DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE SCOLIOZE = deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal.

CIFOZE= CIFOZE= deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital

Curs 7 DR. UNGURIANU SORIN

SCOLIOZELE


Termenul de scolioze il datoram lui Gallen (130-210 ad)= (130deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal. Orice deviere a coloanei vertebrale in plan frontal mai mare de 10 grade este considerata patologica.

CLASIFICARE:


S. Functionale, nestructurale, asa numitele nestructurale, atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in care anatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si rx. in pozitie culcata. S. Structurale sunt scolioze ale caror vertebre au modificari structurale: rotatii, cuneiformizari, ale caror curburi sunt ireductibile clinic si rx. in pozitie culcata si au in general tendinta evolutiva.

Scoliozele functionale


Stagniara le clasifica in: 1 defecte de postura: -atitudilnile scoliotice apar de postura: obicei in copilarie. Ele pot fi intermitente sau permanente dar clinic si rx dispar cind copilul rste aplecat inainte sau este culcat.Dispar spontan in cursul puseului pubertar. -scoliozele pitiatice( isterice): anamneza de boala sau teren psihic, precum si faptul ca in timpul somnului indus scolioza dispare, pune dg de S posturala. 2 curburi scoliotice reductibile; atitudini antalgice provocate de afectiuni vertebrale sau juxta vertebrale. Ex: un conflict discoradicular poate determina o scolioza antalgica care dispare odata cu disparitia cauzei care a provocatprovocat-o.

Scoliozele functionale
3. curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la distanta de rahis.:  - inegalitate de lungime a membrelor inferioare determina in ortostatism o inclinare a bazinului spre membrul inferior mai scurt. Coloana lombara va corija aceasta oblicitate printr-o curbura compensatorie cu printrconvexitatea spre membrul inferior mai scurt.


-atitudini vicioase ale soldului. Daca atitudinea este ireductibila, bazinul va bascula pt a permite membrelor inferioare sa ramana paralele, iar coloana se va curba, convexitate spre soldul sanatos, restabilind axul vertebral -retractii musculare ireductibile: torticolis congenital. Sectionarea sau alungirea muschiului SCM retractat va corecta scolioza.

SCOLIOZELE STRUCTURALE


Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale caror vertebre prezinta modificari structurale. Scolioza nu este o boala in sine cu un simptom care apare intr-o multitudine de intrafectiuni. Societatea pentru studierea scoliozei a clasificat scoliozele structurale astfel:

CLASIFICARE
1. S. Idiopatice; Idiopatice;  a.. infantile apar intre 1-3 ani 1 b..juvenile cand apar peste 4 ani pubertate;  c. ale adolescentului 2. S. Congenitale: Congenitale:  -defecte de formare: vertebra cuneiforma, hemivertebra  -defecte de segmentare: bara nesegmentata unilateral, sau bilateral

CLASIFICARE
3. S. Neuromusculare; - neuropatice prin leziune neuron motor central in: - paralizie cerebrala - degenerescente spinocerebeloase - siringomielie - tumori medulare - traumatisme medulare - prin leziuni neuron motor periferic in: - poliomielita - traumatisme - mielomeningocel - disautonomia Riley-Day Riley- miopatice: - artrogripoza - distrofia musculara Duchenne - hipotonia congenitala - miotonia distrofica

CLASIFICARE
4. Neurofibromatoza 5. Tulburari mezenchimale; Sindr. Marfan, mezenchimale; homocistinurie Sdr. Ehlers-Danlos Ehlers6. S. Traumatice : fracturi sau dislocatii vertebrale amielice 7. Contracturi extra vertebrale: post empiem, arsuri vertebrale: 8 .Osteocondrodistrofii: - acondroplazia .Osteocondrodistrofii: - displazia spondiloepifizara - disrafism diastrofic - mucopolizaharodiozele 9. Tumori 10. Afectiuni reumatice

CLASIFICARE
11. Boli metabolice: metabolice: - rahitism - osteoporoza juvenila - osteogeneza imperfecta 12. S legate de regiunea lombosacrata: - spondiloliza - spondilolistezis - anomalii congenitale 13. Infectiile osoase

