In Evul Mediu, orasul Bucuresti era numit de catre greci Hilariopolis, adica Orasul Bucuriei.

Plasarea Bucurestiului pe drumul principal dintre Orient si Occident i-a adus prosperitatea intr-un timp foarte scurt. Prima atestarea a orasului dateaza din 20 septembrie 1459 si a fost semnat de Vlad Dracul. Bucurestiul se poate mandri cu faptul ca a fost primul oras din lume iluminat cu gaz lampant, in 1856.

Legenda orasului A fost o data ca niciodata un padurar sarac care traia impreuna cu fiica sa, pe care o chema Dambovita, intr-o padure mare si adanca. Intr-o zi, un print dintr-o imparatie indepartata s-a ratacit prin padure. In ratacirea sa, a intalnit-o pe Dambovita si i-a cerut sa-l ajute sa-si regaseasca drumul. Ea i-a aratat drumul, insa, printul, fermecat de frumusetea sa, s-a indragostit de ea si a cerut-o de sotie. Dambovita i-a spus insa ca-i fagaduise deja mana lui Bucur, un cioban din imprejurimi. In semn de multumire, Printul Muntilor ii ofera fetei un cutitas si o sfarleaza de lemn. Daca invartea sfarleaza, i se indeplinea orice dorinta. Ca sa ii dovedeasca lui Bucur ca il iubeste si ca i-a fost fidela, fata a infipt cutitul intr-o stanca. Din locul unde a lovit, a tasnit un izvor de apa curata. Dambovita a botezat acest izvor cu numele ei si impreuna cu Bucur au format un satuc la marginea padurii pe malul izvorului. Bucur a dat asezarii numele lui. Si asa, satucul se numeste Bucuresti, iar apa carel strabate Dambovita.

n perioada interbelic , Bucuretiul cunoate ultima sa epoc de nflorire administrativ i cultural , caracterizat printr-o coeren a organiz rii i o nalt calitate a soluiilor edilitare, care nu au mai fost ntrunite pn n prezent. Sistematizarea oraului continu dup planurile din ultimii ani de domnie a regelui Carol I. Transportul public se modernizeaz , n anii 1930 ap rnd tramvaiele electrice i primele autobuze. Se construiete intens, n special n centrul oraului. Stilurile abordate de arhiteci sunt variate n ciuda preg tirii multora dintre ei n colile de specialitate franceze, ei se opun viziunii conservatoare promovate n cadrul acestora, n schimb propunnd prin proiectele lor o lectur original a armoniei arhitecturale clasice, ce este tratat n cheie modernist de tip occidental sau ntr-un context neoromnesc, continund n direcia deschis de Ion Mincu.

Cinematograf

Viaa cultural-social a Bucuretiului ajunge la un nivel f r precedent, confirmnd porecla de mic Paris (sau Paris al Balcanilor, dei improprie din punct de vedere geografic). Accesul la cultur al bucuretenilor, dei centralizat ntr-un perimetru restrns din suprafaa oraului, nsumeaz spectacole de teatru i muzicale, proiecii cinematografice, o ofert bogat a editurilor i a bibliotecilor, toate acestea ntr-o atmosfer amintind pe ct posibil de modelele din apusul european. De asemenea, se construiete noiunea de lux, ntr-o m sur comparabil cu cel occidental. Educaia nregistreaz progrese, iar atmosfera public este una bine manierat , cultivat ; pe de alt parte, problema analfabetismului nu este nc rezolvat .

Micul Paris

Calea Victoriei

La nceputul anilor 1940, Bucuretiul trece prin dou momente dificile: cutremurul din 1940 i bombardamentele aliailor (Regatul Unit, Statele Unite ale Americii) din 1944. Din cauza numeroaselor pierderi umane suferite la cutremur (de exemplu, la blocul Carlton, aflat pe actualul bulevard Nicolae B lcescu), pe viitor se va pune problema echip rii antiseismice a cl dirilor nalte. Cl dirile distruse n 1944 (vechiul Teatru Naional de pe Calea Victoriei, corpul Universit ii de pe bulevardul Regina Elisabeta .a.) vor determina prima modelare a oraului dup 1944.

