Sunteți pe pagina 1din 41

COROZIUNEA AMBALAJELOR ALIMENTARE

Evaluarea coroziunii Tipuri de ambalaje alimentare

COROZIUNEA CHIMIC
Coroziunea chimic este influenat de urmtorii factori:

natura metalului determin stabilitatea termodinamic i proprietile peliculei de oxid format pe suprafaa metalului (Cr, Ni, Mo confer oelurilor rezisten la oxidare prin formarea straturilor de oxid protectoare) starea suprafeei i structura metalului:

rugozitatea crescut favorizeaz coroziunea sudarea i tratamentele termice creeaz tensiuni


interne remanente care favorizeaz coroziunea fisurant temperatura ridicat intensific viteza procesului de oxidare i difuzia agentului oxidant comportarea mediului agresiv

COROZIUNEA ELECTROCHIMIC

Coroziunea electrochimic este influenat de urmtorii factori: natura metalului: cu ct metalul este mai pur i mai omogen, cu att este mai rezistent la coroziune neomogenitatea chimic a aliajelor mrete viteza de coroziune structura microcristalin formeaz coroziunea local gradul de prelucrare a suprafeei metalelor mrete rezistena la coroziune. Suprafaa proaspt prelucrat este mai puin rezistent la coroziune; dup acoperirea cu o pelicul oxidic protectoare natural rezistena la coroziune se mrete natura soluiei agresive: concentraia ionilor de hidrogen (pH-ul) influeneaz n dou moduri coroziunea metalelor: mrirea aciditii mediului favorizeaz, pe de o parte, coroziunea, iar pe de alt parte modific gradul de solubilitate al produselor de coroziune i acestea se depun pe suprafaa metalului, protejndul. Astfel, la metalele amfotere (Zn, Al, Sn), care se dizolv n mediu acid i mediu bazic, viteza de coroziune este sczut n mediu neutru, iar la metalele solubile (Ni, Mg) stabilitatea lor crete cu creterea valorii pH-ului numai n mediu acid. Fierul se dizolv n medii cu pH > 13, suferind o coroziune intercristalin.

oxigenul molecular prezent n majoritatea lichidelor tehnologice are dou aciuni: pe de o parte accelereaz coroziunea prin procesele electrochimice desfurate la limita celor dou faze, pe de alt parte mrete rezistena la coroziune datorit formrii peliculelor oxidice protectoare temperatura influeneaz coroziunea n dou moduri: intensific pe de parte procesul de ionizare a metalului i accelereaz difuzia ionilor prin soluie, iar pe de alt parte modific solubilitatea oxigenului dizolvat n soluie, favoriznd formarea peliculelor oxidice protectoare creterea presiunii determin creterea solubilitii oxigenului i deci diminuarea formrii peliculelor oxidice protectoare viteza de curgere la valori mici mrete aportul oxigenului la suprafaa metalic formnd pelicule protectoare, iar la valori mari ndeprteaz mecanic pelicula protectoare favoriznd naintarea n profunzime a procesului de coroziune

INDICII DE EVALUARE A COROZIUNII


Indicele gravimetric Vcor variaia masei probei datorate
coroziunii n unitatea de timp i pe unitatea de suprafa; se exprim n g/(m2h).

Indicele de penetratie P adncimea medie a penetraiei


produs de coroziune n masa metalului: P = Vcor 8,76 / [mm/an]

unde: este densitatea metalului, n g/cm3; 8.760 numrul


de ore dintr-un an.

Scara n grade zecimale a rezistenei la coroziune a metalelor


Indicele gravimetric al unor metale i al aliajelor acestora, Vcor, g/m2h Fier < 0,001 0,001-0,005 0,005-0,01 0,01-0,05 0,05-0,1 0,1-0,5 0,5-1,0 1,0-5,0 5,0-10,0 >10,0 < 0,0009 0,009-0,0045 0,0045-0,009 0,009-0,045 0,045-0,09 0,09-0,45 0,45-0,9 0,9-4,5 4,5-9,1 >9,1 Cupru < 0,001 0,001-0,0051 0,0051-0,01 0,01-0,05 0,05-0,1 0,1-0,5 0,5-1,0 1,0-5,1 5,1-10,2 >10,2 Nichel <0,001 0,001-0,005 0,005-0,01 0,01-0,05 0,05-0,1 0,1-0,5 0,5-1,0 1,0-5,0 5,0-10,0 >10,0 Aluminiu < 0,0003 0,0003-0,0015 0,0015-0,003 0,003-0,015 0,015-0,031 0,031-0,154 0,154-0,31 0,31-1,54 1,54-3,1 >3,1

Grupu l

Gradul rezistenei la coroziune 1 2 3

Indicele de penetrare, P, mm/an

l II

III

4 5

IV

6 7

8 9

VI

10

Evaluarea gradului de rezisten a materialelor se face


comparnd comportarea acestora n contact cu mediul agresiv cu valori cuprinse n diferite scri convenionale. Cea mai utilizat scar este cea n grade zecimale.

La dimensionarea utilajelor se are n vedere ca indicele de


penetraie s nu depeasc 0,1 mm/an, iar pentru utilajele confecionate din aliaje ale fierului, P s fie mai mic de 0,2 mm/an, considernd durata de funcionare de 1015 ani.

n industria alimentar, n special n cazul oelurilor


inoxidabile, se manifest coroziunea punctiform.

