Sunteți pe pagina 1din 67

Antibioprofilaxie /chimioprofilaxie (CpX) Profilaxia infeciilor monoetiologice

Sursa - exogen, un microorganism (e.g. gripa, scarlatina, meningita meningococic, tuberculoza) Risc de transmitere mediu sau nalt Acelai ritm de administrare i doze cu schemele terapeutice, dar cu durate ct mai reduse Acceptabile doar pentru microorganisme care nu dezvolt rezisten la antibiotice Pot fi utilizate individualizat dar i n grupuri populaionale.

Chimioprofilaxia n infecii plurietiologice - periinterventional si la imunosupresai - cu germeni de provenien exogen, dar i endogen, dup scheme variate, individualizate, deseori n combinaie cu imunoprofilaxie activ i/sau pasiv.

Problemele legate de introducerea chimioprofilaxiei sunt:


posibila apariie a reaciilor adverse (hipersensibilitate, hepato-nefrotoxicitate), dezvoltarea de tulpini bacteriene i virale rezistente, costul i valoarea chimioprofilaxiei n raport cu beneficiile aduse.

Meningita meningococic introducere prompt (24 h de la diagnosticul cazului princeps),


Contaci cu risc nalt = contact familial, colectivitate de precolari sau elevi, expunere direct n cursul unor manopere medicale sau utilizarea n comun a ustensilelor pacientului - CpX Contaci cu risc redus = contact social fr expuneri directe la cazul princeps, personal medical far expunere direct CpX nu este recomandat Izbucnire epidemica: CpX numai pentru contacii cu risc nalt, ceilali la indicaia

autoritilor de sntate public.

Penicilin orala 4 x 200.000 UI/zi, la copii sub 12 ani, 4x400.000 UI/zi la subieci peste vrsta de 12 ani timp de 7 zile Rifampicin eficacitate de 72-90% - < 1 lun 5 mg/kg p.o. la cte 12 h, 2 zile - > 1 lun 10 mg/kg (max. 600mg) po la cte 12 h, 2 zile - Aduli 20 mg/kg (max. 1200 mg) po la cte 24 h, 4 zile Ceftriaxona eficacitate 97% < 12 ani 125 mg, im doz unic > 12 ani 250 mg, im- doza unic. Ciprofloxacina- eficacitate 90-95% Numai la varsta de peste 18 ani 500 mg po doza unic Azitromicina 500 mg- doz unic.

Oseltamivir sau zanamivir au recomandari foarte restrictive in profilaxia gripei si anume, pentru persoanele de peste 13 ani care indeplinesc conditiile: Apartenenta la un grup de risc, si Nu au fost vaccinati Contact apropiat cu persoane cu simptome de gripa Pot urma profilaxia cu:
oseltamivir in 48 de ore dupa contactul infectant in doza de 75 mg/zi - o administrare - timp de 10 zile sau zanamivir - inhalator oral 10 mg (2x5 mg) 2 administrari orale odata timp de 10 zile.

Profilaxia gripei

Oftalmia gonococic a nou-nscutului: Soluie de nitrat de Ag 1% sau unguent cu eritromicin 0,5% sau tetraciclin 1% imediat dup natere. Unguentele sunt mai utile dac exist risc de oftalmie cu Chlamydia. Difteria: Eritromicin 30-50 mg/kg/zi, 7 zile. Tusea convulsiv: Eritromicin 30-50 mg/kg/zi, 7-14 zile fr a depi 2 g/zi sau claritromicin 7,5 mg/kg 14 zile

Meningita cu Haemophilus influenzae: Este indicat la contaci familiali nevaccinai cu vrsta de sub 4 ani: rifampicin 20 mg/kg/zi, maximum 600 mg/zi n priz unic, timp de 4 zile, dar numai n colectiviti de copii.

