Sunteți pe pagina 1din 33

Aplicarea principiilor HACCP n fabricarea fabricarea pestelui afumat pes

Prof. Prof. ndrum tor: tor: Autori: Autori:

Universitatea Lucian Blaga Facultatea de gtiine Agricole, Industrie Alimentar tiin i Protecia Mediului Protec SIBIU

Sistemul HACCP
HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point - Evaluarea (analiza) riscurilor pe baza punctelor critice de control)este o metod sistemic , interactiv de identificare, control) evaluare i control a riscurilor asociate produselor alimentare. Sistemul integreaz prevederile de baz ale inspec iei sanitare fiind o simpl i eficient de realizare a igienei produselor alimentare. Sistemul este extrem de util n ob inerea i comercializarea unor alimente sigure cu inocuitate redus . Sistemul este utilizat de personalul implicat n circuitul alimentelor pentru planificarea i instituirea procedurilor n scopul prevenirii, elimin rii sau reducerii la nivele acceptabile a riscurilor care ar putea afecta siguran a alimentelor.

ETAPELE
Aplicarea Aplicarea principiilor HACCP conform Codex Alimentarius intrintr-o unitate de produc ie presupune parcurgerea logic a etapei specifice unui plan de lucru HACCP caracteristic HA pentru fiecare proces sau produs analizat. Etapele implement rii sistemului sunt urm toarele: 1.Definirea termenilor de referinta; 2.Constituirea i organizarea echipei HACCP; 3.Descrierea produsului(specifica ii despre produs); 4.Identificarea utiliz rii inten ionate; 5.Elaborarea diagramei de flux tehnologic 6.Verificarea pe teren a diagramei de flux; 7. Listarea tuturor riscurilor asociate fiecarei etape si listarea tuturor masurilor care vor tine sub control riscurile

8. Aplicarea unui arbore de decizie HACCP fiecarei etape a procesului pentru identificarea punctelor critice de control; 9. Determinarea punctelor critice de control (PCC); 10. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC; 11. Stabilirea unui plan de ac iuni corective; 12. Stabilirea unui sistem de stocare a inregistrarilor si a documentatiei; 13. Verificarea modului de functionare a sistemului HACCP; 14. Revizuirea planului HACCP

Definitii
I. Definirea pestelui ca aliment Caracteristica generala a carnii de peste este culoarea alb-roz la majoritatea speciilor, motiv albpentru care este incadrata in categoria de carnuri albe dietetice. Carnea de peste are culoarea alba sau roz slab, si este formata din fibra musculara foarte fina, lipsita de tesut conjunctiv interfibrilar. Grasimea este moale, de culoare galben-citrin si galbendispusa in afara musculaturii

Selectarea echipei HACCP


Echipa HACCP este structura opera ional indispensabil implement rii sistemului HACCP. Este necesar crearea unei echipe pluridisciplinare format din speciali ti cu experien . Acesta reune te participan ii dintr-o unitate dintrde produc ie ce au dobndit cuno tin ele specifice i o experien n controlul calit ii(managementul general, responsabilul de calitate, exper ii tehnici, mai trii,muncitori etc.) Echipa trebuie s fie alc tuit din maximum 5-6persoane, n 5func ie de necesit i. Structura echipei trebuie s fie func ional i absolut neierarhic . Echipa HACCP va colabora cu personalul de pe terencare se va ocupa de punerea n practic ulterior a sistemuluiHACCP.Valoarea studiului va constan cunoa tereacomplet a produsului, procesului i a pericolelor luate nstudiu.

Forma si structura anatomica


Pestii fac parte din clasa vertebratelor inferioare, exclusiv acvatice. Corpul pestilor poate avea forme variate, precum: - fusiforma: pestele este ca un fus ngrosat n partea anterioara si usor turtit lateral, cu capul usor ascutit la vrf: pastravul, scrumbia etc. - de sageata: corpul este alungit, cu aceeasi naltime pe toata lungimea, cu capul ascutit si turtit de sus (ex: stiuca); - vermiform, cu forma de sarpe (ex: tiparul); - corp turtit, asimetric (ex: calcanul).

Corpul pestelui se compune din: cap, trunchi, coada si aripioare. Capul pestilor poate avea forma conica, ascutita (ex: scrumbie), rotunjita (ex: somn), de sabie (ex: pastruga). Corpul pestilor este acoperit cu o piele formata din derma si epiderma. n piele se formeaza si scheletul tegumentar: placi, solzi etc.

