COORDONATOR TIIN IFIC : Prof. univ.dr . VICTOR BLANUTA CANDIDAT : nv.

MARIA CORDUNEANU

MOTTO: INVATAND MATEMATICA , INVETI SA GANDESTI .

Grigore Moisil

1/4/2012

Free template from www.brainybetty.com

PLANUL LUCRARII
Cap.I : PARTICULARITATILE PSIHO-PEDAGOGIGE ALE COPILUI DE VARSTA SCOLARA MICA SI IMPLICATIILE LOR IN INVATAREA MATEMATICA Cap.II: BAZELE TEORETICE IN FORMAREA CONCEPTULUI DE OPERATIE ARITMETICA Cap.III: ASPECTE METODICE ALE PREDARII-INVATARII OPERATIILOR ARITMETICE IN INVATAMANTUL PRIMAR Cap.IV: DESCRIEREA CERCETARII

ARGUMENTUL LUCRARII

IPOTEZA LUCRARII

1/4/2012

Free template from www.brainybetty.com

Capitolul I

PARTICULARITATILE PSIHO-PEDAGOGIGE ALE COPILUI DE VARSTA SCOLARA MICA SI IMPLICATIILE LOR IN INVATAREA MATEMATICA
I.1.PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE VARSTA PRESCOLARA MICA perceptia castiga noi dimensiuni perceptia timpului inregistreaza o noua etapa de dezvoltare gandirea concret intuitiva si lipsita de suplete, mobilitate limbajul sarac, legat mai mult de mediul inconjurator creste volumul memoriei vointa iradiaza larg in cuprinsul personalitatii copilului punandu-se amprenta si asupra altor componente ale vietii psihice (Pantelimon Golu) atentia este involuntara

1. 2. 3. 4. 5. 6.

7.

1/4/2012

Free template from www.brainybetty.com

I.2 PARTICULARITATILE GANDIRII SCOLARULUI MIC SI ACCESIBILITATEA NOTIUILOR MATEMATICE MODERNE 1. In clasele I-IV se pun bazele insusirii intregului sistem de cunostinte matematice prin insusirea notiunilor fundamentale 2. La varsta scolarului mic insusirea corecta si constienta a unei notiuni este determinata de multitudinea de perceptii si reprezentari asupra realitatii si de caile pe care gandirea lui este condusa sa desprinda esentialul dintr-o categorie sau alta de obiecte 3. Orice notiune abstracta, inclusiv cea de numar, devine accesibila si poate fi sustinuta constient si temeinic daca este cladita pe elemente de teoria multimilor si de logica.

1/4/2012

Free template from www.brainybetty.com

I.3. IMPLICATIILE JOCULUI DIDACTIC IN REALIZAREA EDUCATIEI INTELECTUALE 1. 2. Jocul este activitatea definitorie pentru copil Jocul este recunoscut ca fiind una din principalele metode active, atractive, extrem de eficace in munca instructiveducativa, cu scolarii mici, care imprima caracter mai viu si mai atragator activitatii scolare (Ioan Cerghit) Metode de invatamant, E.D.P.Bucuresti, 2004. Jocurile didactice cultiva obisnuinta muncii intelectuale si a muncii independente, pregatind copilul pentru invatatura Jocul didactic folosit la orele de matematica, in ciclul primar, constituie un mijloc prin care constatam eficienta invataturii, prin care facem evaluarea randamentului scolar

3.

4.

Capitolul II

BAZELE TEORETICE IN FORMAREA CONCEPTULUI DE OPERATIE ARITMETICA

II.1. FORMAREA NOTIUNII DE NUMAR NATURAL  Introducerea notiunii de numar are la baza notiunea de relatie echivalenta a multimilor, de clasa de echivalenta, de functie bijectiva a)sesizarea multimilor si a realitatilor dintre acestea in realitatea obiectiva (obiecte din campul vizual, experianta de viata, imagini); b) operatii cu multimi de obiecte concrete (obiecte reale, obiecte simbol, piese geometrice, riglete); c) operatii cu simboluri ale multimilor de obiecte (imagini si reprezentari grafice); d) operatii cu simboluri numerice (cifre, semne de operatie, de egalitate si inegalitate).