SCOLIOZELE IODIOPATICE
 

cea mai frecventa forma = o incurbare laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil sanatos, si la care nu poate fi decelata nici o cauza. -prevalenta: 1,5 - 3 la mie

SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie factor ereditar; transmitere dominant ereditar; autozomala: 7% la rude gr.1, 3,6% rude gr.2 12% din fete provenite de la mame scoliotice au scolioza. - Rudele de gr.1 cu un parinte scoliotic au sansa de a face scolioza in 10% din cazuri,deci de 50 de ori mai mult decat in familiile nescoliotice.
 

factorii de mediu: nastere pelvina mediu:

SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie



cresterea: agravarea diformitatilor spinale este mai mare in perioada de crestere rapida;

-factorii legati de potentialul de crestere se pot defini astfel: astfel: 1.cu cat pacientul este mai tanar in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravara al curburii; o scolioza aparuta la o fetita de 4 ani are o perioada evolutiva probsabila de 13 ani, in timp ce o scoliiza aparuta la 14 ani are o perioada evolutiva de 3 ani pana la maturitate osoasa; 2.risc de agravare al curburii este mai mare inainte de aparitia primei menstruatii la fete si a parului pubian la baieti; 3.cu cat este mai mic gradul testului Risser, cu atat este mai mare riscul agravarii curburei.
 

aparitia timpurie a menarhei

SCOLIOZELE IODIOPATICE Etiologie

 

particularitatile curburii: - dubla curbura majora are o tendinta mai mare de agravare dacat o singura curbura majora; -cu cat este mai mare gradul curburii in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravare.

Examenul clinic


Examenul in ortostatism va nota eventualele defecte la nivelul membrelor inferioare, o asimetrie in circumferinta sau in lungime.

Examenul clinic
anamneza corecta: varsta la care
a aparut, cum s-a nascut scopilul, daca vede bine, cum sta in banca, ce sport face, daca mai are cineva in familie scolioza.

Examinarea copilului in ortostatim dezbracat : examinarea pielii cu atentie pentru a decela leziuni pigmentare, tumori subcutanate, zone de hiperpilozitate, cicatrici. Pete de culoare cafe au lait, pot semnala prezenta unei neurofibromatoze, o zona de hiperpilozitate poate arata o spina bifida sau chiar o malformatie medulara.

Examenul clinic
Atunci cand exista o inegalitate a membrelor inferioare se observa o denivelare a crestei iliace.

Examenul clinic


Din spate se urmareste coloana veretebrala, simetria omoplatilor, egalitatea triunghiului format de talie cu bratul pe langa corp.

Examenul clinic


Folosirea firului cu plumb:verticala firului cu plumb asezat la nivelul apofizei spionoase C7 cade in mod normal la nivelul santului interfesier.

Examenul clinic


Dermatizarea coloanei vertebrale: pacientul aplecat in fata. Cu degetul se apasa dea lungul apofizelor vertebrale incepand de la C7 pana la sacru. Apoi se ridica copilul si se observa curbura coloanei vertebrale. Daca scolioza este posturala coloana este dreapta, daca se pastreaza curbura avem o scolioza structurala.

Examenul radiologic


   

  

rgf se face pe film mare 30/90 in pozitie ortostatica Numai rgf. Fata Cu creste iliace Bending test Plan de electie (Stagnara (StagnaraDu Peloux) Test Risser Test Cobb Testul Nash- Moe Nash-

RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE



IN SCOLIOZELE GRAVE, CURBURA VERTEBRALA NU ESTE PLASATA PERFECT NICI IN PLAN FRONTAL NICI SAGITAL. RGF. DE FATA SI PROFIL DAU DOUA PROIECTII ORTOGONALE ALE UNEI CURBURI CARE ESTE PARALELA CU UN PLAN INTERMEDIAR INTRE CEL FRONTAL SI CEL SAGITALPLANUL DE SAGITAL ELECTIE AL LUI STAGNARA SI DU PELOUX

RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE



Planul de electie poate fi usor identificat daca aparatul de radiologie are intaritor de imagine. Rotind usor pacientul se poate identifica incidenta in care corpii vertebrali apicali sunt cel mai bine vizualizati. Clinic se repereaza versantul intern al gibozitatii costale. In regiunea toracala, planul de electie este paralel cu acest versant intern. Este suficient sa asezam pacientul in asa fel incat versantul intern al gibozitatii sa fie paralel cu placa radiografica, pentru a obtine planul de electie.

