Sunteți pe pagina 1din 40

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII


Scopul unei situatii a fluxurilor de numerar este de a furniza informatii despre incasarile si platile din exploatare ale unei entitati in cursul unei perioade, dar si de a da o idee despre activitatile sale de finantare si de investitii. Situatia fluxurilor de numerar ajuta investitorii si creditorii sa estimeze:
1)

Capacitatea de a genera in viitor fluxuri de numerar; Capaciatea de a-si plati obligatiile si dividendele; Cauzele diferentei de profit si incasari/plati nete;

2)

3)

4)

Atat aspecte monetare, cat si nemonetare ale tranzactiilor de finantare si de investitii.

BENEFICIILE PREZENTARII UNEI SITUATII A FLUXURILOR DE NUMERAR IMPREUNA CU O SITUATIE A POZITIE FINANCIARE SI A UNEI SITUATII A VENITULUI
1) Furnizeaza o imagine privind structura financiara a societatii si abilitatea de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar pentru a se adapta la circumstantele si oportunitatile in continua schimbare; 2) Furnizeaza informatii aditionale utilizatorilor situatiilor financiare pentru evaluarea modificarilor de active, datorii si capitaluri proprii ale unei situatii; 3) Creste gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi, deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente; 4) Serveste ca indicator al valorii, momentului aparitiei si sigurantei viitorului fluxurilor de numerar.

FLUXURILE DE TREZORERIE
Toate operatiunile pe care intreprinderea le realizeaza cu mediul sau se traduc prin fluxuri de trezorerie. Pentru un exercitiu dat, diferenta: Incasari-Plati reprezinta fluxul net global de trezorerie (T) obtinut in cursul acestui exercitiu si se determina prin relatia fundamentala: T = FR - NFR T provine din trei origini distincte:

Operatiuni legate de activitate; Operatiuni legate de investitii; Operatiuni legate de finantare.


Avem deci: Flux net de trezorerie legat de activitate + Flux net de trezorerie legat de investitie + Flux net de trezorerie legat de finantare = DFR +/- NFR = T

FLUXUL NET DE TREZORERIE LEGAT DE ACTIVITATE (FNTLA)


Fluxul net de trezorerie legat de activitate, relativ la un exercitiu dat, este diferenta dintre veniturile de gestiune incasate in cursul acestui exercitiu si cheltuielile de gestiune platite in cursul acestui exercitiu. FNTLA = Venituri de gestiune incasate - Cheltuieli de gestiune platite Cu ajutorul FNTLA putem stii daca operatiile de gestiune amelioreaza sau deterioreaza trezoreria. O intreprindere ale carei operatiuni de gestiune ar reduce trezoreria (FNTLA<0) s-ar gasi intr-o situatie critica si ar risca sa fie confruntata intr-un interval scurt, cu probleme de non-lichiditate. Daca, dimpotriva, FNTLA este larg pozitiva, el exprima existenta unui potential de autofinantare si este semnul unei bune rentabilitati. Pe de alta parte, relatia FNTLA = CAF - NFR legata de activitate, pune in evidenta o componenta fundamentala, stiind ca: CAF nu poate fi asimilata cu un excedent de trezorerie, adica o resursa disponibila 100%. In realitate, fluxul net de trezorerie legat de activitate depinde de importanta CAF si de variatia NFR legata de activitate.

EXCEDENTUL DE TREZORERIE AL EXPLOATARII (ETE)


ETE reprezinta trezoreria generata, in cursul exercitiului, numai prin operatiuni de exploatare. Prin definitie si pentru un exercitiu dat, avem:
ETE = + Incasari din vanzari - Plati aferente aprovizionarilor - Plati aferente altor cheltuieli de exploatare - Reglementarea TVA de plata Analiza elementelor constitutive ale ETE conduce la formularea clasica si foarte cunoscuta. ETE = + Vanzari (fara TVA) + Productia imobilizata - Cumparaturi (fara TVA) - Alte cheltuieli de exploatare - Creante de exploatare + Datorii de exploatare