Scara pentru aprecierea coroziunii punctiforme


Numrul de ciupituri Mrimea ciupiturii Intensitatea atacului

Caracterul ciupiturii

Numr ciupituri pedm2

Caracterul ciupiturii

Suprafaa ciupiturii, cm2

Caracterul ciupiturii

Adncimea atacului general, cm

Adncimea ciupiturii, cm

Foarte mic

33

Minuscul

0,0006

Nensemnat

0,0001

0,004

Mic

100

Foarte mic

0,003

Foarte slab

0,0004

0,01

Relativ mic

330

Mic

0,016

Slab

0,0016

0,025

Moderat

1000

Moderat

0,08

Moderat

0,006

0,06

Mare

3300

Mare

0,4

Puternic Foarte puternic Excesiv

0,024

0,15

Foarte mare

10000

Foarte mare

2,0

0,10

0,40

Excesiv

33000

Excesiv

10

0,40

1,0

Influena coroziunii asupra soluiilor constructive i de exploatare a utilajelor

Fiabilitatea utilajelor poate fi mult mrit dac la proiectare i exploatare se au n vedere factorii care influeneaz viteza de coroziune: eliminarea la proiectare i execuie a intensificarii procesului de coroziune prin: contactul metalelor de natur diferit, sudurile, zonele cu tensiuni remanente, fisuri i rosturi nguste, spaii de stagnare a lichidelor agresive; exploatarea n condiii uniforme de lucru, fr a alterna medii oxidante i reductoare, acide i bazice, calde i reci; meninerea omogenitii mediului de lucru, evitnd variaiile locale n concentraia soluiilor; evitarea repartizrii neuniforme a temperaturii; dimensionarea corect, prin evitarea curgerii turbulente i cavitaiei; crearea condiiilor pentru aducerea metalului n starea de pasivitate. Pasivitatea este o stare de rezisten mare la coroziune a metalelor i aliajelor (n condiiile n care acestea sunt active din punct de vedere termodinamic) provocat de micorarea vitezei procesului anodic sub aciunea deplasrii n sens pozitiv a potenialului.

Ambalajul alimentar factor al calitii i competitivitii alimentelor procesate


Pentru ca un ambalaj s fie corespunztor, trebuie s
ndeplineasc o serie de condiii indispensabile promovrii cu succes a unui produs ambalat pe pia, condiii care presupun performane, att sub aspect obiectiv, material (protecie fizico mecanic, chimic), ct i sub aspect subiectiv, legat de motivaia cumprtorilor, de preferinele lor.

Pe lng faptul c ndeplinete funcia de protecie i conservare,


ambalajul uureaz manipularea, transportul, depozitarea i desfacerea produselor, precum i promovarea vnzrilor.

n acelai timp, ambalajul constituie un important element


economic, cu implicaii profunde asupra folosirii raionale i eficiente a resurselor de materii prime i materiale n sfera produciei i circulaiei bunurilor.

Problemele de ambalare sunt deosebit de complexe datorit:

diversificrii materialelor folosite varietii produselor ce trebuie ambalate mulimii metodelor i mainilor de ambalare confecionare a ambalajelor numrului mare al accesoriilor de protecie i prezentare diversitii condiiilor de transport.

Pe parcursul procesului complex producie circulaie


consum, produsul alimentar poate fi supus aciunii unor factori interni i externi, a cror prezen genereaz uzur fizic i moral.

Uzura fizic a mrfurilor degradarea mrfurilor ca urmare a aciunii factorilor fizici, chimici, biologici etc. Uzura moral scderea interesului consumatorilor, ceea ce duce la ncetinirea procesului de vnzare.

Preambalarea alimentelor a devenit o necesitate social tot


mai evident a societii moderne, alimentaia oamenilor ajungnd s depind aproape exclusiv de hrana preparat parial sau integral de o industrie consacrat acestui scop. Ambalajul trebuie s reduc la minimum posibil pagubele provenite din riscurile de manipulare, ncrcare, descrcare, transport, depozitare, distribuie sau cauzate de factorii climatici, chimici, fizici, biologici etc. Alturi de caracteristicile funcionale, care asigur pstrarea calitativ i cantitativ a produselor, ambalajul trebuie s corespund i din punct de vedere economic. Sub aspect economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, cu o anumit destinaie, n care s-au investit importante cheltuieli materiale i de producie. n concluzie, un ambalaj ideal trebuie s protejeze bine produsul, s fie uor i ieftin, iar caracteristicile sale tehnice trebuie s faciliteze operaiile de manipulare, transport i stocare i totodat s reprezinte, prin modul n care este conceput, un instrument eficient de marketing.

Pentru a rspunde acestor exigene, proiectarea ambalajelor alimentare trebuie s urmreasc: Conservarea i pstrarea intact a calitii produselor contra aciunii factorilor interni i externi conservarea calitii produsului alimentar prin protecia lui mpotriva factorilor externi ai mediului: umiditate relativ a aerului, particule de praf, radiaii ultraviolete, microorganisme, temperatur, ocuri mecanice etc., care, pe lng aciunea lor direct, pot crea condiii favorabile i pentru aciunea unor factori interni n masa produsului pstrarea intact a calitii mrfii presupune compatibilitate ntre produs i ambalaj (ambalajul s nu influeneze negativ produsul n urma unor reacii chimice). Raionalizarea procesului de manipulare, depozitare, transport i distribuie Promovarea desfacerii produselor pe pia ambalajul trebuie s atrag atenia cumprtorului prin form, culoare i grafic adecvat, s fie uor de recunoscut, s sugereze o idee precis despre produs preambalarea mrfurilor alimentare trebuie s in cont de necesitatea dozrii alimentelor n uniti de mas sau de volum vandabile, de exigenele ridicate de consumatori fa de comoditatea n manipulare i utilizare, precum i fa de nevoia de informare a acestora asupra funcionalitii i condiiilor de pstrare a produselor.

O succint abordare a celor mai rspndite tehnici i metode


de ambalare a produselor alimentare se prezint astfel: ambalarea colectiv se aplic pe scar larg pentru obinerea unor pachete paralelipipedice paletizate de mlai, zahr, fin, orez etc.; ambalarea porionat (cantitatea de produs se stabilete pentru o singur folosire). Se pot ambala astfel: produsele neperisabile (zahr, biscuii, cafea, sare) pentru care se impune pstrarea gustului, aromei i protecie mpotriva umiditii i aerului, precum i produsele perisabile (unt, brnzeturi fermentate); ambalarea n recipiente (sticle pentru lichide alimentare, cutii din hrtie i carton sau din materiale complexe pentru fluide i semifluide); ambalarea tip aerosol (sub presiune). Utilizarea aerosolilor n domeniul alimentar este de dat mai recent, fiind preconizat pentru substane aromatizante, creme, ngheat, sosuri, maioneze, brnzeturi topite, mutar etc.;

ambalarea sub vid (eliminarea aerului din ambalajul impermeabil la


gaz). Se urmrete suprimarea O2 pentru produse sensibile la aciunea acestuia (carne, brnzeturi, mezeluri, vnat, psri etc.);

ambalarea n atmosfer controlat (nchiderea produsului ntr-un


ambalaj impermeabil la gaz n care gazele de referin i vaporii de ap au suferit modificri i sunt controlate selectiv);