Holera: Tetraciclina 30 mg/kg/zi (maximum 2g), 3 zile; furazolidon 7mg/kg/zi, 3 zile, doxiciclin 100 mg/zi 3 zile, ciprofloxacin 1g/zi timp de 3 zile, sau conform antibiogramei Diareea cltorilor: Nu este recomandat de rutin datorit riscului de chimiorezisten. Cotrimoxazol (160 mg TMP i 280 mg/zi SMX), doxiciclina 100 mg/zi) sau fluorochinolonele (ciprofloxacina 500 mgx2/zi) se pot recomanda n condiii speciale loperamida (Imodium) la primul scaun. Plgile accidentale: Penicilin orala sau de administrare parenterala n doze relativ mici 3x400.000UI/zi la aduli sau eritromicin 1-2 g/zi, 35 zile. Tuberculoza: Izoniazid 10-20 mg/kg/zi 6-12 luni cu sau fr rifampicin asociat. Malaria: Recomandari conform indicaiilor anuale ale OMS (mefloquina, doxiciclina, atavaquona-proguanil sau clorochina).

Scarlatina i complicaiile poststreptococice Profilaxia primar (contaci de scarlatin sau cu angine streptococice): penicilin V n doze i ritm identice cu cele din profilaxia meningitei meningococice sau eritromicin 25 mg/kg/zi timp de 10 zile. Profilaxia primar a reumatismului (la incheierea tratamentului unei scarlatine sau angine streptococice)
Benzatin penicilina G 600 000 U pentru pacieni <=30 kg, 1 200 000 U pentru pacienti >30 kg im. o dat sau Penicilina V (fenoximetil penicilina) copii: 250 mg 2-3 ori pe zi, adolesceni i aduli : 500 mg 2-3 ori pe zi, 10 zile Alergici la penicilin Eritromicin: 20-50 mg/kg/d 2-4 ori pe zi (maximum 1 g/d) timp de 10 zile, *Nu sunt acceptabile: sulfonamide, trimetoprim, tetracicline si cloramfenicol.

Profilaxia secundar reumatism articular n antecedente: penicilin retard (benzatin penicilin) 1.200.000 UI administrata la 3-4 sptmni, timp de 5 ani sau pn la vrsta de 18-21 de ani, n absena carditei reumatismale i 10 ani sau pn la vrsta de 25 de ani dac a existat cardita reumatismala. cardit dar fr valvulopatie rezidual. Ca alternativ de tratament oral sunt: penicilina V 250.000x2/zi sau eritromicina 250 mgx2/zi Profilaxia teriar (a endocarditelor) la cei cu valvulopatii reumatice (demonstrate ecografic i clinic) profilaxie cu benzatin penicilin timp de 10 ani sau pn la 40 de ani.

Prevention of IE-Guidelines from AHA Circulation 2007; 116: 1736-54

Frecventa si marimea bacteriemiei asociate activitatilor zilnice

mestecat - 7-51% bacteremia Periajul dentar - 20-68% bacteremie In hemoculturi predomina streptococii viridans Marimea bacteriemiei in proceduri dentare este similara activitatilor zilnice < 104 CFU /ml
Durata bacteremiei 10-30 min.

Rolul igienei dentare si a sanatatii orale

Igiena orala reduce riscul bacteriemiilor cotidiene Igiena orala precara frecventa bacteremiei este egala cu cea din timpul extractiilor dentare Riscul cumulativ rezultat al activitatilor de rutina zilnice vs. proceduri dentare
Intr-o luna 5,370 minute de bacteriemie / 30-60 minute legate de o procedura dentara Spalatul pe dinti de 2 ori pe zi timp de un an expunere de 154.000 ori mai mare decat intr-o extractie dentara.