Valoare nutritiva
Datorita continutului sau nutritiv si calitatilor gustative deosebite, pestele este: -considerat unul dintre cele mai valoroase produse alimentare. Coeficientul de digestibilitate a carnii de peste este de circa 97%. Grasimea se afla n proportii variate n functie de specie si starea de ngrasare. Carnea de peste are miros caracteristic datorita unui acid gras nesaturat predominant, acidul clupanodonic; acesta se gaseste n stare libera alaturi de acidul oleic,palmitic, stearic etc., reducnd stabilitatea grasimii lapastrare si favoriznd alterarea.(suport curs, merceologie). Grasimea este moale, de culoare galben-citrin si dispusa in galbenafara musculaturii cu o pondere de mari variatii de la o specie la alta, de la 0,4% la 28%.

Compozitia chimica
Comparativ cu mamiferele, la pesti partile comestibile reprezinta 75-80%, iar la unele specii (morun), chiar 92%. 75De asemenea, ficatul reprezinta in medie 1,2-1, 6% din greutatea 1,2pestelui, la unele specii ajungand pana la 25-30% (cazul ficatului 25de rechin). Carnea de peste este foarte bogata in vitamine: A,D,E,F,B. Ca si saruri minerale ,carnea de peste este foarte bogata in fier, fosfor, calciu, natriu.

Utilizarea pestelui
In functie de descriere pot fi identificate urmatoarele forme ale pestelui : -congelat -inpachetat in vid -semi gatit (afumat sau ne afumat ) In functie de metodele de utilizare si distribuire a pestelui : -se depoziteaza / inmagazineaza si se transporta in frigidere In functie de modul de consum al acestuia : - gata pentru mancat ( gatit / conserve )

Diagrama de flux

Receptia: -se face la peste cu cap, eviscerat, congelat si fara solzi in cutii de 25kg - se pune sare pe paleti la depozitarea uscata - depozitarea are loc la 0...2C, timp de maximum 2 luni. 0...2 Depozitarea in congelatoare : - se face la temperatura aerului de 0...-2C. 0...- se tin pe paleti la rece pana cand este nevoie Decongelarea : - se face n aer la 20C, timp de 24-36 de ore, 20 24- se face in ap la 15...20C, timp de1,5-4 ore, 15...20 de1,5- se face n saramur de 3-4%, la 20...25C, timp de 14 ore 320...25

Taierea: -la pe tele afumat, eviscerat sau t iat nu se admit urme de sngesau viscere;culoare n exterior: aurie, uniform ; se admite culoarea brun inchis Curatirea / Limpezirea - pe te se cl tite cu ap proasp t la mai pu in de 70 F la la indepartarea resturilor -machiaj sol n ap rece i stocat n camer produsul rece brut (mai mic de 40 F) pn la nevoie Saramura : - s rarea se face in saramur cu p = 1,18-1,2 glcm3, folosind 1,18raportul pe telsaramur 1:2 idureaz 2 - 6 ore, pn ce pe tele are un con inut de 2% sare (pierderile in greutate la s raresunt de 3 - 4%).

Afumarea : - prin afumare, pe tele se conserv pentru o perioad mai mare (fumul are ac iune bactericid i bacteriostatic precum i acliiune antioxidant ), cap t un gust i un miros mai pl cute , cutotul particulare, iar culoarea devine maro-auriu atr g tor. maro- pe tele afumat se ambaleaz n l di e din lemn sau din plastic c ptu ite cu hrtie pergaminat . - metodele de afumare sunt: la cald, la semicald, la rece. - gustul i mirosul: specifice, de pe te afumat, f r gust i miros str in sau rnced; - consisten a c rnii: dens i suculent . Inghetarea finala : -fiind un produs finit ne ambalat trebuie mentinut la 38 F sau mai pu in, care este izolat de alt produs brut sau prelucrat

Ambalarea / Etichetare : - in ambalaje vid - apoi n 20 de cutii de carton Inmagazinarea : - in cutii de carton - pe paleti, produsul finit rece la 38 F sau mai pu in Distribuire : - in camionete frigorifice la 38 F sau mai pu in (transportator comercial)

(1) Ingredient / etap de procesare

(2) Identificare poteniale riscuri , controlate sau consolidate la etapa (1) BIOLOGIC : ageni patogeni BIOLOGIC : parazii CHIMIC : mercur FIZIC : metal BIOLOGIC : ageni patogeni

(3) Sunt aceste riscuri importante? (da /nu) nu nu nu nu nu nu nu nu nu

(4) Justificarea deciziei din coloana (3)

(5) Ce m suri preventive pot fi aplicate pentru a prentmpina riscurile importante?