ambalarea n atmosfer modificat (nchiderea produsului ntr-un


ambalaj n care atmosfera din interior este modificat). Atmosfera modificat utilizeaz N2, CO2 sau O2, iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului i de posibilele deteriorri ale acestuia. Se folosete pentru produse sub form de buci, pulberi, granule (condimente, supe n pulberi, ceai, lapte praf, alimente pulverulente pentru sugari, produse refrigerate). Dei O2 este evitat n procesul ambalrii, poate fi utilizat drept component n amestecul gazos (la ambalarea crnii are rolul de a menine culoarea roie specific i de a evita apariia germenilor patogeni anaerobi);

ambalarea

n pelicul aderent (aplicarea pe suprafaa produselor, prin pulverizare, a acetogliceridelor sau emulsiilor de adezivi ce formeaz dup uscare un strat aderent, rezistent i impermeabil). Se aplic n domeniul alimentar pentru brnzeturi;

ambalarea

aseptic (introducerea unui produs sterilizat destinat comercializrii ntr-un ambalaj sterilizat, n condiii aseptice). Este o tehnologie ce garanteaz securitatea microbiologic a alimentelor, fr ca acestea s-i piard calitile nutritive i organoleptice. Pot fi ambalate aseptic produse lichide, vscoase, pulverulente sau solide: lactate, semipreparate culinare, buturi, sucuri, diferite mncruri, alte produse care impun condiii igienice deosebite pentru un timp de pstrare ndelungat; ambalarea n folii contractibile (foliile contractibile mbrac produsele solide de form regulat sau neregulat, individuale sau n grupuri, ce pot fi manipulate ca o singur unitate, prin aezarea pe o plac suport). Este o metod de larg utilizare i cu un ritm de dezvoltare rapid; ca variant, ambalarea tip Skin este un procedeu de ambalare sub vid, ce urmrete obinerea unei permeabiliti ridicate fa de O2 (permite pstrarea aspectului crnii prin formarea oximioglobinei) i o mai bun prezentare a produselor;

ambalarea n folii extensibile (foliile contractibile sunt concurate de

foliile extensibile care pot ndeplini aceleai funcii, fr a fi necesar trecerea produselor ambalate n folii, prin tunele de contracie).

n ceea ce privete materialele de ambalat propriu-zise,


acestea se bucur de opinii diferite din perspectiva celor trei funcii principale ndeplinite de ambalaj:

protecie transport promovare

Cartonul este uor, lesne de transportat, se imprim fr


dificulti i ocup puin loc, dar se poate deforma n timpul transportului i depozitrii. S-au obinut variante de carton mbuntit, impermeabil i rezistent la rupturi i umiditate. Principalul domeniu n care s-au fcut progrese importante este cel al ambalrii unor lichide alimentare (lapte, buturi rcoritoare).

Lemnul, material tradiional, i-a pierdut locul pe care-l ocupa


ca ambalaj de transport, dar are o larg ntrebuinare n domeniul paletizrii.

Tabla, utilizat n special n domeniul conservelor alimentare, se preteaz tot mai mult n asociere cu capace de aluminiu. Se constat o reinere a cumprtorilor n alegerea produselor ambalate n tabl datorit faptului c nu poate fi vzut coninutul, ct i impresiei c acest material d un anumit gust produsului alimentar cu care vine n contact direct. Tabla face obiectul cercetrilor cu privire la procedeele contra coroziunii, la compatibilitatea cu alte materiale. Aluminiul este uor i se preteaz foarte bine la imprimare. Este uor de prelucrat i are o larg rspndire n domeniul produselor alimentare. Sticla este inert din punct de vedere chimic, impermeabil, transparent, inodor, igienic, se spal i se sterilizeaz cu uurin. Continu s fie destul de grea, este fragil i rezist destul de greu la diferene mari de temperatur. Ca rezultat al cercetrilor intense, butelia de sticl de 1 L a sczut n greutate de la 730 g la 380 g, butelia de 33 dL de la 250 g la 170 g, iar rezistena sticlei crete constant; exist perspective ca sticla s devin mai uoar n urmtorii ani, n mod cert cu 1020% i poate chiar cu 3050%. Foliculele celulozice favorizeaz, datorit porozitii lor, un anumit schimb de umiditate ntre produs i mediul nconjurtor, ceea ce le face utile pentru ambalarea pinii, a crnii, n general a produselor proaspete.

Materialele plastice sunt uoare i impermeabile, tind s devin un nlocuitor al sticlei. Apariia lor a revoluionat industria de ambalaje a produselor alimentare, proces care continu i n prezent, obinndu-se noi astfel de materiale. Sunt destul de ieftine, prezint transparen, stabilitate la culoare, flexibilitate i rigiditate. Ca dezavantaje, unele materiale plastice degaj, la ardere, vapori corosivi i nc nu s-au rezolvat problemele de sterilizare a acestora. Preocupri evidente sunt ndreptate ctre crearea materialelor complexe de ambalaj, multiplicarea i combinarea confeciilor de ambalaje, de mare eficacitate i cu un consum specific tot mai mic de material de ambalaj pe unitatea de mas a produsului alimentar comercializat. Utilizarea unui singur tip de material tinde s devin ceva excepional, deoarece pare exclus ca acesta s poat ndeplini toate exigenele de ordin tehnic, comercial i mai ales psihologic, care se cer unui ambalaj corespunztor. n funcie de natura materialului suport, foliile complexe se clasific n: materiale complexe pe baz de carton i hrtie; materiale complexe pe baz de materiale plastice, materiale complexe pe baz de aluminiu. Cerinele de calitate pentru foliile complexe sunt: impermeabilitate fa de vaporii de ap i fa de gaze rezisten mecanic protecie mpotriva luminii rezisten la aciunea produselor agresive rezisten la temperaturi nalte etaneitate sudabilitate.

