Sunteți pe pagina 1din 40

ACTUL JURIDIC CIVIL

Dobre Cristina Cartis Catalin Minda Adrian

Definitia actului juridic civil


Expresia de act juridic este ntrebuin at n dou sensuri:
y Primul sens este acela de opera iune juridic . Pentru acest sens se folose te i

formula negotium iuris sau, mai simplu,negotium. Ca negotium, prin act juridic civil n elegem manifestarea de voin a subiectelor de drept, f cut cu inten ia de a produce efecte juridice civile, respectiv de creare, modificare sau stingere a unor raporturi juridice civile n temeiul dreptului civil obiectiv.

y n cel de-al doilea sens, prin act juridic se poate n elege i nscrisul constatator al

opera iunii juridice, sau suportul material al manifest rii de voin a subiectului de drept. Att n legisla ie, ct i n doctrin sau n jurispruden , prin act" (uneori chiar prin sintagma act juridic") se desemneaz i nscrisul constatator al manifest rii de voin , adic suportul material care consemneaz sau red opera iunea juridic . Pentru acest sens, se folose te i expresia instrumentum probationis sau, mai simplu, cuvntul instrumentum. Intr-o exprimare riguros exact , pentru cel de al doilea sens ar trebui s se foloseasc termenul de nscris.

Din defini ie rezult c elementele ce caracterizeaz actul juridic civil sunt:


y manifestarea de voin

a subiectului de drept civil persoan fizic sau juridic ;

manifestarea de voin exprim inten ia de a produce efecte juridice; efectul manifest rii de voin const n na terea, modificareasau stingerea unor raporturi juridice civile.

Clasificarea actelor juridice civile


Pornind de la multitudinea actelor juridice civile si avand in vedere o mai buna cunoastere a acestei institutii principale a dreptului civil, in literatura de specialitate s-au propus mai multe criterii de clasificare a acestora. In cele ce urmeaza, vom enunta criteriile cele mai importante de clasificare a actelor juridice civile:
1. Dup num rul p r ilor, distingem acte unilaterale, acte bilaterale sau acte multilaterale.

Actul juridic unilateral este rezultatul voin ei unei singure p r i. Dup cum formarea sau producerea efectelor impune sau nu comunicarea manifest rii de voin c tre destinatarul direct al actului, actele juridice unilaterale se subclasific n acte supuse comunic rii (oferta, promisiunea public de recompens ) i acte nesupuse comunic rii(de exemplu, testamentul). y Actul juridic bilateral reprezint voin a concordant (acordul de voin ) a dou p r i. Sunt acte juridice bilaterale: contractul de vnzare-cump rare, contractul de dona ie, contractul de loca iune, contractul de mandat etc.
y y

Actul juridic multilateral este rezultatul acordului de voin a trei sau mai multe p r i. Un asemenea act este contractul de societate civil , dac a fost ncheiat de cel pu in trei asocia i, dar si conven ia de mp r eal atunci cnd sunt trei sau mai mul i cop rta i, contractul de tranzac ie ncheiat de cel pu in trei p r i, contractul de joc sau prinsoare dintre trei sau mai multe persoane

2. Dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele juridice civile pot fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
y Actul juridic cu titlu oneros este acela n care, n schimbul folosului patrimonial

procurat de o parte celeilalte p r i, se urm re te ob inerea altui folos patrimonial. Actele juridice civile cu titlu oneros se subclasific n acte comutative i acte aleatorii.
a) Actele comutative sunt acele acte juridice civile cu titlu oneros n care p r ile au

cuno tin despre existen a i ntinderea obliga iilor asumate, nc din momentul ncheierii lor. De exemplu: contractul de asigurare, contractul de rent viager , contractul de antrepriz , contractul de schimb etc.
b) Actele aleatorii sunt acele acte juridice civile cu titlu oneros n care p r ile nu

cunosc la ncheierea lor existen a ori ntinderea presta iilor sau numai a unora dintre ele, datorit unor mprejur ri viitoare cu caracter incert. De exemplu, contractul de asigurare,contractul de rent viager , contractul de ntre inere
y Actul juridic cu titlu gratuit este acela n care se procur un folos patrimonial f r a

se urm ri ob inerea altui folos patrimonial n schimb. Ca exemple de acte juridice civile cu titlu gratuit cit m: dona ia, comodatul (mprumutul de folosin ), mprumutul de consuma ie f r dobnd , mandatul gratuit, depozitul neremunerat, contractul de voluntariat