 1) 2)

Asupra formarii conceptului de numar natural exista doua puncte de vedere: primul are ca punct de plecare notiunea de corespondenta intre multimi finite de obiecte concrete, iar al doileaare ca punct de plecare notiunea de succesiune. O atentie deosebita trebuie sa se acorde mijloacelor materiale si de comunicare utilizate, formularii concluziilor, manipularii (in timp si spatiu) obictelor prin care se formeaza sau se pun in corespondenta multimile Activitatea in completare constand din jocuri, poezii, ghicitori exerseaza memoria si gandirea elevilor

1/4/2012

Free template from www.brainybetty.com

II.2. FORMAREA CONCEPTULUI DE OPERATIE. LIMBAJUL MATEMATIC 1. Matematica scolara se fundamenteaza pe logica interna a stiintei matematice , dar se construieste tinand seama de particularitatile psihice ale elevilor trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta empirica a elevilor , matematizarea realitatii inconjuratoare , limbajul grafic. se poate realiza prin trei categorii de evenimente de intarire : a) simple coincidente bazate pe memorarea unor posibilitati conditionate; b) sisteme de intarire imediata imediata, bazata pe motivatie in care se include si afectivitatea; c) sisteme bazate pe intarirea ulterioara.
1/4/2012 Free template from www.brainybetty.com 10

2.

3.

1.

2.

3.

4. 5.

II.3. OPERATII IN MULTIMEA NUMERELOR NATURALE. PROPRIETATI Procesul formarii conceptului de numar natural se bazeaza pe notiunea de multime si introducerea operatiilor cu numere naturale are la baza operatiile cu multimi de obiecte. Aceasta constituie baza intuitiv-concreta pentru intelegerea de catre elevi a operatiilor cu numere naturale, cat si pentru sesizarea principiilor de baza dupa care se efectueaza calculul si proprietatile operatiilor. ADUNAREA numerelor naturale este operatia interna prin care se asociaza la numerele a si b un numar natural a + b, care se numeste suma numerelor naturale a si b SCADEREA numerelor naturale este operatia prin care cunoscand suma a doua numere naturale si unul din termeni, se afla cel de al doilea termen INMULTIREA numerelor naturale. A inmulti a cu b inseamna a aduna numarul a cu el insusi de b ori,deci a+a+a+a+a..+a=b x IMPARTIREA numerelor naturale se introduce ca operatie de determinare a unui numar atunci cand se cunosc produsul a doua numere naturale si unul din factorii produsului, acest factor fiind diferit de 0.

Capitolul III

ASPECTE METODICE ALE PREDARII-INVATARII OPERATIILOR ARITMETICE IN INVATAMANTUL PRIMAR

III.1. ADUNAREA SI SCADEREA IN CONCENTRUL 0-10 a)adunarea 1. rezultatul adunarii a doua numere este cardinalul reuniunii disjuncte finite care au fiecare atatea elemente cate corespund numerelor care se aduna 2. pentru formarea si insusirea notiunii de adunare se porneste de la operatii cu multimi de obiecte concrete uzuale etapa perceptiva, apoi se trece la efectuarea de operatii cu reprezentari - etapa reprezentarilor si in final , se ajunge la conceptul matematic de adunare - etapa abstracta 3. se definesc cele doua numere care se aduna ca fiind termenii operatiei de adunare si rezultatul adunarii suma 4. operatia de adunare are proprietatea de comutativitate (daca adunam primul termen cu al doilea sau al doilea cu primul rezultatul este acelasi) : 3+2 = 2+3

5.proprietatea de asociativitate a adunarii se demonstreaza folosind reuniunea a trei multimi disjuncte doua cate doua sau metoda masurarii rigletelor : 1+(2+3)=(1+2)+3

b)scaderea 1. se introduce in stransa legatura cu operatia de diferenta dintre o multime si o submultime a sa 2. simbolul operatiei de scadere este semnul - si se citeste minus , numarul din care se scade se numeste descazut, iar numarul care se scade se numeste scazator si rezultatul scaderii se numeste rest 3. pentru a desprinde legatura dintre adunare si scadere am demonstrat ca putem face proba adunarii prin scadere: suma termen 1=termen 2

