Sunteți pe pagina 1din 44

Managementul informatiilor si al invatarii

Studente: Avram Monica Bandula Simona Cerna Alexandra Mihis Amalia

Luarea de decizii
Luarea unei decizii reprezinta procesul de selectare a unei alternative dintr-o multime de variante disponibile la un moment dat. Luarea de decizii este o componenta esentiala a vietii noastre cotidiene (cu ce sa te imbraci, la ce ora sa mananci, ce program TV sa urmaresti). Constanta modului in care luam decizii ne defineste stilulul decizional.

Stiluri decizionale
Rational, caracterizat prin tendinta subiectului de a analiza logic alternalivele Intuitiv, caracterizat prin utilizarea unor strategii personale in luarea unor decizii (intuitii, banuieli, superstitii) Dependent, caracterizat prin cautarea de sprijin din partea altor persoane pentru a lua o decizie Evitant, caracterizat prin tendinta de a evita situatiile decizionale, chiar si atunci cand alternativele sunt clar specificate

Care este stilul tau decizional predominant?

Comercializarea informatiilor: considerate etice


Informatiile sunt produse vandabile. Asa cum se vinde un autoturism ca instrument de deplasare, asa si informatiile pot fi vandute, respectiv cumparate, pentru a rezolva probleme, a lua decizii sau pur si simplu pentru a largi baza de cunostine, pentru a avea acces la informatii. Furnizorii de informatii de pe piata ofera servicii contra cost sau gratuit. Informatia este un produs intelectual care este protejat fata de furt. (exemplu: o lucrare copiata de la coleg poate fi considerata furt intelectual). Dincolo de reguliile de ordin moral, legislatia in vigoare confera drepturi de autor asupra produselor intelectuale.

Tehnologia informatica si de comunicare (TIC)


Produsele (serviciile) societatii informationale (internet, e-mail, web site-uri, calculatoare) au devenit obiecte de larga utilizare deoarece asigura o comunicare mai rapida si asigura accesul la un volum imens de informatii. Principapele functii ale tehnologiei informatice si de comunicare sunt:  Sustinerea proceselor de informare  Facilitarea comunicarii interumane

Avantajele si dezavantajele TIC


Avantaje Facilitarea comunicarii la distanta (e-mail, chat-room) Sustinerea acumularii de cunostinte (stocarea si organizarea informatiilor) Acces la surse variate de informatii (biblioteci virtuale, site-uri, softuri educationale) Dezavantaje Dependenta de tehnologie

Confidentialitatea informatiilor nu poate fi pe deplin asigurata

Acces contra const la informatii valoroase

Eliminarea constrangerilor legate Pierderea caracterului personal al de timp si spatiu (invatamant la relatiilor interumane distanta) (anonimatul)

Internetul
Un sistem de retele interconectate acoperind toata lumea. Functiile uzuale ale internetului : Informarea, accesul la baze de date si calculatoare aflate la distanta Comunicarea intre 2 sau mai multe persoane Publicarea unor materiale pentru o mare varietate de beneficiari

1. Motoarele de cautare program special creat pentru identificarea unor continuturi informationale 2. Portalurile - un web site cu functii multiple, destinat unei comunitati mai largi, cu scopul de a reuni informatii relevante din mai multe domenii 3. Posta electronica - o aplicatie care a rezultat din nevoia spontana a utilizatorilor de a trimite mesaje asmenea postei clasice, dar intr-un timp scurt. 4. Chat rooms si forum de discutii - un loc virtual de intalnire, interlocuitorii pot transmite si receptiona mesaje simultan.

Managementul nv rii Managementul nv rii presupune autoreglarea de c tre elev, a propriei nv ri. Autoreglarea nv rii curpinde aspecte motiva ionale (cogni ii, emo ii i comportamente de ini iere, direc ionare i men inere a motiva iei pentru nv are i de valorificare a oportunit ilor de nv are i dezvoltare) i aspecte strategice (tehnici i strategii utilizate pentru cre terea eficien ei nv rii).