APRECIERE RGF A REDUCTILITATII CURBURILOR bending test



Aprecierea rgf a reductibilitatii curburei este necesasra inainte de tratament, ortopedic sau chirurgical. Ea se realizeaza pe rgf de fata, in decubit dorsal si inclinare maxima, activa a pacientului, spre convexitatea curburii = bending test. Pentru o scolioza dublu majora, toracala dreapta si lombara stanga sunt necesare, o rgf toracala de fata, in decubit dorsal, cu inclinare maxima spre dreapta si o rfg lombara de fata, in decubit dorsal cu inclinare maxima spre stanga. Aceste manevre evidentiaza reductibilitatea imediata,maxima a curburilor.

RADIOGRAFIE FATA PENTRU REDUCTIBILITATE



PENTRU APRECIEREA REDUCTIBILITATII CURBURILOR JOASE, STAGNARA RECOMANDA RGF DE FATA SUB TRACTIUNEA MEMBRULUI SUPERIOR SI INFERIOR DE ACEEASI PARTE A CURBURII

RADIOGRAFIE FATA IN SUSPENSIE



In curburile severe peste 70 grade, bedding testul nu da o imagine exacta a reductibilitatii maxime. Se face radiografie in suspensie.

Testul Risser 6 grade

1nucleul secundar de osificare nu a aparut; 2aparitia nucleului la nivelul SIAS; 3nucleul atinge creasta iliaca; 4nucleul coafeaza creasta iliaca 5nucleul coafeaza intreaga creasta iliaca; 6-nucleul complet sudat la creasta iliaca

Metoda Cobb
Evaluarea gravitatii curburii scoliotice pe rx fata in ortostatism


. Se noteaza vertebrele limita, sup si inf ale curburii. Unghiul format de perpendiculara pe tangenta la platoul superior al vertebrei limita superioare cu perpendiculara pe tangenta la platoul inf al vertebrei limita inf reprezinta unghiul scoliozei.

Metoda Cobb

MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE metoda Nash - Moe



GRADUL O: cei doi pediculi sunt localizati simetric; GRADUL I: pediculul din concavitate incepe sa dispara GRADUL II: pediculul din concavitate a disparut; GRADUL III: pedicolul din convexitate este la mijlocul corpului vertebral.; GRADUL IV: pediculul dinspre convexitate depaseste mijlocul vertebrei spre partea opusa

MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE metoda Nash - Moe

EXAMEN RMN


de obicei in scoliozele idiopatice curburile toracale sunt pe dreapta. DACA APARE PE STG trebuie suspectata o alta etiologie (siringomielia, maladia Arnold Chiari). In acest caz se impune ex neurologie si RMN pt vizualizare maduva spinarii.

EXPLORAREA FUNCTIEI RESPIRATORII SPIROGRAFIA



  

 

Se impune in scoliozele toracice grave, in care diminuarea capacitatii vitale poate cobori pina la valori de 0,55 -0,51. Teoretic aceste valori sunt incompatibile cu viata, dar ea este atinsa printr-o printrregresiune lenta, organismul reusind adaptarea. Volumul rezidual este mic Volumul respirator curent mic, 0,31. Frecventa respiratorie de cca 20 respiratii pe minut. Pp. a CO2 normala Pp. a O2 scazuta

Tratament


Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped, radiolog, kinetoterapeut , psiholog si asistent social ( care poate fi inlocuit de parinte si profesor). In mare exista trei mijloace terapeutice ce se pot utiliza: kinetoterapie, tratament ortopedic si tratament chirurgical, fie separat fie impreuna In functie de 3 factori: -unghiul Cobb -rotatia vertebrala -test Risser