Cartierul Vitan

Perioada anilor interbelici va ramane in istoria Capitalei ca o veritabila varsta de aur, reflectata in mii de pagini de jurnal, fotografii, picturi, filme etc. Societatea romaneasca isi indeplinise visul de generatii a reintregirii teritoriale si isi arata un mare apetit spre nou si modern. Acum se intalnesc cel mai bine traditia si modernitatea, vechiul si noul, inovatia si conservatorismul.

Hotel Cismigiu

Prin Legea pentru organizarea administra iei ora ului Bucure ti din 7 februarie 1926, Capitala a fost mp r it ntr-o zon centrala i o zon periferic . Zona central cuprindea patru sectoare, p strnd numele vechilor culori: Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru i Sectorul IV Verde. In afara acestora au ramas 12 comune. Ele au primit statutul de comune suburbane ora ului, fiind nglobate din punct de vedere administrativ municipiului Bucure ti. O noua generatie de arhitecti isi pun in aplicare principiile moderniste invatate la scoli de arhitectura din strainatate.Spre sfarsitul anilor `20, arhitecti precum Marcel Iancu construiesc in Capitala primele imobile conform principiilor arhitecturii modernise. De asemenea, in 1929 Horia Creanga construieste celebrul imobil ARO.

Cel mai popular ziar central, Universul isi avea sediul in Palatul Universul. Inaugurat pe 2 noiembrie 1930, cl direa de pe strada Ion Brezoianu 23-25 a constituit odinioar nucleul presei bucure tene, fiind celebr agita ia din jurul ei, cnd vnz torii de ziare strigau n gura mare titlurile edi iilor. In inima Bucurestilor se gasea si zona Halelor. Zona era foarte murdara si infecta strazi intregi, fiind si un teritoriu de frecvente incaierari intre vanzatorii de fructe si legume,iar nghesuiala de la cump r turile de diminea asigura punga ilor de buzunare o activitate rodnic . In urma presiunilor, precupetii vor abandona zona iar bucurestenii se vor deprinde sa isi faca cumparaturile la noua hala din Obor.

Intre anii 1930 1935 are loc asanarea unei zone mlastinoase aflate la marginea orasului Bucuresti, formandu-se Lacul Herastrau. In jurul lacului s-a amenajat si cel mai mare parc din capitala, parcul Herastrau. Ecluza Lacului Herastrau a fost construita in perioada 1933-1936, insa pentru multa vreme a fost inchisa. La 10 mai 1939 a fost inaugurta pentru prima data statuia ecvestra a Regelui Carol I in Piata Constitutiei de astazi. Inaugurarea s-a facut in prezenta Regelui Carol al II-lea si a Marelui Voievod de Alba Iulia Mihai (viitorul Rege)si s-a facut cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Carol I. Lucrarea a fost realizata de marelui sculptor si artist croat Ivan Mestrovic, foarte apreciat in epoca pentru lucrarile sale. Cinematograful avea un succes fulminant in Bucure ti. Au fost deschise zeci i zeci de s li n care se proiectau filme. n paginile ziarelor, la rubrica numit calendarul zilei, erau men ionate peste 3040 de cinematografe n Bucure ti care ofereau filme.

Gradinile de vara erau printre primele optiuni de petrecere a timpului liber. Printre cele mai frecventate era si La Leul si carnatul. Bucurestenii care veneau aici se puteau delecta cu soiuri alese de vin si sprit, iar daca le era si foame se puteau infrupta in voie cu patricieni, mititei, tuslama si ciorba de burta, la preturi foarte convenabile (2 lei un pranz indestulator). nmormnt rile se f ceau cu dricul. Erau trei clase de nmormntare. La clasa a III-a apelau oamenii nevoia i iar dricul era tras de doi cai. La clasa a II-a, dricul era tras de patru cai i se punea la dispozi ia preotului o tr sur i nc o tr sur la dispozi ia familiei. nmormntarea de clasa I era somptuoas , dricul fiind tras de ase sau opt cai iar caiierau masca i,cu m ti negre laterale la ochi. Iar pe cap un pompon nalt, negru.

ntre r zboaie, Capitala r suna de muzic . D -i rusului votc , francezului - cafea i ziare i romnului - muzic i mncare!, a a se spunea pe atunci. Erau vremuri n care muzica r suna att n locurile elegante ale Bucure tiului, ct i n saloanele mondene ale marilor doamne, care d deau serate muzicale.