3.Dup efectele pe care le produc, distingem: acte constitutive, acte translative i acte declarative
y Sunt constitutive actele juridice civile care creeaz raporturi juridice ce au n con inutul

lor drepturi i obliga ii noi, care nu au existat anterior De exemplu: actul de constituire a unui uzufruct, amanetul, ipoteca conven ional . y Sunt translative actele juridice civile care au ca efect str mutarea unui drept subiectiv de la un patrimoniu la altul. De exemplu: contractele de vnzare-cump rare, contractul de schimb, contractul de dona ie etc. y Sunt declarative actele juridice civile care au ca efect consolidarea sau definitivarea ntre p r i a unor drepturi preexistente. De exemplu: partajul, mp r eala conven ional ,tranzac ia O specie aparte de act juridic civil declarativ este actul confirmativ, prin care o persoan renun la dreptul s u de a ataca n justi ie cu ac iunea n anulabilitate un act juridic civil, la a c rui ncheiere a fost nc lcat o dispozi ie legal ce ocrote te un interes privat. Prin actul confirmativ este nc lcat cauza de anulabilitate, actul juridic civil respectiv devenind valabil.

Mentiuni:
y actul constitutiv i cel declarativ produc efecte numai pentru viitor (ex

nunc), n timp ce actul declarativ produce efecte i pentru trecut (ex tunc), deci n mod retroactiv; calitatea de avnd-cauz o are numai dobnditorul unui drept printr-un act translativ sau constitutiv, iar nu i printr-un act declarativ;
y numai actele translative pot constitui just titlu pentru uzucapiunea de 10 ani

numai actele juridice translative i constitutive, dac sunt contracte sinalagmatice, sunt supuse rezolu iunii, iar nu i actele juridice declarative; numai actele constitutive i cele declarative, n principiu, sunt supuse publicit ii imobiliare.

4.Dup importan a lor, distingem: acte de conservare, acte de administrare i acte de dispozi ie
y

Sunt acte de conservare acele acte juridice civile care au ca efect prentmpinarea pierderii unui drept civil subiectiv. Acest tip de act este ntotdeauna avantajos pentru autorul s u,deoarece presupune cheltuieli mult mai mici dect valoarea bunului salvat. Fac parte din aceast categorie: ntreruperea unei prescrip ii prin ac iunea n justi ie, nscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, soma ia, punerea pece ilor etc.

Sunt acte de administrare acele acte juridice civile prin care se realizeaz o normal punere n valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. De exemplu, culegerea fructelor, executarea unor repara ii de ntre inere, asigurarea unui bun etc. Sunt acte de dispozi ie acele acte juridice civile care au ca rezultat ie irea din patrimoniul unei persoane a unui drept ori grevarea unui bun cu o sarcin real (ipotec , gaj etc.). De exemplu: vnzarea, schimbul, dona ia, renun area la un drept etc.

5.Dup con inutul lor, distingem acte patrimoniale i acte nepatrimoniale Sunt acte patrimoniale acele acte juridice civile care au un con inut economic, adic sunt evaluabile n bani. De exemplu, contractul de vnzare-cump rare, contractul de dona ie, contractulde mprumut.
y Sunt acte nepatrimoniale acele acte juridice civile care nu au

un con inut economic i nu pot fi exprimate n bani. De exemplu, n elegerea p rin ilor unui copil din afara c s toriei ca acesta s ia numele unuia dintre ei, sau numele lor reunite.