Prevention of Infective Endocarditis


Guidelines From the American Heart Association
Circulation: April 19, 2007

Boli cardiace asociate cu riscul cel mai inalt de endocardita pentru care se recomanda profilaxia cu antibiotice in proceduri dentare

Valva prostetica Endocardita in antecedente Boli congenitale cardiace Transplantati cardiac care dezvolta sufluri

Profilaxia nu mai este recomandata


Prolaps de valvula mitrala Boala valvulara reumatismala si alte valvulopatii castigate Defect sept ventricular Defect sept atrial Cardiomiopatie hipertrofica

Proceduri dentare pentru care este recomandata profilaxia Toate procedurile dentare care implica manipularea tesutului gingival sau regiunea periapicala sau perforarea mucoasei orale
Exceptand:
Injectiile tip anestezic in tesut neinfectat Efectuarea de rgr. dentare Plasarea de material ortodontic sau protetic Pierderea dentitiei deciduale cu sangerari ale mucoasei bucale

Regimuri pentru proceduri dentare


Agent
Oral Amoxicilina

Doza unica cu 30-60 minute inainte de procedura


Adulti 2 gm
2 gm IM sau IV 1 gm IM sau IV 2 gm 600 mg 500 mg 500 mg
1 gm IM sau IV 600 mg IM sau IV

Copii 50 mg/kg
50 mg/kg IM sau IV

Incapacitate de adm. Ampicilina sau cefazolina orala sau ceftriaxona Alergici la beta lactamine Oral Cefalexina sau Clindamicina sau Azitromicina sau Claritromicina

50 mg/kg 20 mg/kg 15 mg/kg 15 mg/kg


50 mg/kg IM sau IV 20 mg/kg IM sau IV

Alergici la beta lactamine si incapapacitate de medicatie orala

Cefazolina sau ceftriaxona Clindamicina fosfat

Daca din greseala nu s-a administrat inainte de procedura se poate administra pana la 2 ore dupa procedura

Transmiterea materno-fetal a streptococilor de grup B


10 35% Mame colonizate vaginal cu SGB 50% Nou nscut necolonizat 98% 50% Nou nscut colonizat 2%
Sepsis, meningit, pneumonie cu debut precoce

Asimptomatici

Sechele neurologice

5% Deces

Profilaxia infeciilor neonatale cu SGB (infecii nosocomiale)

2002: CDC, AAP, ACOG - updated guidelines: UNIVERSAL culture-based screening for vaginal and rectal GBS colonization at 35-37 weeks gestation - indicaie de profilaxie intrapartum cu: penicilin G, ampicilin, cefazolin, clindamicin sau vancomicin (SGB rezisteni la clindamicin sau eritromicin).

Boala streptococic de grup B a nou-nscutului


Se aplic n prezena factorilor de risc prezeni la mame (sugar cu boal streptococic de grup B nscut anterior, natere sub 37 sptmni de gestaie, membrane rupte de peste 18 ore i naterea la parturient febril >380C) sau bacteriurie, culturi din secreia vaginal sau rectal pozitive pentru streptococul de grup B la peste 35 sptmni de gestaie, inclusiv test rapid pozitiv pentru SGB efectuat la debutul travaliului. Se administreaz la nceputul travaliului penicilin G 5.000.000 UI apoi 2.500.000 UI din 4 n 4 ore pn la natere sau ampicilin 2 g repetat la 4 ore pn la natere (1 g) iar la femeile alergice se administreaz clindamicin 900 mg i.v. la 8 ore sau eritromicin 500 mg i.v. la 6 ore pn la natere sau vancomicin 1g.

Otita medie recurent a copiilor


Datorit emergenei pneumococilor rezisteni la penicilin Cpx se adreseaz numai anumitor situaii i (cu mai mult de 3 episoade bine documentate n ultimele 6 luni sau 4 episoade n ultimul an) Durata mai puin de 6 luni antibiotice: amoxicilin 20 mg/kg o dat pe zi,

Prevenirea infeciilor grave la splenectomizai


Infecii grave datorate bacteriilor capsulate ca: S. pneumoniae, H. influenzae, N. meningitidis pot surveni dup splenectomie (la copii). Adulii splenectomizai au risc mult mai redus pentru sepsis pneumococi. Vaccinare- vaccin pneumococic efectuat cel puin cu 2 sptmni nainte de splenectomie. Antibiotice profilactic penicilin oral, zilnic - penicilina V, 125 mg z 2/zi la copii

i 250 mg. X 2 la aduli recent splenectomizai timp de 24 ani tratament cu penicilin per os iniiat de pacient cu ocaia unei boli febrile nespecifice i consult medical Identificare de tip atenionare (brar cu meniunea de splenectomizat).