Tratament
scolioza sub 30 grade, neevoluata, inaintea maturitatii grade, osoase=kinetoterapie:
-intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei  -o readaptare a pacientului la viata cotidiana mentinandu-si mentinandupozitia corijata si o adaptare a mediului inconjurator familial si chiar scolar pt al ajuta sa-si mentina pozitia corijata. sa -maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru. Pe scurt:  - gimnastica medicala de 3 ori pe sapt sub control kineto.  -efectuarea de sporturi complexe: inot  -pozitie scris citit corecta: scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angulare centrala, picioarele pe un scaunel de cca 20 cm, pupitre inclinate cu 25 grade.  -dormit pe pat tare: saltea relaxa ortopedica, fara perna mare.  Obligatoriu control Rx la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb. Daca unghiul nu creste sau creste sub 5 grade, se continua tratamentul kineto. Daca curbura se mareste cu 6 grade sau mai mult, atunci se trece la tratament ortopedic.


Tratamentul ortopedic


Tratamentul ortopedic se adreseaza scoliozelor peste 30 grade la pacientii cu imaturitate a scheletului ( Risser 0-2) ,la 0scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub tratament kineto, intre 2 Rx efectuate la 6 luni. Limita maxima la care se poate incerca tratament ortopedic max.50 gr. Tratamentul ortopedic consta in corectarea scoliozei cu un corset ortopedic pe care pacientul in poarta 23 ore din 24. O singura ora pe zi fara corset pentru igiena si gimnastica medicala.

SCOLIOZA LOMBARA SI SCOLIOZA TORACALA CU UNGHI PESTE 30 GRADE

Tratamentul ortopedic

Scopurile unui corset ortopedic consta in:



-corectia curburii cu 50% sau mai mult. Curburile care nu se redreseaza cu 50% sunt urmate de rezultate insuficiente; -sa nu produca deformari secundare. Pelotele de presiune pot produce escare la locul de aplicare. Corsetul Milwaukee se sprijina initial pe menton si determina deformatii ale maxilarului inferior. -nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. Sau depistat reducere a filtrarii renale, a fluxului sanguin normal si a reducerii excretiei de Na imediat dupa aplicarea corsetului Boston. -sa fie posibil de purtat si sa aiba un aspect cosmetic acceptabil. Multi adolescenti refuza purtarea corsetului Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte.. Sau semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului.

Corsetul pentru scolioza trebuie sa aiba o serie de principii biomecanice: -sa reduca lordoza lombara; -sa faca elongatia longitudinala a coloanei vertebrale;  -sa aplice forte transversale pentru corectia curburilor.


Tratamentul ortopedic

Tipuri de corsete


Corset Milwaukee: Milwaukee: imaginat in ani 1940 initial pentru imobilizarea postoperatorie a pacientilor cu scolioza poliomielitica si ulterior in tratamentul nechirurgical al scoliozelor. A fost cel mai folosit tip. Este format dintr-o piesa dintrpelvina fixa, inchisa in spate cu rol de reducere a lordozei lombare de la care pleaca 3 tije, 2 post care se termina cu prijin occipital si una ant cu sprijin mentonier.

Tipuri de corsete


Corset Boston: Boston: 1972. imaginat ca sa poata fi purtat sub haine, si care cu timpul a fost modificat si individualizat dupa mulaje.

Tipuri de corsete


Corsetul Cheneau, este Cheneau, utilizat cu precadere in Europa de catre asa numita scoala Lyoneza cea care a modifical radical tratamentul chirurgical prin Dr. Cotrel.. Din statistica de 1006 cazuri de scolioze sub 40 grade tratate cu corset

Cheneau, rata de esec este de numai 9%.

Tratament chirurgical


Daca scoliza este dg cu un unghi de peste 40-45% se 40impune tratament chirurgical. El se poate efectua intre puseul pubertar de crestere si maturitatea osoasa, in general in jurul varstei de 1212-13 ani. Din 1995 o data cu inovarea haloului de catre Nickel pregatirea preoperatorie s-a ssimplificat

Actualmente preoperator pacientului i se aplica un aparat ghipsat pelvin de care se prind 4 bare longitudinale, filetate, ce se infileteaza intr-un halou fixat pe calota craniana, asa intrnumita tractiune halo-pelvina. halo-

Zilnic barele se alungesc cu cate un mm, 3-4 sapt timp in care gradul curburii se reduce substantial.