Este aceast etap un PCC? (da / nu)

Recepie pete necontaminat

etapa de afumare / coacere uz doar de pete congelat specie folosind doar pete cu cap i eviscerat etapa de afumare / coacere uz doar de pete congelat procesorul secundar doar de pete congelat specie folosind doar pete cu cap i eviscerat uz doar de sare de calitate din cutii NU NU NU

Recepie pete contaminat

BIOLOGIC : parazii BIOLOGIC : histamine CHIMIC : mercur FIZIC : metal BIOLOGIC : nu exist CHIMIC : nu exist FIZIC : nu exist

Recepie sare

BIOLOGIC: dezvoltare ageni patogeni

nu

POS folosete alarme i supreveghere continu NU doar pete ambalat

Depozitare pete congelat

CHIMIC: nu exist FIZIC : alterare

nu

BIOLOGIC:crester

e patogena Dezghe area


CHIMIC:nu exista FIZIC:nu exista

nu

decongelate par ial n ap rece


Nu

Depozitare pete descongelat

BIOLOGIC:patogen de cre tere CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista BIOLOGIC:patogen de crestere CHIMIC:nu exista FIZIC:nu exista

nu

temperaturi scazute si de suficient timp cu pe te doar par ial decongelate

NU

nu

Temperaturile sc zute i timp insuficient


Nu

Taierea

BIOLOGIC:Cre te rea patogen n timpul fumatului i n produsul final Saramurii (a se vedea nota # 1) CHIMIC: nu exist FIZIC :nu exista BIOLOGIC: nu exista

da

eroarea uman n saramur i machiaj sau saramurii sunt posibile

Saramuri suficente

da

Clatire

CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista BIOLOGIC: Cre terea patogen pe suprafa n timpul afumari / uscare / g tit CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista POS pentru lemn naturalfum aroma i culoarea este suficient pentru a inhiba dezvoltarea agen ilor patogeni de suprafa

NU

nu

Afumare initeala

NU

BIOLOGIC:cre tere a agen ilor patogeni din produsul final da

Afumare / uscare
CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista BIOLOGIC:cre tere a agen ilor patogeni din produsul final da

deshidratare de pe te murate trebuie s fie suficient pentru a ridica faza cu ap s rat , n produs finit la controlul C. botulinum n cazul n care produsul este temperatura abuzat

uscare suficient

da

Afumare / gatire
CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista BIOLOGIC:Cre tere a patogen n timpul r cirii

Gatiti timp, temperatura trebuie s fie suficient pentru a distruge agen ii patogeni, la prevenirea cre terii lor n produsul finit, dac produsul este sub temperatura abuzat

Gata de g tit

da

da

agen ii patogeni pot cre te n cazul n care perioada de r cire este prea lung

suficient de r cire

Racirea

CHIMIC:contaminar e ncruci at FIZIC : nu exista

Nu

controlat de SSOP

da

Ambalare / etichetare

BIOLOGIC: cre tere a temperaturii agentului patogen prodce abuz CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista BIOLOGIC:patoge n de cre tere

da

abuz de temperatur de expeditori, distribuitori, consumatori sau este posibil i poate provoca o cre tere patogen dac sarea faz de ap este prea mic

adecvate de etichetare

da

da

agen ii patogeni pot creste la temperaturi calde dac sarea fata de ap este prea mic

temperaturile corespunz toar e de depozitare da

Depozitarea

CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista BIOLOGIC:patoge n de cre tere agen ii patogeni pot creste la temperaturi calde dac sarea fata de ap este prea mic da etichete adecvate de avertizare pe pachetele de control va prezenta pericol n etapa anterioar

Transport

nu

CHIMIC: nu exist FIZIC : nu exista

Punct critic de control

Pericole semnificasemnificative

Limite critice pentru fiecare m sur preventiv

Monitorizare Ce Cum Frecven Frecven Cine

Ac Aciuni coreccorective

nrenregistr ri

Verificare

S rare (vezi nota #1)