HCWs with documented and possible occupationally acquired AIDS/HIV infection, by occupation, as of December 2002.
Occupation Nurse Laboratory worker, clinical Physician, nonsurgical Documented Possible

24 16
6

35 17
12

Laboratory technician, nonclinical


Housekeeper/maintenance worker Technician, surgical Embalmer/morgue technician Health aide/attendant

3
2 2 1 1

13 2 2 15

Respiratory therapist
Technician, dialysis Dental worker, including dentist Emergency medical technician/paramedic Physician, surgical Other technician/therapist Other healthcare occupation Total

1
1 57

2
3 6 12 6 9 5 139

Occupational human immunodeficiency virus (HIV) infections in U.S. health care workers reported to the Centers for Disease Control and Prevention, by year of report, 1985 to 2001. (Modified from Henderson DK, Gerberding JL. Healthcare worker issues, including occupational and nonoccupational postexposure management. In: Dolin RM, Masur H, Saag MS, eds. AIDS Therapy. 2nd ed. New York: Churchill Livingstone; 2002:327; and Do AN, Ciesielski CA, Metler RP, et al. Occupationally acquired human immunodeficiency virus [HIV] infection: national case surveillance data during 20 years of the HIV epidemic in the United States. Infect Control Hosp Epidemiol. 2003;24:86.)

Logistic-Regression Analysis of Risk Factors for HIV Transmission after Percutaneous Exposure to HIV-Infected Blood
U.S. Cases Risk Factor Odds Ratio 95% Confidence Interval Odds Ratio All Cases 95% Confidence Interval

Deep injury Visible blood on injuring device


Injuring device used in artery or vein Terminal illness in source patient Postexposure use of zidovudine

13
4.5

4.4-42
1.4-16

15
6.2

6.0-41
2.2-21

3.6

1.3-11

4.3

1.7-12

8.5
0.14

2.8-28
0.03-0.47

5.6
0.19

2.0-16
0.06-0.52

From Cardo DM, Culver DH, Ciesielski CA, et al. A case-control study of HIV seroconversion in health care workers after percutaneous exposure. Centers for Disease Control and Prevention Needlestick Surveillance Group. N Engl J Med. 1997;337:1485-1490. Copyright 1997 Massachusetts Medical Society. All rights reserved.

Factori de risc pentru transmiterea HIV Tipul de AES expunere percutana > permucoasa
Expunere cutanata>cutaneo- mucoasa

Factori legati de tipul de AES


Accident cutaneo-mucos Accident percutan

T exp lung>scurt Prezenta de leziuni>absente Leziune profunda>leziune superficiala Ac cu lumen gol> plin Dispozitiv intravascular>s.c. sau i.m. Prezenta sangelui vizibil>absent Ac de calibru mare>mic Absenta manusilor>cu manusi

Factori legati de sursa Stadiul SIDA>stadii precoce HIV


Limfocite CD4 sub 200/mm3 Incarcatura virala mare>
nedetectabila sau mica

1 l sange contine 103 HIV/ml- 1 virus 104 HIV/ml- 10 virusuri 105 HIV/ml- 100 virusuri

Investigarea persoanei asistate si a personalului medical pentru HIV cu adoptarea unei atitudini corespunzatoare
Daca pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv se va obtine cat mai repede chimioprofilaxia de la esalonul prescriptor
Riscul cel mai inalt este pentru stadiul SIDA cu incarcatura virala mare, CD4 <200/mm3 sau la debutul infectiei

Daca statutul pacientului nu este cunoscut se face test HIV rapid in primele 2 ore de la accident (cu acceptul pacientului)- atitudinea ulterioara depinde de rezultatul testului Daca testul nu se poate efectua se evalueaza riscul si dependent de acesta se adopta o atitudine Persoana accidentata este testata pentru prezenta anticorpilor la momentul accidentului cu repetare la 3 si 6 luni.