Tratament chirurgical


Interventia chirurgicala ce urmeaza este mixta de fixare a corectiei ce se obtine si artrodeze vertebrale cu grefe osoase spongioase. Harrington a imaginat tehnica operatorie folosind 2 tije filetate prin care obtine elongarea, si fixarea lor cu carlige intre apofizele laterale ale vertebrelor. Instrumentatia Herrington reuseste sa redreseze curburi in jur de 50% din valoarea initiala

Dezavantajele Instrumentatiei Herrington



avand numai 2 puncte de sprijin pe coloana, montajul este putin rigid si necesita postoperator imobilizare la pat in corset gipsat 4-5 luni. 4Exista riscul deteriorarii punctelor de sprijin Ruptura de oboseala a tijelor Are efect minin asupra rotatiei vertebrale.

INSTRUMENTATIE ISOLA

Tratament chirurgical


Eduard Luque a avut ideea de a folosi pt corectia diformitatilor, sirme trecute sub lamelar pe care apoi le-a inlocuit cu bare netede in forma de L lepunand bazele sistemului de instrumentatie spinala segmentara, sistem care derota vertebrele. Yves Cotrel a modificat instrumentarul reusind prin tehnica lui tridimensionala sa practice derotarea tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si lamele metalice a fiecarui vertebra, evitand in postoperator imobilizarea in aparat gipsat. Dupa orice elongare si fixare vertebrala obligatoriu portoperator pacientul va purta un corset ortopedic pana la terminarea perioadei de crestere.

Instrumentatie Yves Cotrel

INSTRUMENTATIE LOUQUE

INSTRUMENTATIE HORIZON

INSTRUMENTATIE HORIZON LA O SCOLIOZA DE 74 GRADE

Scoliozele congenitale


Scoliozele congenitale apar de obicei in urma unor defecte de segmentare ale uneia sau mai multe vertebre. Dg. Dg. Se pune in principal pe rx. dar pt tratament operator este necesara tomografia. Tratamentul este obligatoriu chirurgical si cuprinde anumiti timpi: -sectionarea barii vertebrale prin abord ant digestiv; -tractiune halo-pelcina halo-fixare si artrodeza tip Cotrel sau altele mai noi.+ corset ortopedic.

Sindromul Klippel-Feil Klippelanomalie a regiunii cervico-occipitale insotita de cervicoscolioza cervicala si synkinesie

In sindromul Klippel-Feil copilul nu poate face flexia si Klippelextensia capului pe torace

Cateodata, scolioza care insoteste malformatia cervicooccipitala poate fi cervicotoralara superioara

SCOLIOZELE DIN NEUROFIBROMATOZA RECKINGHAUSEN

Neurofibromatoza este o afectiune ereditara, care se manifesta clinicclinic-neurofibroame: tumori fibroase legate de filetele nervoase neurofibroame: superficiale ca mici nodozitati neaderente de tesuturile vecine, de 2-5 mm. -schwanoame in spatii intercostale, in mediastin, in orbita -leziuni cutanate= pete cafe au lait: 6 sau mai multe pete cu cutanate= lait: diametrul mai mare de 5 mm inainte de aparitia pubertatii. Au de obicei contururi nete. -hipertrofia unui membru sau a unui segment= angioame; -noduli Lisch: hamartroame pihmentare ale irisului prezente in Lisch: 94% din cazuri la copii peste 6 ani. -leziuni scheletice: incurbarea congenitala a tibiei, pseudartroze scheletice: -scolioza

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE



Maladia Duchenne este o distrofie musculara care apare predominant la baieti, este caracterizata prin slabiciunea musculaturii proximale si se transmite dupa modelul recesiv legat de sex. Defectul genetic a fost localizat la nivelul genei locus 21 al cromozom X. Dg diatrofiei se face intre 3 si 5 ani. Musculatura gambei apare marita de volum, exista o slabiciune musculara proximala, o retractie usoara a tractului iliotibial si a tendonului sachilian, o dificultate in urcatul scarilor. Ulterior apare o lordoza, o baza de sustentatie marita si un mers cu semnul trendelendurg pozitiv. Spre 8-10 ani apare 8slabiciunea cvadricepsului si a fesierului mare, bilateral, face mersul independent dificil. Se instaleaza coxa flecta, genu flexum. La 11-13 ani copilul devine dependent de 11fotoliul rulant. Moartea survine la 20 ani.