6. Dup modul de ncheiere, distingem: acte civile consensuale,acte solemne i acte reale
y Sunt acte consensuale acele acte juridice civile care se ncheie prin simpla manifestare

de voin a p r ilor. Cele mai multe acte juridice civile sunt cuprinse n aceast categorie. Actul juridic consensual constituie regula. y Sunt acte solemne acele acte juridice civile la a c ror ncheiere manifestarea de voin trebuie s mbrace o anumit form cerut de lege, forma fiind considerat o condi ie de valabilitate. Fac parte din aceast categorie: testamentul, ipoteca conven ional , contractul de dona ie y Sunt acte reale acele acte juridice civile care nu se pot ncheia valabil dect dac manifestarea de voin este nso it de remiterea bunului. Fac parte din aceast categorie: contractul de mprumut, contractul de depozit, contractul de gaj, darul manual MENTIUNI: Acela i act juridic civil poate fi, uneori, consensual, iar alteori, solemn. Contractul de vnzare-cump rare este, de regul , un act consensual i doar n cazul vnz rii unui imobil el trebuie s mbrace o form solemn . De asemenea, un act juridic civil poate fi, de regul , act solemn, cum este contractul de dona ie, iar ca excep ie poate s fie act real, cum este cazul darului manual, care este o dona ie obi nuit , cu diferite ocazii, ncheindu-se prin remiterea bunului donat de c tre donator, donatarului.

7. Dup momentul n care i produc efectele, distingem: acte ntre vii i acte pentru cauz de moarte (mortis causa):
y Sunt acte ntre vii acele acte juridice civile care i produc efectele, potrivit inten iei

p r ilor, nc n timpul vie ii lor.Acestea i produc efectele necondi ionat de moartea autorului sau autorilor. Actele ntre vii reprezint marea majoritate a actelor juridice civile. y Sunt acte pentru cauz de moarte acele acte juridice civile care i produc efectele numai la moartea autorului. Aceste acte juridice se ncheie tocmai n considerarea mor ii. Sunt asemenea acte: testamentul, asigurarea asupra vie ii MENTIUNI:
y actele pentru cauz de moarte sunt reglementate mai am nun it dect cele ntre vii;

actele pentru cauz de moarte sunt acte solemne, pe cnd actele ntre vii pot fi consensuale, solemne i reale; y actele pentru cauz de moarte sunt enumerate expres de lege, fiind deci acte tipice sau numite, pe cnd actele ntre vii pot fi i acte nenumite sau atipice; y actele pentru cauz de moarte sunt supuse, n general,unor condi ii restrictive n privin a capacit ii att de adispune, ct i de a primi, pe cnd n cazul actelor juridice ntre vii, de i acestea sunt supuse unor interdic ii, regula este, totu i, capacitatea de a le ncheia.

8. Dup rolul voin ei p r ilor n leg tur cu con inutul actului, distingem: acte

subiective i acte condi ie


y Sunt acte subiective acele acte juridice civile n care voin a p r ilor are un rol

determinant, n sensul c p r ile, prinvoin a lor, le stabilesc con inutul, n limitele dreptului obiectiv.
y Majoritatea actelor juridice civile fac parte din aceast categorie. y Sunt acte condi ie acele acte juridice civile n care p r ile i manifest voin a ca

regulile ce dau regimul juridic unei anumite institu ii juridice s le devin aplicabile, voin a p r iloravnd doar rolul de a accepta, sau nu, regulile respective.
y Intr n aceast categorie: c s toria, recunoa terea maternit ii sau a paternit ii etc

MENTIUNI:
y

alabilitatea actelor condi ie este apreciat mai strict dect cea a actelor subiective. subiective pot fi concepute i de p r i.

y Actele juridice condi ie sunt limitativ enumerate de lege, pe cnd actele juridice