INTERESUL ETE
ETE reprezinta trezoreria castigata de intreprindere in cursul exercitiului, numai ca urmare a operatiilor sale de exploatare. Daca ETE este negativ, aceasta semnifica faptul ca exploatare consuma trezoreria in loc de a degaja: incasarile sunt inferioare platilor. Este vorba atunci de o situatie grava care traduce o rentabilitate insuficienta. O asemenea situatie nu se poate prelungi decat in masura in care intreprinderea gaseste, in alte operatiuni ale sale, complementul trezoreriei necesar pentru a face fata scadentelor sale. Este deci necesar de a controla in mod regulat evolutia ETE. Aceasta poate fii facut trimestrial sau lunar, utilizand relatia: ETE = ESO - Stoc comercial care se dispenseaza de evaluarea stocurilor. Cu cat ETE este mai importanta, cu atat rentabilitatea de exploatare si potentialul de autofinantare sunt mai mari.

DIN OPERATII DE INVESTITII

Fluxul net de trezorerie din operatii de investitii = + Cesiuni si reduceri de active imobilizate - Achizitii de active imobilizate - Cheltuieli de repartizat

DIN OPERATII DE FINANTARE

Fluxul net de trezorerie din operatii de finantare =


+ Cresterea de capitaluri proprii + Cresterea de datorii financiare - Dividente - Reducerea de capitaluri proprii - Rambursarea datoriilor financiare

FLUXURILE DE TREZORERIE NETE DIN OPERATII DE INVESTITII SI DIN OPERATII DE FINANTARE Alocari stabile Resurse durabile CAF Cesiuni sau reduceri de active imobilizate Cresterea capitalurilor proprii Cresterea datoriilor financiare

Plati

Dividende Achizitii de active imobilizate Cheltuieli de repartizat Reducerea de capitaluri proprii Rambursarea de datorii financiare

Incasari

Fluxuri de trezorerie din operatii de investitie si de finante

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
Capacitatea de autofinantare (CAF) poate fi definita ca diferenta dintre:

Veniturile incasabile, generatoare de incasari

si

Cheltuielile platibile, care antreneaza plati


CAF = Venituri incasabile Cheltuieli platibile Trebuie observat, pornind de la aceasta definitie, ca:

Nu toate veniturile sunt incasabile; Nu toate cheltuielile sunt platibile; Veniturile din cesiuni de elemente de activ ridica o problema particulara.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Cheltuielile neplatibile cuprind: Dotatiile in contul amortismentelor; Dotatiile in contul provizioanelor; Valoarea contabila a elementelor de activ cedate.

Veniturile incasabile cuprind: Reluarile asupra amortismentelor si provizioanelor; Cota-parte a subventiilor de investitii virate rezultatului exercitiului.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE TABLOUL VENITURILOR SI CHELTUIELILOR


Cheltuieli platibile
contribuie la capacitatea de autofinantare

Venituri incasabile
contribuie la capacitatea de autofinantare

Cheltuieli calculate
nu contribuie la capacitatea de autofinantare

Venituri calculate (asimilate)


nu contribuie la capacitatea de autofinantare

Cheltuieli de exploatare
Cumparaturi Alte cheltuieli externe Impozite si taxe Cheltuieli de personal

Venituri din exploatare


Vanzari Productia stocata Productia imobilizata Venituri nete partiale asupra operatiunilor pe termen lung Subventii de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Venituri de exploatare

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE CALCULUL CAF


Doua metode sunt posibile pentru calculul CAF:
a) Pornind de la elementele incasabile si platibile; CAF = EBE + Alte venituri de exploatare + Venituri financiare incasabile + Venituri exceptionale incasabile - Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli financiare platibile - Participarea salariatilor la profit - Impozit pe profit Fluxuri incasabile (sau asimilate) Fluxuri platibile Capacitatea de autofinantare