Motiva ia pentru nv are Unii elevi nva deoarece sunt preocupa i de evitarea e ecului, al ii consider f r valoare tot ceea ce fac astfel ajung s cread c nu merit s nve e, al i elevi sunt att de anxio i nct nu se pot concentra n rezolvarea sarcinilor, iar al ii i limiteaz participarea la activit ile din clas deoarece consider ca normele din cadrul mediului colar diferite de cele sociale i culturale.

Motiva ia pentru nv are este rezultanta unui complex de factori culturali, contextuali i individuali. Factorii culturali sunt reprezenta i de normele i valorile referitoare la nv are care adesea influen eaz implicit atitudinea i comportamentele elevului. Elevul interiorizeaz valorile i practicile unei anumite comunit i, care se manifest ulterior la nivel comportamental, prin modul n care el se implic n sarcinile colare.

Factorii contextuali (lega i n special de mediul educa ional). Dimensiunile mediului educa ional care influen eaz motiva ia elevilor pentru nv are pot fi sintetizate n acronimul TARGET: tipul de sarcin , autonomia, recunoa terea, munca n grup, evaluarea, timpul. Factori individuali se refer la modul n care fiecare elev i constuie te anumite teorii despre coal care i influen eaz comportamentul din clas sub aspectul motiva iei, al stilurilor de nv are i al strategiilor de studiu utilizate.

Factorii individuali se refer la: Valoarea acordat sarcinii de nv are de c tre elev. Aceasta e n strns leg tur cu scopurile de nv are ale elevilor, astfel valoarea sarcinii va fi mare dac sarcina de nv are este n concordan cu scopurile elevului i va fi mic dac ele sunt divergente. Stabilirea scopurilor mbun t e te performan ele prin: direc ionarea spre sarcin , mobilizarea efortului de nv are al elevilor, cre terea persisten ei n sarcin , promovarea dezvolt rii de noi strategii cnd cele vechi nu func ioneaz .

Scopurile specifice sporesc motiva ia comparativ cu cele generale, de genul f ct po i! , iar scopurile proximale (imediate) sunt mai motivante dect cele distale ( ndep rtate), deoarece permit evaluarea progresului. Scopurile de nv are ale elevilor pot fi de performan ( s fiu cel mai bun din clas .) sau scopuri de dezvoltare( s iau locul I la olimpiad .)

Scopurile eficiente n nv are presupune: definirea scopurilor n termeni specifici, clari i reali ti. S fie m surabile, stabilindu-se criterii obiective pentru a se aprecia gradul n care a fost atins scopul. Identificarea pa ilor de ac iune care vor trebui urma i pentru atingerea scopului. Anticiparea posibilelor obstacole. Stabilirea unei recompense pentru realizarea scopului.

Expectan ele legate de rezultatele nv rii Convingerile despre autoeficacitate evalu rile pe care le fac elevii cu privire la capacit ile/competen ele lor de a realiza o anumit sarcin . Convingerile despre controlul asupra nv riiceea ce gndesc elevii despre capacitatea lor de a influen a rezultatul nv rii ( n ce m sur rezultatul ob inut depinde de ei).

Atribuirile sau explica iile pe care elevii le dau cauzelor succeselor i insucceselor lor n nv are. Elevii atribuie succesul i e ecul n nv are abilit ilor de care dispun, efortului depus,dificult ii sarcinii sau norocului/ ansei. n func ie de tipul de atribuiri pe care le face elevul va avea anumite reac ii emo ionale i comportamentale.

C. Reac iile emo ionale legate de sarcinile de nv are Anxietatea fa de situa ia de nv are poate perpetua gnduri i comportamente disfunc ionale.