Conditiile actului juridic civil


Art.948 Cod civil enumer , sub denumirea de condi ii esen iale pentru validitatea conven iilor, componentele structurale ale oric rui act juridic, ar tnd c acestea constau n: capacitatea de a contracta; consim mntul valabil al p r ii ce se oblig ; un obiect determinat; cauz licit . Aceste componente sau elemente sunt necesare pentru ca actul juridic civil s fie valabil i, pe cale de consecin , s produc efecte juridice.

y y y y

Clasificarea conditiilor actului juridic civil


In functie de aspectul la care se refera distingem: a) conditii de fond- cele prevazute de art.948 Codul civil,respectiv , consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza. b) conditii de forma- cele care privesc : manifestarea de vointa atunci cand aceasta este ceruta ad validitatem; concretizarea manifestarii de vointa in anumite elemente de probatiune; indeplinirea anumitor formalitati cerute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil tertilor.
1.

2. In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, conditiile actului juridic civil pot fi: a) conditii esentiale- sunt acelea care, daca nu sunt indeplinite, fac ca actul juridic sa nu fie valabil incheiat, respectiv, cele prevazute de art.948 in Codul civil capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.La acestea se mai adauga : forma ceruta ad solemnitatem , in cazul actelor solemne, autorizatia administrativa prealabila pentru incheierea anumitor acte juridice. b) conditii neesentiale (intamplatoare)- acele conditii care pot fi prezente ori pot lipsi, fara sa puna in discutie valabilitatea actului.

In functie de sanctiunea nerespectarii lor distingem: a) conditii de validitate- sunt acele conditii a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil. b) conditii de eficacitate- sunt acele conditii a caror nerespectare nu atrage nulitatea actului juridic, ci alte sanctiuni, ca, de exemplu, inopozabilitatea fata de terti.
3.

Capacitatea de a incheia actul juridic civil.


1.

Este conditia de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin incheierea de acte de drept civil. Constituie o parte a capacitatii de folosinta a persoaneifizica sau juridica- si apare ca o premisa a capacitatii de exercitiu a acesteia, cealalta premisa fiind discernamantul juridic.

2.

Cine nu are capacitatea de a incheia un act juridic civil?


Potrivit art.950 din Codul civil necapabili de a contracta sunt: minorii, interzisii si toti cei carora legea le-a prohibit oarecare contracte Cu privire la persoana juridica, regula capacitatii acesteia de a face acte juridice isi gaseste temeiul in art.34 din Decretul nr.31/1954, potrivit caruia persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut. Capacitatea civila nu trebuie confundata cu discernamantul, deoarece capacitatea este o stare de drept, pe cand discernamantul este o stare de fapt a carei existenta poate fi dovedita, tot astfel cum lipsa discernamantului poate fi dovedita chiar la persoane majore.

Consimtamantul
Consimtamantul este una din conditiile de fond ale actului juridic civil si consta in manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil. Sub aspect terminologic, consimtamantul are doua sensuri: y Consimtamantul in sens restrans, adica manifestarea unilaterala de vointa la incheierea actului juridic civil; in cazul actelor unilaterale, vointa unilaterala este vointa manifestata de autor, pe cand in cazul actelor bilaterale ori multilaterale avem de-a face cu vointa fiecarei dintre parti; y Consimtamantul in sens larg, adica acordul de vointa al partilor in actele bilaterale.