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE CALCULUL CAF


b) Pornind de la rezultatul exercitiului si de la elementele calculate.
CAF = Rezultatul exercitiului - Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor - Venituri din cesiunea elementelor de activ - Cota-parte din subventiile de investitii virate la contul de rezultat al exercitiului + Dotatii in contul amortismentelor si provizioanelor + Valoarea comuna a elementelor de activ cedate

Rezultatul exercitiului Venituri calculate Cheltuieli calculate Capacitatea de autofinantare

AUTOFINANTAREA NEVOILE DE FINANTARE ALE INTREPRINDERII

O intreprindere trebuie, in cursul existentei sale:

Sa achizitioneze imobilizari cu scopul de a-si dezvolta capacitatea de productie sau, simplu, pentru a reinnoi echipamentele din afara utilizarii; Sa acopere deprecierea probabila a stocurilor si a creantelor, precum si riscurile si cheltuielile la care se expune; Sa-si creasca fondul sau de rulment in masura in care cresterea cifrei de afaceri induce o crestere a nevoii in fond de rulment.

ORIGINE EXTERNA

Resursele externe pot provenii din: - cresteri de capital pe calea aportului; - subventii de investitii; - imprumuturi.

Resursele interne se constituie prin:

ORIGINE INTERNA

- incasarile care provin in mod esential din vanzari, diminuate cu: - platile antrenate de cheltuieli.
Finantarea realizata prin resursele interne se numeste autofinantare.

FINANTAREA PRIN NORME INTERNE SI RESURSE EXTERNE


Vanzari si alte venituri Venituri Aporturi in capital

Cheltuieli Achizitii de imobilizari Alocari

Activitate interna CAF Resursa interna

Resurse

Finantate
Rambursari de imprumuturi Subventii de investitii

externe

Cresterea fondului de rulment

Imprumuturi

Dividende

AUTOFINANTAREA SI CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinantare reprezinta totalitatea resurselor interne pe care intreprinderea le-ar putea consacra autofinantarii. Aceste resurse sunt constituite din incasarea veniturilor diminuate cu plata cheltuielilor. CAF = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile Capacitatea de autofinantare este, de asemenea, cunoscuta si sub alte denumiri:

Cash-flow, expresie americana ce se traduce prin flux de trezorerie; Marja bruta de autofinantare, expresie care fusese retinuta pentru a traduce cash-flow-ul inainte sa se fi adoptat denumirea de capacitate de autofinantare.

TABLOUL DE FINANTARE
Tabloul de finantare este un tablou de alocari si de resurse care explica variatiile patrimoniului intreprinderii in cursul perioadei de referinta.
Perioada de referinta este, in mod natural, durata exercitiului. Tabloul de finantare comporta doua parti:

Prima parte a tabloului de finantare care da o explicatie a variatiei fondului de rulment net global in partea superioara a bilantului; A doua parte a tabloului de finantare care da aceasta explicatie prin partea de jos a bilantului.

PRIMA PARTE A TABLOULUI DE FINANTARE

Prima parte a tabloului prezinta:

Resursele durabile de care a dispus intreprinderea in cursul exercitiului, si care reprezinta variatia resurselor durabile (RD) intre debutul si finele exercitiului; Alocarile stabile care au fost realizate in cursul aceluiasi exercitiu, si care reprezinta variatia alocarilor stabile (AS) intre debutul si finele exercitiului. Definitia fondului de rulment (FRNG) pornind de la resurse durabile si alocari stabile:

RD AS = FNRG
De unde rezulta ca:

RD - AS = FNRG

PRIMA PARTE A TABLOULUI DE FINANTARE


Schema-tip a tabloului de finantare prima parte, se prezinta astfel:

AS ale exercitiului

RD ale exercitiului

FNRG

Prima parte a tabloului de finantare ne arata variatia fondului de rulment net global si explicatia pornind de la resursele durabile si alocarile stabile ale exercitiului.