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE

CIFOZELE


 

Definitie: o accentuare a convexitatii posterioare si o concavitate anterioara excesiva Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate in plan sagital a coloanei vertebrale. Clasificare: Clasificare: Cifoze functionale sau posturale Cifoze structurale

Cifozele functionale sau posturale



sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de structura ale corpurilor vertebrale si ale caror curburi sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin contractura voluntara a musculaturii trunchiului. Aici ,in afara de atitudinea astenica prepubertara, prepubertara, putem incadra si cifoza ce apare intr=o miopie necorectata prin ochelari, sau cifoza ce apare la fetite in perioada pubertara o data cu cresterea sanilor.

2 Cifozele structurale, sunt cifozele rigide, fixe, care nu se structurale, pot redresa decat cel mult partial, care nu dispar in decubit. Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor vertebrali.  traumatice  iatrogene: -post laminectomie  inflamatorii: poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoetica;  infectioase  cifoza Scheuerman  degenerative; maladia Paget, fracturi osteoporotice  congenitale  neoplazice;  displazice: acondroplazia  neuromusculare

CIFOZA SCHEUERMANN
1920, Holger Scheuerman descrie o cifoza juvenila, cu leziuni vertebrale tipice, cu spate rotund astenic. Etiopatogenie: Etiopatogenie:  - necrozei aseptice a listerului marginal vertebral (Scheuermann)  -herniilor intraspongioase vertebrale datorita slabirii rezistentei placii cartilaginoase (Schmol)


Azi se admite ca la baza aparitiei cifozei din maladia Scheuermann stau 2 factori:


1.alterarea armaturii fibrilare a placii cartilaginoase vertebtale, printr-o tulburare a metabolismului printrmucopolizaharidelor; 2. factor mecanic. In timpul puseului pubertar de crestere, in care structurile sunt remaniate si presiunile crescute, atitudinile de cifoza atat de frecvente in viata zilnica (statul in banca) fac ca presiunile sa fie distribuite inegal, sa supraincarce peretele vertebral anterior. Distrofia preexistenta va determina, sub influenta presiunilor anormal ridicate, o cuneiformizare a vertebrelor. Procesul de osificare a inelului marginal este incetinit, sau chiar oprit, la partea anterioara. Ulterior se instaleaza o cifoza structurala, care evoluiaza progresiv catre agravare si apoi rigidizare la terminarea cresterii. Pentru a redresa trunchiul, pacientul cifotic isi va creia o lordoza compensatorie, predominent lombara, completandu-se astfel tabloul clasic completandual cifozei juvenile.

Simptomatologie clinica


Debut in jurul varstei de 10 ani. Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan poate fi unicul semn. Durerea poate aparea in 20% din cazuri la inceput. Incidenta ei creste daca cifoza apare la prima sau a doua vertebra lombara. Localizarea din cifoza poate fi: toracala, toracolombara sau lombara.

Aspectul unei cifoze Scheuerman

Radiografia de profil in ortostatism Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann:



 

neregularitati ale placilor vertebrale superioare si inferioare; ingusterea spatiului discal; cuneiformizarea cu peste 5 garde a uneia sau mai multor vertebre o cifoza mai mare de 40 grade. Examenul tomografic pune in evidenta neregularitatile placilor vertebrale si permite masurarea mai fidela a cuneiformizarii, precum si evidentierea precoce de hernii in corpul vertebral.

Radiografia de profil in ortostatism

Tratament
in functie de varsta si de gradul cifozei.


In cifozele de 454550 grade suple, cu modificari vertebrale reduse, tratamentul este kinetoterapeutic si imobilizare in orteza Picault sau un ham de memorie

Daca in 6 luni nu apare o corectie sau stagnare, ci cifoza se mareste se trece la tratament ortopedic, imobilizare in corset. Daca cifoza are localizare lombara, corsetul este scurt, lordozant. Daca cifoza are localizare toracala sau toracolombara corsetul folosit este Milwaukee.