Conditiile de valabilitate a consimtamantului


Pentru a fi valabil si a produce efecte juridice, consimtamantul trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:
y Sa provina de la o persoana cu discernamant; y Sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; y Sa fie exteriorizat; y Sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant;

Consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant autorul manifestarii de vointa trebuie sa poate aprecia si sa aiba puterea de a discerne cu privire la consecintele juridice ale manifestarii sale de vointa. Persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu sunt prezumate ca au discernamantul necesar pentru a incheia acte juridice civile. Cazurile in care legea prezuma anumite persoane ca lipsite de discernamant sunt cunoscute sub denumirea de incapacitati legale(ex: minorul sub 14 ani si cel pus sub interdictie judecatoreasca sunt considerati ca nu-si pot reprezenta cu exactitate consecintele juridice ale actelor juridice pe care ar urma sa le incheie.Minorul intre 14 si 18 ani este considerat a avea discernamant juridic in curs de formare).Exista si situatii in care persoanele cu deplina capacitate de exercitiu se pot gasi , temporar, in situatii in care le lipseste discernamantul necesar (ex:cazuri de betie, hipnoza, somnambulism, manie puternica), acestea se numesc incapacitati naturale.

Consimtamantul trebuie sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice (Consimtamantul trebuie sa fie emis in stare de angajament juridic).

y y y y y

Se considera ca lipseste intentia de a produce efecte juridice in urmatoarele situatii: cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma; cand manifestarea de vointa a fost facuta din prietenie sau pura complezenta; cand manifestarea de voina a fost facuta cu o rezerva mintala, cunoscuta de destinatarul acesteia; cand manifestarea de vointa a fost facuta sub o conditie pur potestativa din partea celui care se obliga- art.1010 Codul civil; cand manifestarea de vointa este foarte vaga;

Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat. Pentru a putea produce efecte juridice civile, vointa trebuie exteriorizata.Vointa interna neexteriorizata nu produce efecte juridice.Aceasta nu are cum sa fie cunoscuta de alte persoane. Consimtamantul nu trebuie sa fie alterat prin vicii de consimtamant .Legea civila cere ca formarea vointei sa fie libera, neinfluentata, nealterata prin ceea ce numim vicii de consimtamant sau vicii ale vointei.Viciile consimtamantului sunt:eroarea, dolul( sau viclenia) , violenta si leziunea.

Obiectul actului juridic


Prin obiect al actului juridic civil se intelege conduita partilor stabilita prin actul juridic, respectiv actiunile ori inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile. Obiectul actului juridic civil nu poate fi confundat cu continutul sau efectele actului juridic civil, respectiv, cu drepturile subiective civile i obliga iile nascute din actul juridic. Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasc urmatoarele condi ii generale obiectul sa existe;sa fie in circuitul civil; sa fie determinat sau determinabil; sa fie licit si moral , precum si anumite conditii speciale: cel ce se obliga sa fie titularul dreptului; obiectul sa conste intr-un fapt personal al debitorului; sa existe autorizatia administrativa prevazuta de lege.

Cauza
Cauza sau scopul actului juridic este acea conditie de fond, esentiala si generala, care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act. n art.948 Cod civil se precizeaza o cauza licita ca o conditie esentiala, iar art.966 Cod civil mentioneaza: Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect. Ca element esential al actului juridic civil, cauza nu se confunda nici cu consimtamantul si nici cu obiectul, fiind element de sine statator. Cauza mpreuna cu consimtamantul formeaza vointa juridica, aceasta din urma cuprinzand si scopul urmarit departe atunci cand si-a dat consimtamantul la ncheierea actului juridic, obligatia pe care si-a asumat-o nereprezentand altceva decat mijlocul prin care se ajunge la realizarea scopului respectiv. Cauza nu se confunda nici cu izvorul efectelor juridice, deoarece s-ar confunda partea cu intregul.

Forma actului juridic civil


Prin forma actului juridic civil se intelege modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Expresia forma actului juridic este utilizata in doctrina in sens restrans si in sens larg. In sens restrans (stricto sensu), prin forma actului juridic se intelege tocmai modul de exteriorizare a vointei juridice interne.Acest inteles este carmuit de principiul consensualismului. In sens larg (lato sensu), prin forma actului juridic civil se inteleg conditiile de forma, care apar sub trei aspecte: forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului juridic civil, ad validitatem; forma ceruta pentru probarea actului juridic civil, ad probationem; forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de alte persoane, fata de terti.