A DOUA PARTE A TABLOULUI DE FINANTARE

A doua parte a tabloului de finantare constituie o analiza a variatiilor activelor si pasivelor de exploatare, in afara exploatarii si de trezorerie.
Diferitele variatii sunt obtinute prin compararea valorilor brute ale posturilor vizate in cele doua bilanturi succesive:

Post de activ (Alocare):

Crestere = nevoie de finantare Diminuare = degajare de resurse Crestere = degajare (resurse suplimentare) Diminuare = nevoie (diminuare de resurse = crestere de nevoie)

Post de pasiv (Resurse):

Prima si a doua parte a tabloului de finantare dau acelasi sold, dar de semn opus.

INTERPRETAREA SOLDURILOR
Variatiile posturilor sunt clasate in 3 grupe:

Variatia ,,Exploatare;
Variatia ,,In afara exploatarii; Variatia ,,Trezorerie.

FRNG = ACE + ACAE + AT - DCTE - DCTAE - PT __________________________________ FRNG = NFRE + NFRAE + T FRNG = Sold A + Sold B
NFR

+ Sold C

INTERPRETAREA SOLDURILOR
Soldurile tabloului sunt calculate ,,invers: ,,Degajari Nevoi, prin urmare, un semn ,,- semnifica o crestere a soldului (si invers). Avem deci: Soldul A = - NFRE A + B = - NFR Soldul B = - NFRAE Soldul C = - T

Total A + B + C reprezinta variatia fondului de rulment net global, schimbarea semnului Relatia fundamentala: T = FR NFR, se deduce: NFR + T = FR si NFR + T = FR

COMENTARIUL TABLOULUI DE FINANTARE

Prima parte a tabloului Semnificatia globala Este soldul tabloului, adica variatia fondului de rulment net global, cea care face sinteza informatiilor. Daca variatia fondului de rulment net global este pozitiva, ea traduce o ameliorare a structurii financiare a intreprinderii si invers. Semnificatia analitica a) Resursele durabile tabloul face sa apara importanta relativa a fiecareia dintre cele patru surse de finantare la care intreprinderea a recurs: CAF, cesiuni de elemente de activ, cresterea de capital, cresterea datoriilor financiare b) Alocarile stabile examinarea acestora permite aprecierea politicii de distribuire a dividendelor si corelativ, a politicii deautofinantare; strategiei de crestere; politicii de indatorare / dezindatorare.

A doua parte a tabloului Interpretarea soldurilor si analiza cuplului FR, NFR; Analiza componentelor variatiei NFRE.

TABLOURILE DE FLUXURI FINALITATEA TABLOURILOR DE FLUXURI


Regrupand ansamblul fluxurilor de trezorerie ale unei intreprinderi pentru un exercitiu dat, tablourile de fluxuri permit: determinarea variatiei trezoreriei unui exercitiu; stabilirea diagnosticului asupra situatiei intreprinderii, completand alte analize.

Tabloul fluxurilor constituie un instrument de analiza privilegiata, intrerupand optica patrimoniala; ele se bazeaza pe o semnificatie dinamica si cauta sa puna in evidenta alegerile strategice ale intreprinderii si consecintele lor pentru viitorul acesteia. Ele pot fi stabilite a posteriori, pornind de la documente contabile trecute sau a priori in functie de un demers previzional.

DESCRIEREA TABLOULUI PLURI-ANUAL AL FLUXURILOR FINANCIARE (T.P.F.F.) SI SEMNIFICATIA SOLDURILOR


PRIMA PARTE

Descrierea Prima parte regrupeaza fluxurile economice relative la exploatare; din trezoreria degajata se deduc investitiile in utilaje de productie (imobilizari corporale), ceea ce conduce la un prim sold important: DAFIC (disponibil dupa finantarea interna a cresterii) Semnificatia DAFIC Masoara aptitudinea intreprinderii de a-si finanta cresterea interna prin trezoreria degajata la nivelul operatiilor de exploatare; el trebuie sa fie, in medie, usor pozitiv, adica intreprinderea trebuie sa ajunga sa-si autofinanteze investitiile de exploatare; un sold negativ semnifica o nevoie de finantare externa.