III.2 ADUNAREA SI SCADEREA IN CONCENTRUL 0-20 Se realizeaza pe baza cunostintelor insusite si a deprinderilor formate anterior de elevi, folosind materiale intuitiv concrete si temeiul unor particularitati specifice numerelor si operatiilor cu aceste numere din concentrul 0-20.  In cadrul adunarii in concentrul 0-20 intalnim doua etape: a)adunarea a doua numere mai mici decat 10 a caror suma este mai mare decat 10(cu trecere peste ordin) 8+4=8+(2+2)=(8+2)+2=10+2=12 b)adunarea unui numar format din zeci si unitati cu un numar format din unitati 14+3=10+4+3=10+(4+3)=10+7=17 13+7=10+3+7=10+(3+7)=10+10=20  La scaderea dintr-un numar format din zeci si unitati, a unui numar format numai din unitati, se deosebesc doua cazuri: a)Unitatile scazatorului sunt mai putine decat unitatile descazutului - este scaderea care nu prezinta dificultati nici in predare, nici in intelegerea si insusirea ei de catre elevi. 17-5=10+7-5=10+(7-5)=10+2=12 b)Unitatile scazatorului sunt mai multe decat unitatile descazutului 13-5=10+3-5=10-5+3=5+3=8

Pentru scaderea a doua numere formate din zeci si unitati (evident descazutul mai mare decat scazatorul) am aplicat procedeul general de scadere a zecilor din zeci si a unitatilor din unitati. 17 14 = ? 17 = 10+ 7 10 10 = 0 14 = 10 +4 7 - 3=4

 Pentru predarea-invatarea scaderii cu trecere peste ordin am folosit trusa magnetica. Pentru scaderea 13 5 = ? : *** ************* ***** ********
1/4/2012 Free template from www.brainybetty.com 15

III.3 ADUNAREA SI SCADEREA IN CONCENTRUL 0-100 a)Adunarea numereor naturale mai mici decat 100 fara trecere peste ordin 1. -adunarea unui numar format din zeci si unitati cu un numar format din unitati; 2. -adunarea unui numar format din zeci si unitati cu un numar format din zeci; 3. -adunarea a doua numere formate din zeci si unitati.

b)Scaderea numerelor mai mici decat 100, fara trecere peste ordin 1.-scaderea dintr-un numar format din zeci si unitati a unui numar format din unitati; 2. -scaderea dintr-un numar format din zeci si unitati a unui numar format din zeci; 3. - scaderea a doua numere formate din zeci si unitati.

c)Adunarea si scaderea numerelor mai mici decat 100, cu trecere peste ordin 1. -adunarea unui numar format din zeci si untati a unui numar format din unitati sau din zeci si unitati , astfel incat suma unitatilor sa fie zece; 2. -adunarea unui numar format din zeci si unitati cu un numar format din unitati si, asemanator, scaderea dintr-un numar format din zeci intregi a unui numar format din unitati; 3. - adunarea si scaderea a doua numere formate din zeci si unitati. Un caz aparte il constituie adunarea de tipul :70+30=100 ,un am procedat astfel : *

si scaderea 100-20=80 ,unde procedam invers adunarii :

III.4 ADUNAREA SI SCADEREA NUMERELOR NATURALE MAI MARI DECAT 100 1. La clasa a II -a se preda adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 100 si mai mici decat 1000, fara trecere peste ordin; 2. La clasa a III a se preda adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 100 si mai mici decat 1000, cu trecere peste ordin; 3. Apoi adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000.
1/4/2012 Free template from www.brainybetty.com 18

1) Adunarea numerelor naturale mai mari decat 100 , cu trecere peste ordin se invata de asemenea in mai multe etape a)adunari cu trecere peste ordinul unitatilor b)adunari cu trecere peste ordinul zecilor c)adunari cu trecere peste ordinul unitatilor si al zecilor 2) Scaderea este mai dificila decat adunarea ,deoarece necesita un efort de gandire mai mare atunci cand pentru a realiza scaderea trebuie sa transforme o unitate de un anumit ordin in 10 unitati de ordin inferior a)Scaderea cand cifra unitatilor sau a zecilor descazutului este mai mica decat cifra respectiva a scazatorului 234-28; 734-486 b)O situatie aparte a prezentat-o scaderile in care unitatile si zecile descazutului sunt 0. 6 9 10 700-327 7 0 0
32 7 37 3