Strategii motiva ionale Strategii de control cognitiv (asupra propriului mod de gndire)-ignorarea inten ionat a alternativelor atractive i a aspectelor irelevante pentru nv are, formularea unor autoinstruc iuni pozitive. Strategii de control emo ional: managementul st rilor emo ionale care pot amna sau inhiba ac iunea, reamintirea punctelor tari i a resurselor disponibile. Strategii de control al mediului: manipularea aspectelor din mediul individului pentru a face dificil abandonarea inten iei de a nv a, ndep rtarea de sursa de zgomot i de distragere.

Abilit i de motivare a elevilor pentru nv are Profesorul poate utiliza anumite modalit i de motivare a elevului la clas : Crearea unui mediu educa ional motivant (pentru apari ia motiva iei) Declan area motiva iei prin dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de materii Men inerea motiva iei Finalizarea ntr-o manier pozitiv a experien elor de nv are i ncurajarea autoevalu rii pozitive, furnizarea feed-backului motiva ional.

Strategii de invatare Orice metoda de invatare selectata si utilizata pentru a atinge un scop anterior stabilit poate fi considerata drept strategie de invatare. Strategii de elaborare asupra materialului Elaborarea consta in utilizarea cunostintelor anterioare pentru interpretarea si imbogatirea materialului ce trebuie invatat. Scopul elaborarii este intelegerea, adica relationarea noilor cunostinte cu cela deja stocate pentru formarea unor structure de cunostinte active si flexibile.

Gandirea critica Reprezinta deprinderea de a interactiona cu textul/informatia in mod activ,de a obtine,interpreta si evalua informatia continuta intr-un material. Cand gandim critic formulam o serie de intrebari la adresa textului : Ce semnificatie au aceste idei? Ce exemplu sustin aceste idei? Cum se pot utilize cunostintele? A nu gandi critic inseamna a nu pune intrebari legate de informatiile sau ideile prezentate.

S-au delimitat sapte operatii mentale de baza care sunt parti componente ale gandirii critice: Reactualizarea informatiilor,a secventei lor si a descrierilor lor. Realizarea de analogii si comparatii; Surprinderea diferentelor si a contrastelor; Surprinderea cauzalitatii; Generalizarea,clasificarea,conceptualizarea; Exemplificarea;

Monitorizarea invatarii Reprezinta deprinderea de verificare sistematica a gradului de intelegere si integrare a ideilor continute in text. Copiii cu performante superioare in invatare utilizeaza de regula strategii de monitorizeaza cu voce tare . Dintre acestea amintim: Trecerea in revista sau survolarea textului parcurgerea rapida a textului pentru identificarea elementelor esentiale: titlul,definitii, harti, fotografii; aceasta etapa creeaza o hart pentru citirea propriu-zisa,astfel incat elevul sa stie in fiecare moment unde anume se gaseste in structura logica a textului;

Formularea de intrebari asupra textului ce va fi parcurs directioneaza citirea si permite focalizarea pe informatia de interes. Citirea textului pe baza hartii unitatilor de sens stabilita la inceput. Clarificarea ideilor care pun problem de intelegere; Sumarizarea textului, pentru extragerea ideilor importante care vor constitui scheletul reactualizarii.

Mnemotehnicile (strategii de memorare) Sprijina fixarea informatiilor si accesul la cunostinte. Aceste tehinici de memorare provin in special din valorificarea unor cunostinte legate de memorie si uitare: -informatia cu sens este retinuta mult mai usor decat cea fara sens; -uitarea are ritmul cel mai accelerat imediat dupa invatare,dupa care rata de uitare scade simtitor;

-dintr-o serie de lucruri similare ce trebuie memorate vor fi retinute cel mai bine cele de la inceputul si de la sfarsitul listei; -cifra optima de elemente cu care o persoana poate lucra mental in acelas timp este 7 plus/minus 2; De aici decurg o serie de strategii generale si specific de imbunatatire a memoriei.