Dezvoltarea agen paagenilor patogeni n timpul afum rii i n produsul final Dezvoltarea agen agenilor patogeni n produsul final

T ria minim a saramurii per proces

T ria sarasaramurii i timpul

HaloHalometru i notarea orei de intrare i ieire ie

Fiecare lot s rat

Operator

O nou s rare sau reinere re pentru evaluare ReproReprocesare sau rei-nere re pt. evaluare ReproReprocesare sau rei-nere re pt. evaluare

Jurnal de proproduc ducie

Control nregisnregistr ri zilnice

Afumare / uscare (vezi nota #3)

Timp minim al ciclurilor de afumare per proces Timpul minim de coacere / temperatura central conform programului procesului

Notarea orei de intrare i ieire ie

Arhivar diagrame

Fiecare lot

Operator afum toare

Jurnal de proproduc ducie i arhivar

Control nregisnregistr ri zilnice, Verificare lunar a pierderilor cantitative Control nregistr ri zilnice i verificare s pt mnal a arhivei

Afumare / coacere (vezi nota # 3)

Dezvoltarea agen agenilor patogeni n produsul final

TemperaTemperatura de coacere i cea central

Arhivar diagrame

Fiecare lot

Operator afum toare

Jurnal de proproduc ducie i arhivar

Nota #1: Aceast analiz a pericolelor se refer la un timp scurt de s rare n saramuri concentrate. Dac se folose te un timp lung de s rare cu saramuri mai pu in concentrate, analiza riscurilor ar trebui s considere posibilitatea unui hazard biologic (dezvoltarea agen ilor patogeni i / sau formarea histaminelor) rezultnd apari ia unui PCC la acest proces de s rare. Dac pe tele s rat contaminat este depozitat peste noapte n camera frigorific nainte de a fi afumat, atunci aceast depozitare ar trebui ad ugat jurnalului de fabrica ie i Foii de lucru a analizei riscurilor. Analiza riscurilor ar trebui s afi eze formarea de histamine ca un risc biologic important care poate fi controlat prin r cire cu un PCC la etapa depozit rii pe telui s rat. Jurnalul de verificare a nregistratorului temperaturii ar trebui schimbat pentru a include nregistrarea temperaturii depozit rii pe telui crud s rat.

Punct critic de control

Pericole semnificasemnificative

Limite critice pentru fiecare m sur preventiv

Monitorizare Ce Cum Frecven Frecven Cine Ac Aciuni coreccorec-tive nrenregistr ri Verificare

R cire

Dezvoltarea agen agenilor patogeni n timpul r cirii Dezvoltare agen patoageni patogeni n proprodus abuzat termic

Temperatur maxim a frigoriferului

TemperaTemperatura camerei de r cire

Arhivar diagrame

Continuu

Operator

Re Reinere pentru evaluare /ajustare temperatur frigorifer

Jurnal de pro-duc pro-ducie i arhivar tempetemperatur

Control nregistr ri zilnice i verificare s pt mnal a arhivei Control nregisnregis-tr ri zilnice

AmbalaAmbalare / etietichetare

A se p stra toate produsele etichetate la 3C 3 sau mai puin pu

Materialul de ambalare

Vizual

Fiecare lot

Operator

Reetichetar e Re Reinere pentru evaluare / AjusAjus-tarea tempetemperaturii camerei frigorifice

Jurnal de pro-duc pro-ducie

DepoziDepozitare proprodus finit

Dezvoltare agen ageni patogeni

A se p stra toate produsele etichetate la 3C 3 sau mai puin pu

Depozitare la rece

Arhivar diagrame

Continuu

Operator

Jurnal de pro-duc pro-ducie i arhivar

VerificaVerifica-re s pt -mnal a arhivei

Nota #3: Detaliile referitoare la s rarea, afumarea, uscarea, fierberea pentru fiecare specie, m rime i gen de pe te sunt con inute n schema de fabrica ie a companiei.