III.5 INMULTIREA SI IMPARTIREA a)Inmultirea numerelor naturale de la 0 la l0 Bazandu-ne pe adunarea repetata (adunarea mai multor termeni egali), pe proprietatile de comutativitate si asociativitate a adunarii, pe scrierea si citirea numerelor naturale,am putut face mai usor trecerea la operatia de inmultire. Numerele care se inmultesc se numesc factori.. Primul factor arata de cate ori se repeta al doilea factor(in adunarea repetata), iar al doilea factor este numarul care se repeta. Rezultatul operatiei de inmultire se numeste produs.
.

b)Impartirea numerelor naturale se efectueaza prin 2 procedee: 1. impartirea in parti egale 2. impartirea prin cuprindere(impartirea cu rest).

1.Impartirea in parti egale este mai acesibila intelegerii copilului deoarece aceasta impartire are la baza separarea unei multimi in submultimi disjuncte, avand acelasi numar de elemente Simbolul operatiei de impartire este : care se citeste impartit la . Numarul care se imparte se numeste deimpartit, iar numarul la care se imparte, impartitor. Rezultatul impartirii se numeste cat .


2.Impartirea prin cuprindere se bazeaza pe separarea unei multimi in submultimi disjuncte, cu acelasi numar de elemente.Cunoscandu-se cate elemente are fiecare submultime, prin operatia de impartire se afla cate submultimi se formeaza c)Inmultirea si impartirea a doua numere formate din mai multe cifre  Inmultirea fara trecere peste ordin a unui numar format din unitati cu un numar format dinsute, zeci si unitati 1.Inmultirea numerelor mai mici decat 10 cu un numar format din zeci 2.Inmultirea numerelor de o cifra cu numere formate din zeci si unitati

3. Inmultirea numerelor formate din unitati cu numere formate din sute

4.Inmultirea numerelor mai mici decat 10 cu un numar format din sute, zeci si unitati Inmultirea cu trecere peste ordin -se bazeaza pe regulile invatate anterior;insistam doar asupra faptului ca 10 unitati de un anumit ordin formeaza o unitate de ordin imediat superior  Impartirea unui numar de 3 sau mai multe cifre La impartirea numerelor formate din sute, zeci si unitati la un numar format din unitati intalnim urmatoarele situatii : 1..Numarul sutelor , zecilor si al unitatilor deimpartitului se imparte exact la impartitor 482 :2 = 241 2.Numarul sutelor/zecilor nu se imparte exact la impartitor 513 : 3 = 171 3.Numarul zecilor este mai mic decat impartitorul 123 : 3 = 41 4..Numarul sutelor este mai mic decat impartitorul 618 : 3 = 206

III.6 ORDINEA EFECTUARII OPERATIILOR Intr-un exercitiu in care apar cele 4 operatii aritmetice se efectueaza mai intai operatiile de ordinul al II-lea (inmultiri si impartiri), iar apoi cele de ordinul I (adunari si scaderi)  Paranteza obliga rezolvarea operatiei aflate in interior si apoi restul operatiilor. Parantezele sunt de 3 tipuri : rotunda( ), patrata[ ] si acolada{ }. Intr-un exercitiu cu paranteze se efectueaza mai intai : 1.exercitiile din paranteza rotunda(respectandu-se ordinea efectuarii operatiilor) 2.exercitiile din paranteza patrata (care a devenit rotunda); dupa calcularea parantezei rotunde cea patrata devine rotunda si acolada devine patrata 3. exercitiile din acolada( care a devenit patrata) 4. se continua dupa modelul de mai sus pana la eliminarea parantezelor 5. se efectuaza operatiile de ordin II (inmultiri si impartiri) 6. se efectuaza operatiile de ordin I (adunari si scaderi)

Capitolul IV

CERCETAREA PEDAGOGICA
IV.1. IPOTEZA DE LUCRU SI OBIECTIVELE CERCETARII  Daca in cadrul lectiilor de predare-invatare-consolidare a cunostintelor de matematica voi folosi jocul didactic matematic, atunci voi contribui la stimularea motivatiei elevilor pentru invatare si implicit la cresterea randamentului lor scolar.