Strategii generale pentru imbunatatirea performantelor mnezice


Intelegerea materialului de invatat este foarte importanta pentru usurinta cu care este memorat iar apoi redat. Se recomanda organizarea studiului in sesiuni scurte si apropiate in timp. Este recomandat ca subiectele studiate consecutiv sa fie cat mai diferite. Gruparea in secvente cu sens a materialului. Este indicata folosirea unor metode de fixare a cunostintelor precum recitirea,recapitularea cu glas tare,scrierea ideilor principale sau alcatuirea unor schite. Se repeta de mai multe ori informatiile aflate la mijlocul materialului de studiat,deoarece acesta de uita mai usor. Se repeta materialul care trebuie retinut si dupa un interval mai mare de timp.

Strategii specifice pentru imbunatatirea performantelor mnezice Se utilizeaza atunci cand textul este dificil sau cuprinde multe idei importante si presupune asocierea acestora cu alte informatii mai simple sau cunoscute deja. Acronimele : De exemplu pentru a retine ordinea culorilor din spectrul vizibil putem apela la acronimul ROGVAIV (rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet) Formarea de propozitii : De exemplu prima litera a fiecarui cuvant din propozitia Latra cainii dupa mancare semnifica numeralele romane,iar ordinea cuvintelor da ordinea crescatoare a numeralelor : L C D M Asocierea unei liste de cuvinte cu o melodie foarte cunoscuta Vizualizarea : De exemplu pentru a retine data la care Mihai Viteazul preia tronul Tarii Romanesti se poate imagina intrarea acestuia in Bucuresti pe sub o pancarta pe care scrie mare 11 octombrie 1593.

Itinerariul presupune asocierea informatiei care trebuie retinuta cu un traseu familiar celui care invata De exemplu, pentru a retine principalele glande endocrine numele lor pot fi asociate cu anumite repere aflate pe traseul pe care elevul il parcurge in fiecare dimineata de acasa la scoala. Camera romana este similar cu itinerariul, doar ca acum este vorba de o camera familiar celui care utilizeaza tehnica,iar obiectele folosite pentru asociere nu mai sunt cladiri ci obiecte din acea camera.

Strategii de organizare a materialului Organizarea materialului se refera la gruparea informatiilor relationate in categorii si structuri pentru a asigura o mai buna memorare a materialului. Se impune utilizarea unor strategii de organizare a materialului : Extragerea ideilor principale din materialul invatat si ordonarea lor; Schematiarea continutului pe baza relatiilor existente intre idei; Reprezentarea grafica a materialului sub forma de harta,grafic, matrice, retea,tabel; Realizarea unui sumar al textului care sa contina ideile si exemplele cele mai relevante.

Tehinici care stau la baza organizarii materialului Sublinierea Scopul sublinierii este de a reduce cantitatea de material ce trebuie reactualizata precis si de a oferi o ancora in reactualizarea informatiilor adiacente. Luarea de notite Este una din deprinderile de baza pentru studiu. Functiile luarii de notite sunt multiple : este o modalitate externa de stocare a informatiilor faciliteaza memorare si reactualizarea materialului,permite structurarea materialului chiar in timpul orei sau in timpul parcurgerii textului.

Reprezentarile grafice Modalitati de reprezentare grafica a informatiilor sunt: Harti conceptuale reprezinta o metoda grafica de interrelationare a unor concept pornind de la un concept cheie, bazal. Metoda vizeaza sublinierea relatiilor dintre concepte, utilizand descriptori verbali si sageti. O forma de harta conceptuala este cea care se plaseaza in centru conceptul cheie,iar in jurul sau se vor nota conceptele conexe si ideile derivate din acestea. Un alt exemplu de harta conceptuala poate fi cel denumit in retea , in care relatiille de supraordonare,coodonare,sau subordonare sunt specificate prin sageti si descriptori verbali.

Diagramele reprezentarile schematice ale relatiilor dintre concepte care se bazeaza pe analiza si sinteza informatiilor poarta denumirea de diagrama. Exista mai multe tipuri de diagrame: Diagramele secventiale sunt utile pentru reprezentarea unui proces ce presupune trecerea prin mai multe stadia. Diagramele arbore surprind ierarhizari si clasificari ale conceptelor. Acestea poti fi reprezentate vertical sau orizontal. Pentru a scoate in evidenta elementele commune a doua sau mai multe concepte,obiecte sau multimi se pot folosi diagramele Venn.