DESCRIEREA TABLOULUI PLURI-ANUAL AL FLUXURILOR FINANCIARE (T.P.F.F.) SI SEMNIFICATIA SOLDURILOR


A DOUA PARTE

Descrierea Aceasta parte regrupeaza fluxurile financiare legate de indatorare (variatia neta a datoriei financiare, concursuri bancare curente cuprinse) si fluxuri de repartitie (cheltuieli financiare, impozit pe beneficii si participarea); rezulta un al doilea sold important: SOLDUL FINANCIAR. Semnificatia soldului financiar Analiza clasica ne arata ca intreprinderea trebuie sa se indatoreze pe termen mediu si lung pentru a-si finanta investitiile. In analiza prezentata aici, intreprinderea trebuie sa-si autofinanteze investitiile si sa se indatoreze la scadenta pentru restul; soldul financiar trebuie sa fie, in medie, usor negativ.

DESCRIEREA TABLOULUI PLURI-ANUAL AL FLUXURILOR FINANCIARE (T.P.F.F.) SI SEMNIFICATIA SOLDURILOR


A TREIA PARTE

Descrierea Ea reia totalul celor doua solduri precedente

DAFIC + SOLDUL FINANCIAR = SOLD CURENT


si regrupeaza toate celelalte fluxuri ale contului de rezultate si ale tabloului de finantare (prima parte) care nu au fost luate in consideratie in elaborarea primelor doua parti, precum si variatia NFRAE. Ansamblul de fluxuri care au fost luate in consideratie ne conduc la soldul final: VARIATIA DISPONIBILULUI;

Semnificatia Acest sold are o semnificatie mai putin importanta; el reprezinta excedentul sau insuficienta lichiditatilor degajate de ansamblul operatiilor in cursul unui exercitiu dat; el trebuie sa fie apropiat de zero, daca normele relative la soldurile precedente au fost respectate.

LIMITELE TABLOULUI PLURI-ANUAL AL FLUXURILOR FINANCIARE (T.P.F.F.)


Acest tablou a facut obiectul a numeroase articole si critici:

tabloul da putin loc cresterii externe (achizitiile de participatii financiare nu apar decat in partea a treia); ipotezele suporturilor tabloului nu sunt intotdeauna acceptate: - se presupune o crestere finantata exclusiv prin reinvestirea lui ETE. Atunci cand acest obiectiv nu poate fi atins, acesta corespunde unei rentabilitati insuficiente sau unui exces de investitii; - fondurile proprii ale intreprinderii trebuie, in principiu sa creasca in prioritate prin autofinantare. Cresterea este deci subordonata nivelului rentabilitatii.

Propuneri sunt in mod regulat avansate pentru a ameliora acest tablou, care are meritul de a fi contribuit la a face mai sensibila evolutia analizei financiare.

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE AL OEC PREZENTAREA GENERALA


a) Diferitele parti
Tabloul cuprinde trei parti principale: Fluxurile de trezorerie legate de activitate; Fluxurile de trezorerie legate de operatiile de investitii; Fluxurile de trezorerie legate de operatiile de finantare.

O variatie a trezoreriei (flux net) este calculata la nivelul fiecarei parti. Avem:

Flux net de trezorerie + Flux net de trezorerie + Flux net de trezorerie = Variatia legat de activitate legat de operatiile legat de operatiile trezoreriei de investitii de finantare

b) Rezumatul continutului

In fiecare dintre parti, trezoreria neta este determinata in doi timpi: indicarea fluxurilor potentiale; corectia pentru a tine cont de decalajele de trezorerie si de a degaja fluxul net.
Flux de trezorerie legat de activitate Flux de trezorerie legat de operatii de investitii Flux de trezorerie legat de operatii de finantare

CAF OEC (necalculat explicit) Cresterea cheltuielilor de stabiliment Transferul cheltuielilor de repartizat = Marja bruta de autofinantare
NFR legat de activitate = Flux de trezorerie legat de activitate