De pild, materialele complexe pe baz de pelicule celulozice rspund unor cerine de calitate legate de transparen, impermeabilitate la grsimi, posibiliti de sudur la cald. Filmul celulozic / polietilen, caracterizat prin impermeabilitate la vapori de ap, se utilizeaz la ambalarea produselor higroscopice, a pastelor finoase, pentru ambalarea sub vid sau n atmosfer modificat (la cafea, fructe uscate, pete). Materialele complexe pe baz de carton (ce se caracterizeaz prin existena n principal a cartonului acoperit cu ceruri sau cu materiale plastice) au ca parametri calitativi: impermeabilitate fa de vaporii de ap, rezisten la frecare, impermeabilitate fa de grsimi i capacitate de termosudare. Complexul carton / polietilen este folosit pe scar larg la ambalarea produselor alimentare, iar cartonul caurat cu polietilen asociat cu folie de aluminiu este materia prim ce servete la confecionarea formelor tetraedrice, paralelipipedice destinate lichidelor alimentare sterilizate UHT (sistemul de ambalare de tip Tetra Pak). Materialele complexe pe baz de materiale plastice de tip polietilen / poliamid se utilizeaz la ambalarea produselor lichide, a celor congelate, a mezelurilor, iar cele de tip poliester / polietilen pentru ambalarea produselor sub vid, a produselor lichide sau solide sensibile la oxidare.

Procedeele moderne de sterilizare la temperatur nalt i timp redus au condus la necesitatea realizrii unor materiale complexe rezistente la temperatur (135C). Acestea conin polipropilen i poliamid sau poliester, cu sau fr inserie de folie de aluminiu, ca de exemplu Aluthen HP (poliester / aluminiu / polipropilen), Combithen HPA (poliamid / polipropilen). Cerinele de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc aceste complexe sunt: termosudabilitate, barier fa de O2 (n scopul asigurrii unei durate mai mari de conservare), permeabilitate la vapori de ap, care se poate reduce prin asociere cu filme de aluminiu. Pornind de la constatarea c un singur material de ambalaj nu poate rspunde tuturor cerinelor unui produs sau altul, tot mai muli productori de ambalaje au ajuns la concluzia c acestea trebuie asociate, obinndu-se ambalaje complexe. Este cazul companiei suedeze Tetra Pak, care a conceput ambalaje pentru produse alimentare fluide i lichide (vin, bere, precum i fric, creme, budinci). n domeniul produselor zaharoase, firma Nicholaus Rosenberg a realizat materiale moderne pentru ambalarea produselor de cofetrie (Extruphan: pelicul de celuloz + pelicul etan PE), a ciocolatei, produselor de caramelaj, ngheatei (adeziv Quickseal pentru etanarea la rece + hrtie), a napolitanelor, batoanelor de ciocolat, ngheatei etc. (folie de aluminiu + hrtie + adeziv pentru etanarea la rece).

Materialele complexe, ca i cele barier (fa de vaporii de ap, gaze,


substane volatile, radiaii ultraviolete, microorganisme) prezint dezavantaje n ceea ce privete reciclarea, iar consumatorii zilelor noastre sunt foarte sensibili fa de mediu. De aceea, dup 1990, pe piaa ambalajelor s-au afirmat o serie de materiale substitutive, cu proprieti de nalt barier fa de ap, grsimi, ceruri. Materialele barier sunt alctuite din trei straturi: un strat ce asigur proprieti mecanice (hrtie), un strat intermediar cu proprieti de barier (aluminiu, material plastic) i un strat ce permite nchiderea ermetic a ambalajului (polietilena). Un asemenea material este Scotchbanul, care nu modific reciclabilitatea hrtiei i cartonului i nici biodegradabilitatea. Impregnarea cu Scothban se realizeaz pe o singur fa a materialului suport (ngheat, biscuii) sau pe ambele fee (produse alimentare cu concentraie ridicat de uleiuri, grsimi). n SUA, s-a pus la punct tehnologia depunerii sticlei pe materiale plastice, obinndu-se materiale cu proprieti barier pentru gaze, arome, umiditate, capabile s suporte procesul de sterilizare. Numele comercial al materialului este Ceramis i are multe aplicaii n domeniul alimentar (produse zaharoase). Substratul de material plastic este reciclabil complet i chiar prin incinerare nu polueaz mediul. S-au creat noi materiale celulozice, care rspund celor mai severe cerine ale ecologitilor. Plecnd exclusiv de la plante cu cretere anual s-a creat hrtia de ambalaj ECOECO, care prezint o total compatibilitate cu produsul ce se ambaleaz i, n acelai timp, este biodegradabil.

Exemplele de mai sus demonstreaz c materialele pentru ambalaje sunt alese nu numai n funcie de gradul de satisfacere a cerinelor consumatorilor privind calitatea, sigurana, comoditatea i costul, ci i n funcie de efectul lor asupra mediului. n acest sens, statele membre ale UE au prevzut: promovarea ambalajelor standard care faciliteaz reutilizarea lor; favorizarea produciei de ambalaje reduse, volumul i necesarul ambalajelor fiind limitate la maximum, cu asigurarea funciilor de conservare i protecie a produselor ambalate; eliminarea discriminrilor dintre ambalajele noi i cele recuperate; fabricarea de produse specifice care permit utilizarea de ambalaje obinute din materiale reciclate. Statele membre UE vor exclude de pe pia ambalajele care nu sunt recuperabile sau reciclabile. Ambalajele nu trebuie s constituie surse de periclitare a sntii consumatorilor, prin interaciunea pe care o pot declana n contact cu produsele, n special cu cele alimentare. Drept pentru care, legislaia european cu privire la materialele i obiectele destinate a veni n contact cu mrfurile alimentare este cuprinztoare.

Fierul i aliajele sale

Fierul este un metal cu caracter electronegativ moderat (potenialul standard Fe/Fe2+= 0,44 V). Datorit acestui fapt, se corodeaz n contact cu mediile acide i neutre, trecnd n soluie sub form de ioni Fe2+, iar n mediu puternic alcalin se corodeaz cu formare de ferii, nefiind corodat n medii slab alcaline. Peliculele protectoare sunt constituite din oxizi i hidroxizi de fier. n conductele pentru transportul apelor dure se formeaz un strat protector de CaCO3 astfel c, la aceste conducte, coroziunea fierului este mai puin accentuat; n soluii de cloruri alcaline aerate, viteza de coroziune crete odat cu concentraia soluiei pn la o anumit limit, dup care scade. Rezistena la coroziunea atmosferic depinde de tipul de contact al umezelii cu fierul, natura atmosferei i compoziia chimic a oelului; n atmosfera uscat, viteza de coroziune este foarte mic, n timp ce n atmosfera umed de tip industrial, viteza de coroziune este apreciabil. Viteza de coroziune a fierului i oelului n contact cu solul este mare n solurile umede, saline i bine aerate, suferind n special coroziune localizat puternic.