Tabelele pentru sistematizarea informatiei si pentru oferirea unei imagini de ansamblu asupra diferitelor caracteristici ale unor concepte se pot utilize tabelele. Acestea pot fi de mai multe tipuri,in functie de modul lor de elaborare.

Stilurile de invatare Termenul de stil se refera la preferinta constanta a elevului pentru anumite tehnici si strategii de invatare. Cunoasterea propriului stil de invatare permite adaptarea sarcinilor scolare la preferintele individuale si asigura cresterea eficientei invatarii. In functie de modalitatea senzoriala distingem 3 stiluri de invatare:

Stilul vizual elevul care prefera acest stil senzorial, realizeaza procesarea informatiei mai usor prin utilizarea de imagini, diagrame, grafice. In activitatile de invatare acesta va folosi predominant expresii de genul : vad cu sensul de am inteles . Caracteristici: vorbeste repede, nu il distrage zgomotul, prefera sa citeasca nu sa I se citeasca Strategii de invatare: sublinierea ideilor principale, vizualizarea informatiei scrise, crearea unor scenarii in minte pentru informatia citita.

Stilul auditiv- daca elevul prefer acest stil, va folosi exprimarile am auzit , suna bine aceasta idee Caracteristici: invata ascultand conversatii sau prezentari, vorbeste cu sine, ii place sa invete cu voce tare. Strategii de invatare: citirea cu voce tare, explicarea noilor informatii, exprimarea verbala a ideilor.

Stilul kinestezic: invata implicandu-se in activitati si lucrand in grup. Caracteristici: invata prin manipulare, sta aproape de persoana cu care vorbeste, este atent la gesture si gesticuleaza Strategii de invatare: aranjarea tabelelor si a diagramelor intr-o ordine corecta, vorbitul si plimbatul in timpul repetarii cunostintelor

In functie de tipul de inteligenta avem 7 stiluri de invatare: 1.inteligenta muzicala abilitatea de a intelege si de a crea sunete musicale 2.inteligenta kinestezica abilitatea de a utilize deprinderile motrice si senzatiile corporale 3. inteligenta lingvistica abilitatea de a comunica prin limbaj 4.inteligenta logico-matematica abilitatea de a intelege rationamente logice si de a rezolva problemele. 5. inteligenta spatial abilitatea de a intelege relatiile spatial si de a percepe si crea imagini. 6. inteligenta interpersonal abilitatea de a relationa cu ceilalti si de a le observa sentimentele. 7. inteligenta intrapersonala abilitatea de a intelege propriile comportamente si emotii.

Abilitati generale de valorificare a sesiunilor de invatare Organizarea si planificarea timpului de studio se refera la deprinderile de utilizare eficienta a momentelor dedicate invatarii. O buna planificare a timpului presupune: Stabilirea scopurilor- scopurile de scurta durata sunt etape in atingerea scopurilor de lunga durata Identificarea prioritatilor- stabilirea prioritatilor ajuta elevul sa se concentreze asupra celor mai importante . Identificarea modalitatilor actuale de utilizarea a timpului realizarea unui jurnal care sa curpinda activitatile desfasurate zilnic, serveste la identificarea si constientizarea aspectelor positive si negative ce tin de organizarea timpului.

Planificarea studiului Identificarea dificultatilor care pot aparea in aplicarea planului sau programului anticiparea dificultatilor si obstacolelor care pot impiedica aplicarea planului are doua avantaje : contribuie la elaborarea unor strategii de contracarare a obstacolelor si asigura o planificare temeinica a timpului de studio Punerea in practica a programului. Automonitorizarea include alegerea momentelor propice pentru studio,utilizarea eficienta a timpului acordat studiului,controlul contextului in care se realizeaza invatarea si evitarea amanarii sarcinilor de lucru.

Va multumim!