Ce nseamn ?

Formarea con tiin ei istorice = ncercarea de a construi identitatea unui popor/a unei na iuni prin raportarea la alte popoare/na iuni, urm rind:
1.

situarea n timp i spa iu 2. evenimentele istorice 3. limba 4. cultura i civiliza ia 5. mentalit ile.

Umanismul
y Cultura romneasc i, implicit, cronicarii romni, au fost exponen ii unui umanism trziu.

Acesta implic devotament pentru c utarea adev rului i moralit ii prin mijloace umane, n sprijinul intereselor Oamenilor. y Primele preocup ri istorice apar, n cazul romnilor, ncepnd cu secolul al XVI-lea y Aceasta se datoreaz cre terii interesului c rturarilor i erudi ilor pentru contacte cu alte civiliza ii.
y

y Istoriografie- gtiin auxiliar a istoriei care se ocup cu

studiul evoluiei concepiilor istorice i al operelor istorice; y Cronica-scriere n care sunt consemnate strict cronologic evenimente din viaa unui popor; y Letopiset-scriere veche cu caracter istoric, n care evenimentele sunt prezentate n ordine cronologic , cronic .

Primele cronici

Scopul cronicilor y De i con ineau argumente referitoare la unitatea

romnilor de pretudindeni, scopul cronicilor nu era att impulsionarea spre realizarea fizic a acestei unit i, ct: cunoasc trecutul istoric, nu] asemeni fiarelor i dobitoacelor f r minte. minte pove tile , punnd bazele realismului istoric

y -s nu se nece anii cei trecu i [moldovenii s i

y cronicarul relateaz faptele reale, nu basmele i basm

Grigore Ureche

y Grigore Ureche este primul nostru mare cronicar si se

trage dintr-o veche familie boiereasca.Imprejurarile in care evolueaza familia,studiile,rangurile la care ajunge dupa ce revine in Moldova de la studii,ii dau posibilitatea sa cunoasca istoria tarii,ii creeaza un sentiment de responsabilitate si de a scrie Letopisetul Tarii Moldovei , singura sa scriere,care s-a pastrat in mai multe copii,ceea ce a facut posibila reconstituirea formei originale.

y Letopisetul Tarii Moldovei y Fost-au acestu Stefan Voda om nu mare de

statu,manios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat;de mulet ori la ospete omaraea fara judetu.Amintrilea era om intreg la fire, nelenesul,si lucrul sau il stiia al acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai.La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se varaia,ca vazandu-l ai sai, sa nu sa indarapteze si pentru aceia raru razboi de nu biruia.Si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor.Mai apoi, dupa moartea lui si feciorul sau, Bogdan Voda, urma il luasa, de lucruri vitejesti, cum sa tampla din pom bun roada buna iese.

Miron Costin

y Este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche.Vrea sa

restabileasca adevarul istoric,deformat de fantasmagoriile hronicarilor .De aceea va concepe o monografie a problemei originilor.Ca si la Ureche,letopisetul original nu s-a pastrat, dar au ajuns la noi copii fidele ale acestui document.Pentru istorici e un document foarte pretios,deoarece el continua opera lui Grigore Ureche si ofera o martuire autentica despre viata Moldovei dintre anii 1595 si 1661.

Ion Neculce

y Este ultimul mare cronicar al Moldovei si cel care va

continua opera lui Miron Costin relatand evenimetele petrecute dupa 1661.Meritul sau este cu atat mai mare cu cat este considerat de asemenea si primul nostru mare povestitor,precursor al lui Creanga si Sadoveanu.Cronica sa este una subiectiva,el nereusind sa se detaseze de propriile-I impresii,ganduri si sentimente.

Bibliografie
y Internet:
y www.google.ro y www.wikipedia.org y www.referate.ro

Va multumim de vizionare
y Ciubotaru Cosmin Mihaita y Dragomir Danut Marian y Iacob Roxana