Tratament

Tratament


Cand curbura cifotica este rigida, ea trebuie corectata initial cu ajutorul aparatelor ghipsate dupa care tratamentul continua cu corset Milwaukee. Stagnara a realizat un tratament ambulatoriu ce cauta sa protejeze de presiuni anormale zidul anterior al vertebrelor afectate, printr-o printrextensie localizata, care transfera presiunea pe arcul vertebral posterior.

Redresarea cifozei prin metoda Stagnara



Redresarea se obtine cu un aparat gipsat aplicat in doi timpi. Aparatul gipsat se aplica anterior pe simfiza pubiana si este bine mulat pa peretele abdominal, iar posterior se sprijina pe sacru si se ridica pina sub axul cifozei. (in timpul aplicarii aparatului pacientul sta intr-o moderata flexie intranterioara a corpului si cu usoara flexie a coapselor). Timpul doi realizeaza corectia cifozei, extinzand coloana peste marginea superioara si posterioara a aparatului gipsat, pacientul fiind in decubit dorsal pe o masa si cu o cala sub partea posterosuperioara a gipsului,. Corsetul gipsat se completeaza anterior cu un plaston armat ce ia punct pe manubriul sternal.

Corectia cifozei prin aparat gipsat in doi timpi

Redresarea cifozei prin metoda Stagnara



. Corectia optima se obtine cu ajutorul a 2-3 aparate 2gipsate, schimbate la 3 sapt. Mentirea corectiei este continuata apoi cu un corset din plexiglas cu aceleasi puncte de sprijin pe care pacientul il mentine 22 ore din 24, pana la terminarea cresterii. Statistica arata ca reducerea obtinuta este de pana la 30-32 grade. 30-

Tratament chirurgical


5% din pacientii cu cifoza tratati ortopedic ajung sa fie operati. Daca cifoza nu sa redresat sub aparate ortopedice se poate face elongatie pe tije harington si arterodeza cu grefe urmate de fixare externa in corset pana la maturarea osoasa. Pt adultii cu cifoze grave si rigide se indica o elongatie progresiva cu ajutorul haloului timp de 30 zile dupa care interventie de elongare pe instrumentatie harington sau placi.

Tratament chirurgical

Cifoza din spondilita ankilopoetica



Spondilita ankilopoetica, boala reumatismala, colagenoza, duce la modificarea coloanei dorso lombare in coloana de bambus si cifoza, care au ca efect marcant limitarea ariei vizuale. Operatia consta in redresarea coloanei cu scoaterea unui ic posterior si fixare cu instrumentatie Harington.

CIFIZA DIN MUCOPOLIZAHARIDOZA



1. 2.

=tulburare genetica a metabolismului mucopolizaharidozelor ce duce la acumularea lor in tesut osos, sub forma unor produsi intermediari care nu mai sunt degradati si eliminati, determinand aparitia unor boli generic numite mucopolizaharidoze: BOALA HURLER Gargoilismul BOALA MORQUIO - BRAILSFORD

BOALA HURLER Gargoilismul -

Afectiune autosomal recesiva caracterizata prin tulburari osteogenetice encondrale: nanism, intarziere mintala, tulburari metabolice ce duc la acumulari de derivati de mucopolizaharide, la nivelul viscerelor ( splenomegalie), sistemului nervos, tesutului subcutanat si la nivelul oaselor si articulatiilor. Exista la nastere, dar se evidentiaza spre varsta de 2-3 ani, avand un caracter progresiv. 2Depistarea in urina a unor mucopolizaharide permite confirmarea diagnosticului.

BOALA HURLER aspect clinic caracteristic 

  

  

Cap voluminos, dispropotionat de mare in raport cu corpul: -frunte bombata, radacina nasului turtita, nasile largite, buzele groase, limba suparator de mare. -sprincenele groase, ochii indepartati, urechile mari dezlipite, pielea ingrosata == aspect grotesc al fetei== Gatul scurt, capul pare infundat in umeri Toracele scurt,cifotic, abdonen mare, proeminent Membrele superioare si inferioare in usoara abductie si semiflexie ca la antropoide. Alterarri ale corneei Hepatospenomegalie Dezvoltare psihica intirziata BOLNAVUL SEAMANA CU GARGUILLES de pe acoperisul catedralelor gotice. Supravietuire 10 -12 ani.