Chimioprofilaxia HIV
Evaluarea statusului serologic al pacientului sursa (test rapid+test clasic) Daca sursa este HIV pozitiva intereseaza:
Date clinice, imunologice:
CD4 < 200/mm3 SIDA Boala avansata Stadiul initial al bolii

Natura lichidului biologic


Sange sau fluide biologice cu continut de sange Secretii genitale, lichid pericardic, peritoneal, pleural, lichid amniotic, lichid sinovial lapte matern (nu a fost documentata nici o transmitere desi virusul a fost izolat din aceste fluide) HIV nu se transmite prin saliva, lacrimi, transpiratie, perspiratie, secretii nazalenu sunt considerate cu risc

Criterii de gravitate a leziunii


Expunere cu risc crescut
Intepaturi profunde cu dispozitive iv, im, arteriale sau in laboratoare Chimioprofilaxia este recomandata

Expunere cu risc intermediar


Taieri prin manusa, intepaturi superficiale Chimioprofilaxia depinde de bilantul persoanei sursa
CP se recomanda daca sursa are incarcatura virala mare sau are infectii oportuniste Se apreciaza necesitatea ei daca sursa este HIV infectata dar asimptomatica sau cu incarcatura virala mica

Expunere cu risc scazut


Eroziuni simple cu ac plin sau cu calibru mic sau contact cutaneo-mucos CP dependent de statusul sursei si de aspecte psihologice

Intervalul accident consultatie


cat mai repede in 1-2 ore 48 ore

Determinarea codului de expunere CE


Tip de expunere cu risc de infectie
Integritatea pielii afectata Volum Mic Cateva picaturi CE1
Moderat

Piele intacta Nu PPE Severitate scazuta


ac chirurgical sau zgarietura

Expunere transcutanata
SEVERITATE SEVERITATE mare ac cu lumen, sange vizibil

Picaturi multiple

CE2

CE2

CE3

Statusul sursei
HIV
negativ
Nu necesita PPE

HIV
pozitiv
Nivel redus de expunere

Status necunosc ut
Nivel crescut de expunere

Sursa
necunoscuta

CS-H1

CS-H2

CS-HN

CE 1 si CS H1 CE 1 si CS H2

Aprecierea oportunitatii PPE dupa expunere accidentala la sange


PPE nu este absolut necesara Expunere neglijabila, PPE dependent de incarcatura virala

CE 2 si CS H1
CE 2 si CS H2

PPE cu schema de baza


PPE schema extinsa PPE schema extinsa Schema de baza daca CE este 2 sau 3

CE 3 si CSH 1 sau 2
Necunoscut

CP aplicata in Romania din anul 2005


Schema de baza
4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize

Schema extinsa
4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize Indinavir (IDV) cate 800 mg la 8 ore sau Nelfinavir (NEL) cate 750 mg la 8 ore

Tolerability of HIV PEP in Health Care Workers


100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nausea

Percent of HCWs

Incidence of Common Side Effects

Fatigue Headache Vomiting Diarrhea Myalgias

Wang SA. Infect Control Hosp Epidemiol 2000;231:780-5.

HIV Postexposure Prophylaxis


Serious Adverse Events Associated with Nevirapine
10

Number

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

22 Serious Adverse events - 12 hepatotoxicity - 2 cases of liver failure - 14 dermatologic


7 6 5 4

1997

1998

1999

2000

Year
MMWR 2001;49(51):1153-6.