Forma actului juridic civil in sens restrans stricto sensu este dominata de principiul consensualismului. Acest principiu inseamna ca simpla manifestare de voin a este nu numai necesara, ci si suficienta, pentru ca actul juridic civil sa ia nastere n mod valabil din punct de vedere al formei pe care o imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice.

Clasificarea conditiilor de forma


Conditiile de forma a actului juridic civil se clasifica, in principal, in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor. Astfel, distingem:
y forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil, cunoscuta i sub

denumirea de forma ad validitatem sau forma ad solemnitatem, a carei nerespectare atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil; y forma ceruta pentru probarea actului juridic, care se mai numeste si forma ceruta ad probationem, a carei nerespectare nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci, n principiu, imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de proba; y forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti, a carei nerespectare se sanctioneaza cu inopozabilitatea. Acest lucru inseamna ca terta persoana este in drept sa ignore actul juridic care trebuie adus la cunostinta altor persoane prin indeplinirea formalitatii impuse de lege in acest scop.

Forma ceruta ad validitatem

Forma ceruta ad validitatem este conditia de forma a actului juridic civil care consta in respectarea cerintelor de forma impuse de lege sub sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectiv. Obligativitatea impusa de lege cu privire la forma necesara pentru insasi valabilitatea actului juridic civil are la baza urmatoarele ratiuni: pentru anumite acte juridice, forma special constituie un mijloc de control al statului asupra unor operatiuni juridice de o importanta deosebita atat pentru parti, cat si pentru societate; pentru alte acte juridice, forma speciala reprezinta un mijloc de atentionare a partilor cu privire la consecintele importante ale actelor pe care le incheie (ca, de exemplu, cazul dona iei, ipotecii, renuntarii exprese la succesiune etc.); asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului cum este cazul testamentului.

Forma ceruta ad validitatem


Forma ceruta ad validitatem este conditia de forma a actului juridic civil care consta in respectarea cerintelor de forma impuse de lege sub sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectiv. Obligativitatea impusa de lege cu privire la forma necesara pentru insasi valabilitatea actului juridic civil are la baza urmatoarele ratiuni: pentru anumite acte juridice, forma speciala constituie un mijloc de control al statului asupra unor operatiuni juridice de o importanta deosebita atat pentru parti, cat si pentru societate; pentru alte acte juridice, forma speciala reprezinta un mijloc de atentionare a partilor cu privire la consecintele importante ale actelor pe care le incheie (ca, de exemplu, cazul donatiei, ipotecii, renuntarii exprese la succesiune etc.); asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului cum este cazul testamentului.

Caracterele juridice ale formei ad validitatem sunt urm toarele:


y este un element constitutiv al actului juridic, lipsa acestuia fiind sanc ionat cu y y

y y y

nulitatea absoluta a actului; implica manifestarea expresa de vointa, ceea ce exclude manifestarea tacita a vointei partilor; este exclusiva, deoarece nu permite partilor sa opteze pentru o anumita forma decat in situatia in care legea prevede posibilitatea unei optiuni, ca, de exemplu, cazul testamentului, care, potrivit art.859 Cod civil, poate fi autentic, olograf sau mistic. Conditiile formei cerute ad validitatem sunt urmatoarele: intregul cuprins al actului juridic civil trebuie sa imbrace forma solemna; actele juridice aflate in raport de interdependenta cu un act solemn, chiar daca, privite separat, nu sunt acte juridice solemne, trebuie sa imbrace, obligatoriu, forma solemna; actul juridic care determina ineficienta unui act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna exceptie face cazul legatului, care poate fi revocat si in mod tacit.

Forma ceruta ad probationem


Prin forma ceruta ad probationem se intelege acea cerinta,impusa de lege sau stabilita de parti, care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic valabil incheiat. Aceasta forma se justifica atat pentru importanta anumitor acte juridice civile, cat si pentru avantajul practic pe care il prezinta, in sensul ca inlatura posibilitatea interpretarii diferite, echivoce a contractului actului juridic si previne ivirea unor litigii in legatura cu acele acte juridice civile.