Aliaje folosite la construcia utilajelor


Proprieti Sortimente folosite la constructia utilajelor Elementele nsoitoare (Si, Mn, P, S) intr numai ca impuriti normale La oelurile cu < 0,8% C perlita imprim rezisten mecanic i duritate mare La oelurile cu > 0,8% C cementita, care nvelete granulele de perlit, imprim o fragilitate ridicat Oteluri carbon obisnuite - oteluri fara tratament termic, marcate cu literele OL (otel laminat), urmate de 2 cifre care exprima ezistenta minima de rupere la intindere in daN/mm2 Oteluri carbon de calitate - oteluri nealiate, ingrijit elaborate si cu grad de puritate ridicat. Se pot trata superficial. Se noteaza cu simbolul OLC urmat de doua cifre care indica sutimi de procente ale continutului mediu de carbon - Oteluri carbon superioare - oteluri nealiate, ingrijit elaborate. Se pot trata superficial. Se noteaza cu simbolul OLC urmat de doua cifre care indica sutimi de procente ale continutului mediu de carbon si litera X OLC -roti dintate, organe de masini pentru asamblare prin nfiletare, arbori, bolturi, parghii, mecanisme etc. OLC - se produc si in sortimente pentru anumite destinatii: K - otel carbon de calitate in tabla pentru recipiente sub presiune care lucreaza la temperatura mediului ambiant si la temperaturi ridicate R - otel carbon de calitate in tabla pentru recipiente sub presiune cara lucreaza la temperatura mediului ambiant si temperaturi coborate OLT- otel pentru tevi OT - otel carbon turnat in piese Otel aliat obisnuit Otel aliat superior In compozitia otelului s-au introdus unul sau mai multe elemente care imbunatatesc proprietatile fizico-mecanice si fizico-chimice Notarea cuprinde: continutul de carbon in sutimi de procenl simbol indicand elementul de aliere (C-crom, A-aluminiu, N-nichel, S-siliciu, T-titan, V-vanadiu, Mo-molibden), continutul mediu al elementului principal de aliere (ultima litera din simbol in zecimi de procent si litera S pentru otelul aliat superior Otelul rezistent la coroziune (inoxidabil) are sub 0,3% C si un continut mare de elemente de aliere Construirea utilajelor industriei alimentare: otel rezistent la coroziune (inoxidabil) Contin proportii mici de elemente insotitoare Au carbonul legat de fier sub forma de cementita, din care cauza sunt albe in spartura, dure, fragile, nedeformabile, neprelucrabile prin aschiere Piese rezistente la uzura Piese care nu mai necesita prelucrare ulterioara turnarii

Oel carbon Utilizare

Sortimente Proprietati Oeluri aliate

Utilizare Proprietati Fonte albe Utilizare

Aliaje folosite la construcia utilajelor


Proprietati

Fonte pestrie
Utilizare Proprietati Fonte cenuii

-Au carbonul atat legat sub forma de cementita cat si liber sub forma de grafit - Se formeaza ca straturi intermediare ale pieselor cu crusta durai in fonta alba si miez de fonta cenusie Nu are utilizare - Contin peste 1 ,5% siliciu - Carbonul este sub forma de grafit lamelar sau noduiar care da in l partura culoarea cenusie Fontele cenusii obisnuite (cu grafit lamelar) se noteaza cu Fel urmat de valoarea rezistentei minime la tractiune, daN/mm2 Fontele cu grafit nodular se noteaza cu Fgn urmat de rezistenta! minima la rupere, daN/mm2, si de alungirea minima la rupere, % Se obtin din fonte albe prin recoacere Fonta maleabila neagra -in spartura are culoare neagra! deoarece cementita se transforma integral in grafit Fonfa maleabila alba -in spartura are culoare alba argintiei deoarece se transforma in grafit numai cementita primara Fonta maleabila cu structura ferito-perlitica si o culoare gri- j cenusie in spartura proaspata -se compune din cementitaj primara si o parte din cea secundara Fonte maleabila neagra - se noteaza cu Fmn urmat de valoarea! rezistentei minime la rupere, daN/mm2 si de alungirea minima ia l rupere, % Fonte maleabila alba -se noteaza cu Fma urmat de valoarea! rezistentei minime la rupere, daN/mm2, si de alungirea minima la rupere, %

Notare

Proprietati Sortimente

Fonte maleabile Notare

Proprietati

Fonta aliata cu Si, Ni, Cr si Cu au rezistenta la coroziune multi imbunatatita


Fonte cu Si - Contin pana la 17% Si - Rezistente la actiunea acizilor organici din produsele alimentare - Nu sunt rezistente la actiunea acidului sulfuros - Contin 20-35% Cr - Foarte stabile la actiunea acidului sulfuros, a acizilor organici si acidului sulfuric -Contin 14-32% Ni -Rezista la actiunea acidului sulfuric, acetic, oleic si stearic -La >18% Ni sunt foarte putin atacate de hidroxizi alcalini care le corodeaza intercristalin

Fonte rezistent e la coroziun e

Fonte cu Cr Sortimente Fonte cu Ni

Alegerea oelurilor pentru construcia utilajelor


Criteriile care trebuie avute in vedere la alegerea materialelor
sunt:

stabilirea conditiilor de functionare; stabilirea proprietatilor mediului cu care materialul vine in contact (temperatura, agresivitate, conditii impuse de igiena si de procesul tehnologic);

stabilirea marcilor de otel care pot satisface proprietatile materialelor.

La alegerea materialelor se are in vedere influenta elementelor


de aliere asupra proprietatilor otelurilor.

Conditiile impuse de procesele tehnologice din industria


alimentara determina anticorosive. folosirea otelurilor inoxidabile si

La confectionarea reperelor utilajelor se folosesc prefabricate


obtinute din diverse marci de oteluri.

Tabelul 2. Domeniile de utilizare ale oelurilor inoxidabile si anticorosive


Compozia chimica % C 0,15 0,15 Cr 16-18 17-19 Ni 3,5-5 8-10 Alte elemente Si = 5,7-7,5 N = 0,25

Utilizari

Rezistent in mediu de acid acetic si sulfuric Recipiente si utilaje in industria alimentara, echipamente refrigeratoare, masini de imbuteliere

0,15

17-19

8-10

Si = 2- 3

Bolturi, mansoane, suruburi, piulite, arbori, piese la care se impune conditia de minim gripaL

0,08

18-20

8-12

Butoaie si rezervoare pentru bere, serpentine, refrigeratoare, evaporatoare, tevi fierbatoare, tevi pentru distilatoare, constructii sudate etc. Si < 1,5 incalzitoare de aer, schimbatoare de caldura etc.