Profilaxie post expunere EACS European AIDS Clinical Society-2007


Schema de baza
4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau tenofovir si emtricitabina

Schema extinsa
4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau tenofovir si emtricitabina si Lopinavir sau saquinavir

Adverse Effects: Basic vs Expanded Regimens


60 50 2 NRTI 2 NRTI + 1 PI

% of individuals

40 30 20 10 0 General Lower GI Upper GI elevated hyperbiliTG rubinemia 2x ALT

Puro V et al. 9th CROI, February 2002, Abstract 478-M

Post-Exposure HIV Prophylaxis (PEP) CDC USA


PPE poate reduce riscul infectiei cu HIV cu pana la 81% (CDC, 2001) Recomandari: 4 saptamani, 2 antiretrovirale: Zidovudina (AZT) sau tenofovir (TDF) plus lamivudina (3TC) sau emtricitabina (FTC) sau Stavudin (d4T) sau didanosin (ddI) plus lamivudine (3TC) sau emtricitabine (FTC) Regim extins 3 antiretrovirale (se adauga lopinavir/ritonavir (Kaletra) pentru expuneri cu risc inalt e.g. volum mare de sange, intepatura profunda, sursa necunoscuta, infectat cu HIV cu virus rezistent la antiretrovirale.

Regim extins alternativ:


Regimul bazal plus unul dintre: Atazanavir* +/- ritonavir Fosamprenavir +/- ritonavir Indinavir +/- ritonavir Saquinavir (hgc; Invirase) + ritonavir Nelfinavir Efavirenz
Recomandari actualizate Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and Recommendations for Postexposure Prophylaxis, September 26, 2005 / 54(RR-9);1-17. http://aidsinfo.nih.gov/guidelines/default_db2.asp?id=67

CDC Post-Exposure Prophylaxis Guidelines

MMWR 2005;54(No. RR-9).

CDC Post-Exposure Prophylaxis Guidelines

MMWR 2005;54(No. RR-9).

Infecii urinare recurente i reinfecii


Infecii recurente acelai microorganism (survin n 4 sptmni dup ntreruperea tratamentului antibiotic)
Tratament prelungit de pn la 6 sptmni asigur vindecarea.

Reinfecii alt patogen i apariia de 3 sau mai multe episoade n ultimele 6-12 luni.
Fie profilaxie cu antibiotice prelungit (min. 6 luni) cu:
TMP-SMZ 1 tablet Nitrofurantoin 50-100 mg la culcare.

Fie tratament de 3 zile iniiat de pacientul instruit asupra posibilitilor terapeutice

Profilaxia bolii Lyme


The Clinical Assessment, Treatment, and Prevention of Lyme Disease, Human Granulocytic Anaplasmosis, and Babesiosis: Clinical Practice Guidelines by the Infectious Diseases Society of America
Gary P. Wormser,1 Raymond J. Dattwyler,2 Eugene D. Shapiro,5,6 John J. Halperin,3,4 Allen C. Steere,9 Mark S. Klempner,10 Peter J. Krause,8 Johan S. Bakken,11 Franc Strle,13 Gerold Stanek,14 Linda Bockenstedt,7 Durland Fish,6 J. Stephen Dumler,12 and Robert B. Nadelman1 Divisions of 1Infectious Diseases and 2Allergy, Immunology, and Rheumatology, Department of Medicine, New York Medical College, Valhalla, and 3New York University School of Medicine, New York, New York; 4Atlantic Neuroscience Institute, Summit, New Jersey; Departments of 5Pediatrics and 6Epidemiology and Public Health and 7Section of Rheumatology, Department of Medicine, Yale University School of Medicine, New Haven, and 8Department of Pediatrics, University of Connecticut School of Medicine and Connecticut Childrens Medical Center, Hartford; 9Division of Rheumatology, Allergy, and Immunology, Massachusetts General Hospital, Harvard Medical School, and 10Boston University School of Medicine and Boston Medical Center, Boston, Massachusetts; 11Section of Infectious Diseases, St. Lukes Hospital, Duluth, Minnesota; 12Division of Medical Microbiology, Department of Pathology, The Johns Hopkins Medical Institutions, Baltimore, Maryland; 13Department of Infectious Diseases, University Medical Center, Ljubljana, Slovenia; and 14Medical University of Vienna, Vienna, Austria

Clinical Infectious Diseases 2006; 43:1089134 2006 by the Infectious Diseases Society of America.