Cesiuni de imobilizari - Achizitii de imobilizari

- Cresterea de capital - Dividende varsate + Emisiune de imprumuturi Rambursari de imprumuturi + Subventii de investitii primite

Datorii aferente imobilizarilor Creante aferente imobilizarilor = Flux de trezorerie legat de operatiile de investitii

Capital neapelat Capital apelat varsat = Flux de trezorerie legat de operatiile de finantare

c) Modelul tabloului

Exercitiul FLUXURI DE TREZORERIE LEGATE DE ACTIVITATE Rezultatul exercitiului Eliminarea elementelor fara incidenta asupra trezoreriei sau nelegate de exploatare + Amortismente si provizioane (dotatii nete de reluari) + Valoarea contabila a elementelor de activ cedate - Venituri din cesiunea elementelor de activ - Cota-parte a subventiilor de investitii virate la rezultate - Cresterea cheltuielilor de stabiliment - Transferuri de cheltuieli in contul de repartizat = Marja bruta de autofinantare Incidenta variatiei decalajelor de trezorerie asupra operatiilor de exploatare - Variatia NRF legata de activitate = Flux net de trezorerie legat de activitate (A) N N-1

CALCULUL SI EXPLOZIA NFR (VARIATIA NFR)


a) Calculul NFR Sunt excluse provizioanele pentru deprecierea activului circulant din resursele durabile; Dotatiile pentru provizioanele corespunzatoare sunt excluse din CAF; NFR este calculata pornind de la sumele nete in ceea ce priveste posturile de activ circulant.
b) Explozia NFR NFR este fractionata si repartizata in diferitele parti ale tabloului: - datorii si creante aferente imobilizarilor partea ,,Investitii; - capital subscris neapelat si capital subscris apelat, nevarsat partea ,,Finantare - VMP rubrica ,,Trezorerie, in masura in care VMP pot fi asimilate la disponibilitati (daca nu partea ,,Investitii); - Alte componente ale NFR partea ,,Activitate, subintitulata ,,Variatia nevoii de fond de rulment legata de activitate. Acest tratament permite cunoasterea fluxurilor reale si degajate sau consumate la nivelul fiecarei parti, tinand cont de decalajele de trezorerie.

DESCRIEREA DETALIATA A DIFERITELOR POSTURI

Flux de trezorerie legat de activitate


a) Continut este vorba de toate fluxurile de trezorerie, altele decat cele care releva operatiuni de investitii si finantare: flux de exploatare si flux corespunzator cheltuielilor si veniturilor financiare, cheltuielilor si veniturilor exceptionale (cu exceptia VCA), participarii salariatilor si impozitului pe beneficii b) Precizari doua optiuni de calcul sunt propuse: - Optiunea 1 punct de plecare: Rezultatul net cu punerea in evidenta a marjei brute de autofinantare (MBA) Dotatiile de provizioane pentru deprecierea activulu icirculant sunt incluse in MBA; Cresterea cheltuielilor de stabiliment si a cheltuielilor de repartizat sunt considerate cheltuieli relative de activitate. - Optiunea 2 punct de plecare: Rezultatul de exploatare pune, apoi, in evidenta fluxul net de trezorerie de exploatare Se separa NFRE si ramane variatia NFR legata de activitate; Cresterea cheltuielilor de stabiliment sunt de dedus: dimpotriva, transferurile de cheltuieli, nefiind incluse in venitul brut de exploatare, nu trebuie sa fie deduse.

DESCRIEREA DETALIATA A DIFERITELOR POSTURI

Fluxuri de trezorerie legate de operatiunile de investitii Este vorba de achizitia si de cesiunea de active pe termen lung si de orice alta investitie. - Pot fi incluse: fractiunea de impozit pe beneficii corespunzatoare unor importante plusvalori din cesiune; veniturile investitiilor financiare. - Decalajele de trezorerie se datoreaza: fie creantelor aferente cesiunilor de elemente de activ imobilizat; fie datoriilor aferente achizitiilor de imobilizari. - In principiu, OEC nu retrateaza credit-bail-ul decat in documentele consolidate.