 Utilizand jocul in predarea matematicii, am urmarit urmatoarele avantaje pedagogice dintre care amintesc: -determinarea copiilor sa participe activ la lectie; -antrenarea atat a copiilor timizi, cat si a celor slabi; -dezvoltarea spiritului de cooperare; - dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.
1/4/2012 Free template from www.brainybetty.com 24

Obiectivele cercetarii au fost urmatoarele : - cunoasterea nivelului initial al pregatirii elevilor, considerat ca punct de plecare pentru organizarea experimentului; - elaborarea de modele teoretice de integrare a jocului didactic in lectiile de matematica; - evidentierea posibilitatilor pe care le pot oferi noile strategii didactice interactive centrate pe integrarea jocului didactic pentru perfectionarea procesului instructiv-educativ in ansamblul sau si in anumite zone ale sale; - inregistrarea progreselor elevilor la finele demersului ameliorativformativ. Cercetare prezinta doua variabile : - variabila independenta: utilizarea jocului didactic matematic in lectii urmate de evaluari formative; - variabila dependenta: cresterea eficientei invatarii si implicit a randamentului scolar.

IV.2.METODICA CERCETARII  Esantionul cercetarii - clasa a II-a ,Scoala cu clasele I-VIII Dragomiresti, judetul Neamt, anul scolar 2008 2009 - numarul scolarilor este de 18 - elevi omogeni ca varsta, nivel de scolaritate si nationalitate - nivelul dezvoltarii psihice a elevilor este eterogen, acestia provenind din familii cu preocupari putin orientate spre scoala, spre cunoastere.

Metodele de cercetare: Experimentul psihopedagogic formativ Metoda observatiei Studiul documentelor scolare si al produselor activitatii elevilor Convorbirea Teste de cunostinte Etapele desfasurarii cercetarii : 1. Etapa initiala (constatativa)
.

2.Etapa formativ ameliorativa

.

3. Etapa finala (comparativa)

IV.3. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR A. Etapa initiala

Histograma nr.1 reflecta rezultatele elevilor la proba initiala:

Diagrama areolara nr.1 reflecta rezultatele elevilor la proba initiala

Poligonul de frecventa nr. 1 reflecta rezultatele elevilor la testul initial

B. Etapa formativ ameliorativa

Histograma nr.2 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare formativa nr.1

Poligonul de frecventa nr. 2 reflecta rezultatele elevilor la proba de evaluare formativa nr.1. Diagrama areolara nr.2 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare formativa nr.1:

Histograma nr.3 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare formativa nr.2:

Poligonul de frecventa nr. 5 evidentiaza rezultatele elevilor la primele doua teste de evaluare formativa.

Histograma nr.4 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare formativa nr.3

Diagrama areolara nr.4 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare formativa nr.3

Poligonul de frecventa nr. 7 evidentiaza rezultatele elevilor la ultimele doua teste de evaluare formativa.

C. Etapa finala

Histograma nr.5 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare sumativa

Diagrama areolara nr. 5 reflecta rezultatele copiilor la proba de evaluare final

Poligonul de frecventa nr.9 evidentiaza rezultatele elevilor la testul initial, respectiv sumativ

IV.4 CONCLUZII ,,Daca mintea unui om hoinareste ,lasa l sa studieze matematica. ( Carl Sandburg) Tema demersului investigativ realizat este un ecou la preocuparea permanenta a scolii de a fi activa, dinamica, ceea ce face ca problematica prezentata in paginile de fata sa primeasca un caracter deschis si eficient . Datele inregistrate in experimentul intreprins confirma in totalitate ipoteza lucrarii, relevand valorile formative ale jocului didactic pentru insusirea notiunilor matematice. Jocul didactic, fisele aplicate des, evaluarile formative si atractive in acelasi timp, ii determina pe elevi sa participe la activitatile de invatare, atat individual, cat si in echipa sau frontal. Activizarea permanenta a elevilor in cadrul lectiilor a atras dupa sine formarea capacitatilor intelectuale, de cunoastere si creatie a unor priceperi, deprinderi si aptitudini .

Obiectul matematicii este atat de serios, incat este util sa nu pierdem ocazia de a-l face putin mai distractiv. ( Blaise Pascal )

1/4/2012

Free template from www.brainybetty.com

35