IDSA- Servicii de sanatate publica USA

Sistem de ierarhizare a recomandarilor din ghiduri clinice


Puterea recomandarii A- PUTERNIC RECOMANDAT B RECOMANDAT C OPTIONAL D - IMPOTRIVA E- FOARTE IMPOTRIVA Calitatea evidentei I cel putin un trial clinic randomizat II- cel putin un trial clinic, fara randomizare sau studiu de cohorta, cazmartor, serii temporale sau experimente naturale III opinia expertilor, studii descriptive, rapoarte ale comitetelor de experti

Profilaxia bolii Lyme


Evitarea expunerii la vectori (Ixodes) Haine protectoare Repelenti Verificarea corpului pentru capuse zilnic Desprinderea prompta a vectorilor (B III)

Chimioprofilaxia de rutina si testare serologica nu sunt recomandate E-III

Profilaxia bolii Lyme dupa sesizarea unei capuse atasate

O singura doza de doxiciclina 200 mg se ofera adultilor si copiilor peste 8 ani (4 mg/kg, max 200mg) B I cand coexista toate circumstantele urmatoare: Capusa (nimfa sau adult) atasata estimativ mai mult de 36 ore (se apreciaza dupa marimea ei si dupa momentul expunerii) Profilaxia se poate incepe in limita a 72 ore de la indepartarea capusei (nu sunt suficiente date asupra eficientei la Cpx inceputa dupa 72 ore) Informatii ecologice asupra ratei de infectie cu Bb la Ixodide, > 20% Doxiciclina este contraindicata relativ pentru copii si gravide, nu exista date asupra eficacitatii un regim de chimioprofilaxie la persoanele cu contraindicatii la doxiciclina D III Urmarire pe durata a 30 zile pentru dezvoltarea leziunilor cutanate sau a unei boli febrile Informarea practicienilor asupra manifestarilor bolii si a tratamentului A III

Ixodes scapularis: larva, nimfa, mascul, femela

Eritema migrans - B. Lyme primara


Doxiciclina (100 mg x2/zi), 10-21 zile A-I Amoxicilina (500 mg 3 x/zi), 14-21 zile A-I Cefuroxim axetil (500 mg x2/zi) ,14 -21 zile A-I (in absenta manifestarilor neurologice sau bloc atrioventricular) (A-I).

Eficacitate similara si foarte buna Doxiciclina este eficace si in anaplasmoza dar nu in babesioza care pot surveni coincident Copii amoxicilina (50 mg/kg pe zi in 3 administrari, max 500 mg/doza) cefuroxim axetil (30 mg/kg zi in 2 doze [maximum 500 mg per doza]), Alergici la beta lactamine Macrolide: dar nu au aceeasi eficacitate si nu sunt recomandate ca prima linie de tratament E - I Azitromicina 500 mg/zi timp de 7-10 zile (10mg/kg/zi) Claritromicina 2x500 mg/zi timp de 14-21 zile (7,5 mg/kg/zi) Eritromicina 4x500 mg timp de 14-21 zile (12,5 mg/kg/zi max 500 mg pe doza)

Cand eritema migrans nu se poate diferentia de celulita se administreaza cefuroxim axetil sau amoxicilina clavulanat (A-III). Ceftriaxona, este eficace dar nu superioara tratamentului oral nefiind recomandata in boala primara fara afectare neurologica sau cardiaca. (E-I)

NU sunt recomandate
cefalosporine GI, fluoroquinolone, carbapenemi, vancomicin, metronidazol, tinidazole, amantadina, ketolide, isoniazida, trimetoprim-sulfametoxazol, fluconazol, benzatin penicilina combinatii de antibiotice, Ig IV, colestiramin, (EIII).