0,25

24-26

19-22

0,08 0,12 0,12

16-18 14-18 14-18

10-14 -

Mo = 2 - 3 S < 0,15

Utilaje pentru industria alimentara, conducte, rezervoare pentru saramura in industria alimentara Suruburi si bolturi, utilaje pentru fabricarea tutunului etc. Suruburi, bolturi, piulite

Tabelul 3. Marci de otel si prefabricatele cele mai folosite la confectionarea utilajelor


Marca de otel Table groase Table mijlocii Materiale de placare a tablelor placate Semifabricate pentru forjare Semifabricate pentru suruburi si piulite Tevi

OL 37-2K OL 37-4K ; R 37 ; R 44 R 52 <41 K 47 K 52 OLT35R;OLT45R OLT 35 K; OLT 45 K OLC20 OLC25 OLC35 OLC 45 X 12.Cr.Mo19.5-W.1.7362 10.Cr.Mo910-W. 1.7380 10CM3-W.1.4006 X2CrNi18.9-W.1.4306 X10CrNiTi18.9 W.1.4541 X10CrNiMoTi18.10-W.1.4571 NiCu30Fe-W.2.4306 (Monel 400)

Cuprul i aliajele sale


Cuprul este un element cu caracter nobil moderat. Acesta poate forma compui cu ioni monovaleni n

i bivaleni care, datorit solubilitii diferite, exercit o influen important n coroziune. tabelul urmtor sunt prezentate proprietile i utilizrile cuprului i aliajelor sale n industria alimentar.

Proprietatile si utilizarile cuprului si aliajelor sale in industria alimentara


Cuprul Proprietati - Rezistent in abur si apa - Corodat in mediu acid intre limitele de pH = 0-7 si in med puternic alcalin cu pH > 1 1 ,6 - Atacat de oxigen, chiar la temperatura obisnuita - Sub actiunea umiditatii si a CO2 se acopera cu un strat verde cu efect decorativ (patina cuprului) instabil la acizi - Alamele au pana la 72% Cu si tombacurile au peste 80% Cu - Cele mai utilizate sunt alama rosie: 85% Cu - 15% Zn, alama galbena: 65% Cu - 35% Zn, metalul Muntz. 60% Cu - 40% Zn - Adaosul de elemente (M n, Al, Pb, Ni) in cantitati mici imprima alamei proprietati mecanice speciale, rezistenta la coroziune ata de abur saturat si apa de mare Tevi de condensatoare - Bronzurile (bronzuri de staniu) - cele cu maximum 13% Sn sunt elativ ductile, la un continut mai mare de 13% Sn sunt dure si r gie - Unele bronzuri au in compozitie Zn si Pb Lagare, melci si roti melcate solicitate puternic, axe, armaturi de presiune, pompe etc. - Bronzurile de aluminiu -pot contine Ni sau Fe - Se folosesc numai aliaje cu 7-11% Al, deoarece la un continut mai mare de Al duritatea este prea mare - Bronzul BzA/9T(cu9%AI, turnat) - diferite piese turnate - Bronzul BzAIWFeT- armaturi rezistente in medii acide, care necesita rezistenta mecanica mare - Bronzul BzAI9FeNiT si BzAHOMnT - roti dintate, melci, ro melcate, armaturi pentru abur supraincalzit - Bronzurile de siliciu - contin si cantitati apreciabile de Zn, Fe, Mn - Si in proportie de pana la 4% formeaza cu Cu o solutie omogena cu o rezistenta mecanica mare

Proprietati Aliaje CuZn Utilizare Proprietati Aliaje CuSn Utilizare Proprietati Aliaje CuAl

Utilizare

Proprietati Aliaje CuSi

Utilizare
Aliaje CuNi Proprietati Utilizare

Constructia aparatelor ce functioneaza la presiuni inalte


Cel mai utilizat este 70% Cu - 30% Ni Construirea condensatoarelor, evaporatoarelor, schimbatoarelor de caldura etc.

Nichelul i aliajele sale Proprietile i utilizarea nichelului i aliajelor sale


Nichelul (Ni) Proprietati - Instabil din punct de vedere termodinamic in medii acide - Nu poate fi corodat in medii cu pH = 9-12 - Viteza de coroziune a Ni in medii acide este mica din cauzal supratensiunii ridicate de ionizare a metalului si a tendintei sale de pasivare in solutii aerate - Stabil la actiunea apei fara cloruri - Este corodat punctiform de apa carbonatata si cu continut de cloruri - Acizii organici au actiune redusa asupra Ni - Foarte stabil la actiunea bazelor si la actiunea corosiva al atmosferei - Sortimente: 67% Ni - 30% Cu, 66% Ni - 29% Cu - 3% Al - Mai stabile la actiunea corosiva a diferitelor mediii decat Nil nealiat Aliajul 58% Ni -16% Mo -16% Cr -4% W -5% Fe estel foarte stabil la actiunea corosiva a atmosferei, apei, solutiilor de saruri neutre si alcaline in conditii de coroziune intensa

Aliajul NiCu Aliajul NiMo

Proprietati

Proprietati Utilizare

Aliajele NiCr

Proprietati

- Aliajele cu 60-80% Ni, 13-20% Cr, restul Fe se numesc inconel - Rezistenta la coroziune este influentata de prezenta Cr

Aluminiul i aliajele sale


Aluminiul este un metal de culoare alba, usor, moale, plastic, cu

temperatura de topire 658C. Conduce foarte bine caldura si electricitatea. In medii acide aluminiul se dizolva sub forma de ioni Al3+, cu degajare de H2; in solutii alcaline, manifesta tendinta accentuata de a se dizolva sub forma ionului aluminat AlO2-. Rezistenta la coroziune este determinata de comportarea stratului de oxid de aluminiu care se formeaza spontan si uniform pe suprafata metalului. Pelicula formata natural in contact cu aerul are grosimea de 0,01 -0,03 m, este compacta, dura, are o foarte buna aderenta si are un caracter amfoter. Se dizolva in solutii puternic acide si puternic bazice, ceea ce permite coroziunea intensa a metalului. In mediile neutre si in apa stratul de oxid este stabil, existand doar posibilitatea coroziunii punctiforme mai ales in solutii de cloruri.