SPECIA

M RIMEA (maxim )
grosigrosime (cm) lungilungime (cm) l ime (cm)

S RAREA (minim)
ConcenConcentra traia (sal) timp (ore)

AFUMAREA (minim)
durata total a procesului (ore)

G TIREA (minim)
timp (min) TempeTemperatura (C)

USCAREA (minim)
pierdere mas (%)

Somon Somonul Keta Cod negru Ton alb

5 2.5 4 5

23 15 13 10

10 10 10 8

62 62 62 62

2:35 0:50 1:30 0:45

8 6 6 6

35 35 35 35

64,5 64,5 64,5 64,5

20 30 15 15

SPECIA

S RARE (minim) concentra concentraia (sal) timp (ore) 2:20 0:45 1:20 0:45

AFUMARE (minim) durata total a procesului (ore) 7:45 5:45 5:45 5:45

G TIRE (minim) timp (min) 30 30 30 30 temperatemperatura (C) ( 63 63 63 63

Somon Somonul Keta Cod negru Ton alb

60 60 60 60

S RARE
Concentra Concentraia saramurii (sal) (minim) Lot nr.
0327 97-1 970327 97-2 97-

Timp de s rare (ore) (minim) limita de proceprocesare 2:35 0:50 timpul real de s rare 2:34 0:49 ndeplindepline nete limita critic (da/nu) da da

Data 2011

Specia

limita de proceprocesare 62 62

limita critic

valoare real a salinit ii 63 63

limita critic

ora intrare

ora ieire ie

27.03. 27.03

Somon
Somon Keta

60 60

2:20 0:45

10:23 11:00

12:57 11:49

Continuare tabel S RARE de mai sus


Data 2011 limita de procesare (min ore) 8:00 6:00

AFUMARE / USCARE
Timpi totali de funcionare func limita critic (min ore) 7:45 5:45 timp real de procesare (ore) 7:59 6:01
Ini Iniiale operator: Data:

Lot nr.

Specia

ora intrare

ora ieire ie

ndepline ndeplinete limita critic (da/nu) da da

0327970327971 0327970327972

28.03. 28.03

Somon
Somon Keta

7:30 8:00

15:29 14:01

Abateri: niciuna

Ac Aciuni corective : niciuna

Continuare tabel AFUMARE / USCARE


lot nr.
032797-1 032797-2

TIMPUL DE G TIRE / TEMPERATURA


limita minim de control limite critice (LC) minime timp / temp. reale din grafic

data 2011 28.03 28.03

specia Somon Somon Keta

temp. (C) 64.5 64.5

timp (min) 35 35

temp. (C) 63 63

timp (min) 30 30

temp. (C) 64.5 64

timp peste LC 34 34

ndeplinete limita critic ? da da

scoatere din cuptor la ( vezi nota #4) 15:45 14:30

introducere n frigider la 16:00 14:45

Abateri: niciuna Revizuit de (semnatura):

Aciuni corective: niciuna

Iniialele operatorului: Data: Data:

Nota #4: Testele efectuate n fabric arat c petele afumat neambalat luat de la pe afum toare la 63C sau mai puin i plasat n frigider la 3C sau mai puin se va r ci 63 pu 3 pu la 10C n mai puin de 3 ore i la 3C n mai puin de 12 ore. 10 pu 3 pu

CALIBRARE S PT MNAL A NREGISTRATORULUI


Data 2011 27.03 27.03 27.03 27.03 Ora 12:00 12:15 2:30 2:40 nregistrator Afum toare #1 Afum toare #2 Refrigerator pete afumat Refrigerator produs final Temperatur nregistrator 52C 60C 1.5C 3.3C Temperatur real 53C 59C 1.5C 2.8C Data: Data: Abatere de la temp. real -1 +1 0 0.5 Aciune corectiv niciuna ajustare 1C mai puin niciuna niciuna

Semn tur operator: Semn tur supraveghetor:

Transfer din jurnalul de producie produc


data test rii 31.03.20 11 31.03.20 11 lot nr. 03039 7-3 03279 7-3 specia mas net intrat 125g

Pierdere de mas datorit usc rii


mas net ieit ie 88g pierdere de mas (%) 29 limit de operare (%) 30 aciune corectiv ac adaos 5 min la programul de procesare

Somon Somon Keta

Semn tura operator: Semn tur supraveghetor:

Data: Data:

Toxina generat de Clostridium botulinum poate duce la mboln virea sau chiar la moartea consumatorului . Dezvoltarea i formarea toxinei sunt rezultatul abuzului de timp i temperatur din timpul proces rii, depozit rii i livr rii. Cnd C. botulinum cre te, se poate produce o toxin puternic , care poate provoca moartea prin prevenirea respira iei. Este una dintre cele mai otr vitoare substane naturale cunoscute. Toxina poate fi distrus de c ldur (de exemplu, la punct de fierbere timp de 10 minute), dar procesoarele nu se pot baza pe acest lucru ca un mijloc de control. Surse : C. botulinum se poate infiltra n procesul de fabricaie prin materia brut . Sporii sunt foarte des ntlnii n natur , mai ales n viscerele petilor. Tipul E este forma cea mai comun ce se ntlnete n ap de izvor i medii marine. Tipurile A i B sunt ntlnite n general n mediul terestru, dar se g sesc ocazional i n ap . M suri de control: - controlul cantit ii de sare sau conservani, precum nitratul de sodiu, n produsul final, n combinaie cu ali inhibitori precum c ldura ; - controlul duratei expunerii petelui la temperaturi favorabile dezvolt rii de C. Botulinum i a form rii toxinei n timpul fabric rii i depozit rii; - controlul form rii tipurilor A i B n produsul final n timpul depozit rii la rece; - reducerea expunerii la aer n timpul proces rii i ambalarea n vid.

Beneficii ale consumului de pete pe


1. Pestele scade riscul bolilor cardiovasculare. Acizii grasi omega 3 ajuta la cardiovasculare. mentinerea sanatatii inimii, de aceea, inspecial cei care sufera de boli cardiovasculare trebuie sa includa indieta lor carnea de peste. Cercetarile au aratat ca acizii grasi omega 3 scad riscul de aritmii (batai anormale ale inimii), care pot duce lamoarte subita, ajuta la scaderea trigliceridelor si reduc usor tensiunea arteriala .De asemenea, acizii grasi omega 3 reduc riscul de tromboza (cheaguri de sange), dementa, artrita, astm si boli de rinichi. 2. Scade riscul de ateroscleroza .Uleiurile esentiale fluidifica sangele si diminueaza efecteleinflamatorii, scazand riscul de ateroscleroza si aterogeneza. 3. Amelioreaza poliartrita. Datorita acizilor grasi esentiale, omega 3 si omega 6, poliartrita. consumul depeste duce la ameliorarea simptomelor poliartriteti reumatioda si creste imunitatea 4. Previne osteoporoza. Pestele gras contine vitamina D, esentiala in absortia si osteoporoza. fixarea calciului in oase. In felul acesta previne osteoporoza. 5. Buna sursa de calciu. In special pestii mici (sardine, hamsii, ansoa), mancati cu tot calciu. cu oase, sunt o buna sursa de calciu. De asemenea,conservele de peste, dar si fructele de mare sunt foarte bogate in calciu.

6. Previne anemia. Fierul din peste este mult mai bine absorbit decat fierul anemia. din vegetale.Iar daca este asociat si cu lamaia, gradul de absorbtie este si mai mare. 7. Ajuta la buna functionare a creierului si imbunatateste memoria. memoria. Cercetatorii au constatat ca pestele gras ajuta memoria, iar la persoanele care mananca peste cel putin o data pe saptama, probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer este semnificativ mai redusa decat in cazul persoanelor care nu consuma peste. 8. Mentine sanatatea ochilor. Acizii grasi omega 3 contribuie la mentinerea ochilor. sanatatii tesutului cerebral si a retinei. 9. Fructele de mare impiedica absorbtia substantelor chimice. Fructele chimice. de mare fiind foarte bogate in minerale si nutrienti impiedica absorbtia substantelor chimice, dar totodata au si capacitatea de a detoxifica organismul si elimina metalele grele. De asemenea, intaresc sistemul imunitar. Nutritionistul Gillian McKeith mentioneaza in cartea sa "Living food for health" ca fructele si algele de mare contin minerale-cheie care nu au fost gasite in compozitia altor mineraleplante sau alimente. In plus, sunt sarace in calorii, bogate in proteine si minerale, de aceea sunt recomandate in dieta. 10. Fructele de mare previn disfunctiile erectile. Stridiile au proprietati erectile. afrodisiace deoarece stimuleaza eliberarea de hormoni sexuali, iar continutul crescut de zinc asigura o buna calitate a spermei. Mai mult, fructele de mare ii ajuta pe barbatii care au probleme cu erectia. Acestea contin L-Arginina, un Arginina, aminoacid care actioneaza asupra organismului barbatilor, ajutand erectia.

V mulumim pentru atenie! mul aten