DESCRIEREA DETALIATA A DIFERITELOR POSTURI

Fluxuri de trezorerie legate de operatiile de finantare


- Sursele de finantare: cresteri de capital, noi imprumuturi, subventii de investitii, precum si concursurile bancare curente, chiar din momentul in care ele nu sunt momentane; - Plati: distribuiri de dividende, rambursari de imprumuturi. - Trezoreria: corespunde disponibilitatilor si echivalentelor lor. Plasamentele pe termen scurt, foarte lichide, sunt considerate ca echivalente ale disponibilitatilor. Sunt excluse obligatiunile achizitionate cu mai mult de trei luni inainte de scadenta lor si actiunile. - Precizari relative la trezorerie: efectele scontate si neajunse la scadenta (ESNS) sunt excluse din calculul trezoreriei; VMP sunt luate in consideratie, daca ele pot fi asimilate disponibilitatilor; concursurile bancare curente, precum si dobanzile datorate care se ataseaza, sunt considerate ca o trezorerie negativa atunci cand ele sunt momentane.

INTERESUL TABLOULUI
Intreprinderea este considerata ca un indicator central pentru analiza financiara: o intreprindere care genereaza in mod regulat o trezorerie importanta este in acelasi timp solvabila, rentabila si apta de a asigura dezvoltarea sa. De aceea: Obiectivul citat de tabloul de analiza a variatiei trezoreriei este de a furniza o informatie asupra capacitatii intreprinderii de a genera lichiditati si asupra utilizarii pe care ea a facut-o in cursul exercitiului scurs. Ca majoritatea tablourilor de fluxuri, acesta contine un numar de informatii foarte utile analistilor, care pot judeca rentabilitatea de exploatare, gestionarea NFR, a nivelului de indatorare (si, deci, a riscului financiar), al lichiditatii, al strategiilor de crestere, al finantarii etc. Regruparea fluxurilor in trei mari functii constituie un cadru practic pentru elaborarea previziunilor.

BILANTUL SI TABLOUL FLUXURILOR IN OPTICA ,,POOL DE FONDURI


Alocari Alocari de natura comerciala si industriala: - Imobilizari - NFR corespunzator
Alocari cu caracter financiar

Resurse Fonduri proprii

Datorii financiare (concursuri bancare curente inclusiv)

Resursele cuprind fonduri proprii si datoriile financiare (,,pool de datorii). Alocarile sunt subdivizate in doua parti: - alocari industriale si comerciale; - alocari financiare (imobilizari financiare, VMP si disponibilitati) si NFR corespunzatoare acestor posturi. Aceasta prezentare traduce o semnificatie particulara a intreprinderii. Aceasta din urma este considerata ca dispunand de un pool de fonduri care finanteaza in mod global ansamblul de active corespondente la un anumit nivel de risc si de rentabilitate.

BILANTUL SI TABLOUL FLUXURILOR IN OPTICA ,,POOL DE FONDURI

Inters si limite - Analiza structurii resurselor si alocarilor aduce anumite informatii utile pentru diagnosticul financiar: alegerea dezvoltarii intreprinderii in diferite domenii de activitate; nivelul de risc financiar; gradul de flexibilitate al activelor de trezorerie care pot contribui la rentabilitatea si flexibilitatea intreprinderii. - Ea comporta, cu toate acestea, anumite limite: riscul financiar poate fi evaluat pornind de la un bilant functional; dirijarea sa este limitata pentru intreprinderile nediversificate sau putin diversificate; ea cunoaste aceleasi limite ca orice analiza statica, de aceea un tablou de finantare ,,pool de fonduri a fost propus.

Principiul tabloului fluxurilor ,,pool de fonduri

Fluxurile relative la activele industriale si comerciale sunt separate de fluxurile relative activelor financiare. Fluxurile legate de resurse sunt, de asemenea, separate urmand aceeasi logica, la fel ca si bilantul.