Proprietatile aluminiului si aliajelor sale


Pur Tehnic Mai rezistent la coroziune (intercristalina si superficiala) decat aluminiul tehnic - Impurificat cu fier, siliciu, cupru, zinc si titan - Impuritatile au influenta mai redusa daca sunt uniform repartizate, dar la aluminiu elementele straine se asaza in cantitate mai mare intre cristale decat in reteaua acestora, explicand coroziunea mai avansata a aluminiului impur fata de cel pur Rezistenta redusa la coroziune, plasticitate si prelucrabilitate micsorata datorita actiunii catalitice de distrugere a vitaminelor este neutilizabil in contact cu produsele alimentare la care se urmareste pastrarea vitaminelor (in special vitamina C) Rezistenta la coroziune mult mai coborata decat cel impurificat cu fier

Sortimente de aluminiu

Impurifica t cu fier

Impurifica t cu cupru Aluminiul si aliajele sale Proprietat i

- Densitatea mica (p = 2700 kg/m3) influenteaza favorabil manipularea si transportul produselor ambalate - Maleabilitate, care permite aplicarea procedeelor de deformare plastica folosite in industria ambalajelor (ambutisare, intindere prin presare etc.) - Rezistenta mecanica mare a aliajelor - Ambalajele din aluminiu nu sunt supuse coroziunii electro-chimice, spre deosebire de ambalajele din tabla cositorita - Produsele coroziunii sunt albe, nu sunt catalitic active, nu sunt toxice, nu influenteaza gustul, nu distrug vitaminele, iar aluminiul are proprietatea de a apara produsele alimentare de microorganisme si de a pastra aroma si prospetimea - Foliile de aluminiu asigura etanseitatea la gaze, opacitate la raze ultraviolete si vizibile, reflecta caldura si lumina

Proprietatile aluminiului si aliajelor sale


Utilizarea aluminiului si aliajelor sale Grosime : 0.004 0.2 mm Folia de Aluminiu (alfol) 0.02 0.025 mm 0.02 0.05 mm Substrat pentru ambalarea produselor de tutun, produselor zaharoase, ciocolatei, zaharului pudra, untului, branzeturi lor, inghetatei, concentratelor alimentare, produselor congelate si a altor produse ca: ceai, cafea, piper, boia, cacao, paine, biscuiti, napolitane, pesmeti etc. Obtinerea materialelor complexe destinate ambalarii concentratelor de supe deshidratate - Confectionare de capsule pentru butelii din sticla, in special pentru produse alimentare lichide destinate unei scurte pastrari (lapte, produse din lapte pasteurizat si insamantat cu culturi pure, suc de portocale etc.) - Confectionare capace pentru inchidere sub vid a diverse) produse (gemuri, marmelade etc.) - Asociate cu rasini sau hartie se folosesc la acoperiri interioarei sau exterioare pentru ambalarea produselor congelate (carne | ocata congelata, specialitati de carne etc.) Confectionare capsule pentru lichide sub presiune sau| capsule cu diametru mare Confectionarea cutiilor de conserve, cutiilor pentru bauturi (bere), capacelor pentru borcane de sticla utilizate in industria conservelor (tip OMNIA) sau capsulelor filetate pentru diverse) tipuri de butelii (pentru bauturi alcoolice) - Ambalaje de dimensiuni mai mari, recipiente, cisterne - Butoaie pentru transportul berii -aliaj AI-Mg-Si sau aliaj mai dur AI-Mn captusite la interior cu Al cu puritate 99,5% - Bidoane pentru pastrare lapte, smantana, frisca, inghetata si) branza de vaci (nu schimba gustul si mirosul) aliaj Al-Si-Mg| sau AI-Si-Mg-Mn captusite la interior cu Al pur - Bidoane pentru lapte proaspat - aliaj AI-Mn sau AI-Mg care au| duritate suficienta, dar nu rezista fata de laptele acid

0.12 0.2 mm Grosime : 0.22 0.25 mm Tabla de Aluminiu (alfol) > 1 mm

Tuburi suple (deformabile), diverse repere ale utilajelor


Ambalaje aerosol- circa 80% din ambalajele aerosol sunt produse din aluminiu sau aliaje] ale sale

Deficiente

- Coroziunea: folia de aluminiu utilizata la ambalarea branzeturilor topite sau fermentate sufera o coroziune locala cand este in contact cu produsul ambalat, datorita fosfatului disodic folosit la fabricarea acestora. Viteza de coroziune creste sub influenta oxigenului, coroziunea capatand un caracter perforant si distrugand ambalajul. Se evita prin asigurarea integritatii ambalajului si lacuirea fetei interioare a foliei sau a tuburilor de| aluminiu folosite pentru ambalare - Distrugerea foliei de aluminiu in cazul caserarii cu hartie cand continutul | de cloruri este mai mare de 0,1%

Staniul
Datorita proprietatilor sale, elasticitate si rezistenta la
coroziune, staniul este folosit mult in industria alimentara ca material de ambalare.

Totusi, fiind un metal scump, nu permite folosirea sa pe


scara larga.

In tabelul urmator sunt prezentate proprietatile, aspectele


toxicologice si utilizarile staniului ca material pentru constructia utilajelor sau la confectionarea materialelor destinate ambalarii produselor alimentare.

Proprietatile si utilizarile staniului in industria alimentara


Proprietati - Mletal de culoare gri, foarte stralucitor cand este pur (cantitati mici de mpuritati ca plumbul, arsenul si stibiul reduc mult stralucirea) - Densitatea 7280 kg/m3 si temperatura de topire 232C - Foarte maleabil, ceea ce permite obtinerea de foi cu grosimea de 0,002-0,003 mm - Prezinta duritate si tenacitate redusa - Caracter amfoter, reactionand atat in mediu acid cat si mediu alcalin - Acizii organici ataca putin staniul in absenta aerului, dar in prezebta acestuia atacul este puternic; este rezistent la umiditate Metal netoxic, ceea ce favorizeaza folosirea sa la ambalajele pentru alimente - Aliaje staniu - plumb (2%Sn si 98% Pb cu temperatura de topire de peste 300C) folosite la lipit in tehnologia confectionarii cutiilor de conserve - Aliaje staniu plumb antifrictiune, folosite la construirea utilajelor pentru turnarea cuzinetilor pe lagare de otel - Tabla cositorita, folosita la confectionarea cutiilor de conserve - stanuiul este material de protectie a tablei de fier - Folii de staniu (staniol) cu grosimi variabile pentru ambalarea anumito branzeturi, a unor mezeluri etc.

