvy1Dg#um=1&hl=ro&tbm= isch&sa=1&q=pom+de+craciun&oq=pom+&aq=0&aqi=g10&aql=&gs_sm=c&gs_upl=16474l1744 8l12l19006l4l4l4l0l0l0l0l0ll0l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=e269589011021364&biw=1024 &bih=548 http://www.leonardo.snspa.ro/romania/traditii_craciunul.htm