BOALA MORQUIO - BRAILSFORD

Leziuni vertebrale, leziuni epifizare dar cu inteligenta normala: produsii nu sunt toxici  SIMPTOME: - Recunoscuta la 12-18 luni 12cand copilul incepe sa mearga:tulburarile de osteogeneza produc leziuni ale cartilajelor de crestere la nivelul epifizelor ( cifoza, genul valgum, etc


BOALA MORQUIO - BRAILSFORD



La nivelul coloanei lombara: vertebre turtite, largite transversal.

EXAMEN RADIOLOGIC


La nivelul soldului, leziunile cuprind cotilul care aste evazat, turtit neregulat. Capul femural turtit, fragmentat, subluxat.

Metacarpienele au un aspect conic in capatana de zahar

vertebrele sunt turtite, largite transversal. Cifoza se datoreste primelor doua vertebre lombare care sunt cuneiforme.

Cifoza idiopatica nu arata modificarile ce apar in cifoza Scheuermann dar evolutia si tratamentul sunt identice. De obicei se corecteaza prin aparate gipsate succesuive. Cifoza prin fracturi osteoporotice este o cifoza unghiulara din cauza tasari de pana la 30% a corpului vertebral, insotita de durere care apare acut si tine si peste 3 luni. Dg de obicei se pune pe rx si pe DXA. Fiind o cifoza care apare tardiv, la decada 5-6 de viata tratamentul este de 5sustinere a coloanei prin ortteze cervicotoracolombare (corset Cheaneau) si tratarea osteoporozei cu biofosfonati 3-5 ani. 3-

ASPECT DE CIFOZA UNGHIULARA IN OSTEOPOROZA

Cifoza postinfectioasa apare in urma diseminarii pe cale hematogena a infectiei la nivelul corpului vertebral sau a doua corpuri vertebrale. Daca distrugerea corpului vertebral este laterala,apare scolioza .Alteori apare o cifoscolioza Radiografia arata o ingustare a spatiului vertebral, leziuni litice ale unuia sau doua corpuri vertebrale cu cuneiformizarea acestora si zone de sceroza osoasa. Tratamentul in cazul instalarii cifozei, este chirurgical, sub protectia unei antibioticoterapii tintite, prin debridare,reconstructia coloanei anterioare cu autogrefe. Postoperator pacientul va purta o orteza.

SPONDILOLISTEZISUL


Spondilolistezisul s-ar traduce cu salunecarea coloanei. De obicei o gasim la L5S1 sau mai ra L4L5. Examen clinic: simptomele (durerea, clinic: impotenta moderata) sunt absente la activitate curenta dar apar la activitati fizice. Simptomele radiculare sunt de regula absente, totusi exista cazuri cand hernia discala este manifesta clinic.

Examen radiologic
Examen radiologic se face in trei incidente: fata, profil si . Pe radiografia pe incidenta oblica se obs imaginea de catel cu zgarda, semn patognomonic de spondilolistezis. Rx de profil ne arata gradul de alunecare:  grad I alunecare intre 0-25% 0 grad II alunecare 25%-50% 25% grsad III alunecare 50%-75% 50% grad IV alunecare peste 75%.  De obicei un spondilolistezis de grad I-II este Iasimptomatic in sactivitate curenta, si este manifest prin durere, limitare a flexiei in efort.


Examen radiologic

Tratamentul initial al spondilolistezisului simptomatic este conservator si include repausul, modificarea activitatii fizice, tratament antiinflamator nesteroid, exercitiile fizice care includ tractiunile si corsetul.. Un procent mic necesita tratament chirurgical de stabilizare prin artrodeza posterolaterala L5S1

Tratament

TRATAMENT CHIRURGICAL INTR-UN SPONDILOLISTEZIS INTRGRADUL III -fixare cu placi si suruburi pediculate

VA MULTUMESC