Toxicologie Utilizare

Tabla cositorit

Tabla cositorita este o tabla de otel moale acoperita cu staniu pe ambele fete. In urma operatiei de cositorire rezulta o structura stratificata. Filmul de ulei usureaza glisarea foilor una peste alta, reduce zgarierea la manipulare, usureaza ambutisarea, asigura o usoara protectie impotriva oxidarii si usureaza lacuirea si executarea decoratiei interioare. La tabla cositorita la cald se foloseste ulei de bumbac rafinat ingrijit si eliberat de continutul de stearati, iar la tabla cositorita la rece se foloseste ulei de palmier. Filmul de oxid de staniu are rol de pasivizator. El asigura o buna etanseitate, marind rezistenta la oxidare a tablei cositorite, franeaza fenomenele de sulfurate, diminueaza inchiderea culorii stratului de staniu datorita caldurii si influenteaza aderenta lacurilor aplicate pe tabla cositorita.

Tabla cositorit

Stratul de staniu este cel care asigura protectia fierului impotriva atacarii sale de catre agentii corosivi. In solutii cu pH<2,5, fierul este mai electronegativ decat staniul, astfel ca staniul este un activator al dizolvarii fierului, deci al corodarii lui. In cazul in care cele doua metale in contact sunt introduse in solutie cu pH>2,5, staniul este mai electronegativ fata de fier, constituind pentru acesta din urma un strat protector impotriva dizolvarii si deci a corodarii.
In cutiile de conserve unde se gasesc in general acizi organici: acid acetic, citric, lactic, malic, oxalic, pH-ul este mai mare de 2,5 si, deci, staniul devine metal anodic si protejeaza fierul impotriva coroziunii. Staniul se dizolva primul si ionii de hidrogen formati din reactia dintre staniu si mediul acid se descarca pe fier, formand in jurul acestuia un strat protector, polarizand catodul. Sarurile de staniu formate sunt inhibitori de coroziune ai fierului.

Proprietatile si utilizarea tablei cositorite in industria alimentara


Tabla cositorita Tabla cositorita electrolitic - cositor: 2,24 - 22,4 g/m2 Dupa cantitatea de cositor Clasificare, proprietati Tabla cositorita la ca/d- cositor: 22,4 - 45 g/m2 Tabla diferentiala - pe o fata are 2,8 - 5,5 g/m2 iar pe cealalta fata 5,5 -15,1 g/m2 cositor In fuctie de duritate Tabla pentru ambutisare normala se foloseste pentru obiecte! confectionate prin presare, avand forme cave cu adancime 1 pana ia 10 mm (tabla laminata la cald) Tabla pentru ambutisare profunda are ductilitate mare si se foloseste pentru confectionarea obiectelor cu adancimi pana la 60 mm (tabla laminata la rece) Tabla cositorita lacuita - La pH>5-5,5 nu mai apare problema corodarii tablei cositorite - Prezenta oxigenului in produsele conservate duce la combinarea cu hidro-j genul care a polarizat catodul (fierul), initiind astfel procesul de coroziune,! care continua in masura in care mai exista oxigen - Compusii care fixeaza staniul sau care, ca si oxigenul, fixeaza hidrogenul care! polarizeaza catodul, sunt acceleratori de coroziune. Acestia sunt: pigmentii antocianici prezenti in fructele rosii (cirese, prune, coacaze) oxidul de trimetilamina (prezent in crustacee, peste de mare) produsi care apar in urma caramelizarii la unele conserve (dulceturi! de fructe, pasta de tomate H2S degajat de unele produse la sterilizare (carne, peste, mazare, fasole aiba)! se combina cu cositorul rezultand sulfura de staniu, de culoare bruna! (marmoratia bruna sau albastra in interiorul ambalajelor). H2S, venind in l contact cu fierul prin locurile unde stratul de cositor este deteriorat, formeaza! sulfura de fier de culoare neagra si cu aspect pulverulent, care nu prezinta importanta din punct de vedere toxicologic, dar dauneaza prezentarii produsului Samburii unor fructe (cirese, prune) produc o coroziune de intensitate neobisnuita, legata de prezenta /iglucozidazei

Coroziune a tablei cositorite

Proprietatile si utilizarea tablei cositorite in industria alimentara


Duritate Rockwell 46 - 53 Utilizare 53 - 60 60 - 68 68 - 73 Proprietati Calitati pentru uz general Rigiditate mare Foarte mare rigiditate Capace, capsule cu sau fara filet, capsule coroana, cutii cu diametru mare Recipiente cu diametru mare, cutii care sa reziste la vid Cutii de bere si funduri de cutii care sa reziste la presiune interioara Caracteristici de prelucrare Foarte ductila: utilizabila pentru trageri repetate Domeniul de utilizare Recipiente cu ambutisare adanca

Se evita contactul dintre produsul ambalat si suprafata stratului de cositor prin lacuirea suprafetei interioare Conditii - Netoxice, sa nu modifice gustul produsului ambalat - Rezistenta la actiunea agresiva a produsului ambalat - Sa se aplice usor si sa se usuce rapid - Rezistenta la solicitarile mecanice si termice din timpul confectionarii cutiilor - Sa fie economice si sa aiba aspect atragator Naturale sau oleorasinoase - Constituite din rasini naturale si uleiuri sicative, folosind terebentina ca solvent - Asigura protectie suficienta impotriva acizilor, a sulfului si a compusilor acestuia - Rasini fenolice suforezistente - Rasini epoxidice acidorezistente - Rasini vinilice - Amestec de rasini epoxidice si vinilice in anumite proportii : Avantaje : rezistenta fizica si chimica mare nu se inmoaie la sterilizare se usuca rapid, au aderenta rezistenta la acizi si la sulf mai mare nu dau produsului gust sau miros strain

Lacuri

Sortimente Sintetice pe baza de