Caractere: y este obligatorie, iar nu facultativa; din acest punct de vedere, se aseamana cu forma ceruta ad validitatem; y nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de proba; y reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului, intrucat manifestarea de vointa trebuie sa imbrace forma scrisa. Nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci sanctiunea care intervine consta in imposibilitatea dovedirii actului juridic cu un alt mijloc de proba.

Nulitatea actului juridic civil


Nulitatea este o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrare regulilor de conduita cuprinse n norme juridice edictate pentru incheierea sa valabila. priveste numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu; intervine atunci cand sunt incalcate normele juridice care reglementeaza conditiile de validitate a actului juridic; consta in lipsirea actului de efectele ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a actului juridic, deci nu priveste actul juridic in intregul lui; momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii actului juridic; actul juridic este lipsit numai de acele efecte care contravin scopului urmarit de dispozitia legala incalcata.Nu exista o reglementare globala si compacta a actului juridic civil. Normele juridice care alcatuiesc aceasta institutie se gasesc raspandite in Codul civil si in unele reglementari speciale.

y y y

y y

Functiile nulitatii
Functiile pe care le indeplineste nulitatea sunt urmatoarele: y functia preventiva, care consta in inlaturarea intentiei partilor de a incheia acte juridice prin incalcarea conditiilor de valabilitate a acestora in momentul incheierii unor astfel de acte; y functia sanctionatorie, care consta in lipsirea de efecte a actului juridic civil incheiat in pofida regulilor stabilite de lege.

1. Nulitate-rezolu iune
Rezolutiunea este sanctiunea ce consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data (uno ictu) pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. 2. Nulitate-reziliere Rezilierea este sanc iunea civila care consta in desfiintarea pentru viitor a unui contract sinalagmatic cu executare succesiva in timp, ca urmare a neexecutarii obligatiei uneia din parti din cauze imputabile acesteia. 3. Nulitate-revocare Revocarea, ca sanc iune civil , const n nl turarea efectelor actului juridic civil datorit ingratitudinii gratificatului ori neexecut rii culpabile a sarcinii.

4.

Nulitate caducitate Caducitatea este acea cauza de ineficacitate care consta in lipsirea de efecte juridice a unui act juridic datorita unui eveniment independent de vointa sau de culpa partilor si care survine ulterior incheierii valabile a actului. De exemplu, legatul testamentar devine caduc daca, la data deschiderii succesiunii, legatarul instituit este predecedat testatorului. Nulitate inopozabilitate Inopozabilitatea este sanctiunea civila care intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice. Tot despre inopozabilitate se vorbeste si in cazul incheierii unui act juridic prin procedeul reprezentarii, insa cu lipsa sau depasirea puterii de a reprezenta.

5.

6. Nulitate-reduc iune Reductiunea este sanctiunea civila aplicabila in cazul actelor juridice incheiate cu nesocotirea unor interdictii stabilite de lege pentru ocrotirea unor persoane sau pentru restabilirea echilibrului contraprestatiilor intr-un contract cu titlu oneros si comutativ.

Clasificarea nulitatilor
Clasificarea nulitatilor poate fi facuta dupa mai multe criterii:
y n functie de finalitatea sanctiunii sau naturii interesului ocrotit, deosebim: nulitatile y y y y

absolute si nulitatile relative. Dupa felul conditiei de validitate care nu a fost respectata, nulitatile pot fi: de fond i de forma. n functie de ntinderea efectelor sale, deosebim: nulitate partiala si nulitate totala. Dupa modul de consacrare pe plan legislativ, nulitatile pot fi: exprese si virtuale.Dupa modul de valorificare, nulita ile pot fi: judiciare si amiabile. Prin efectele nulitatii actului juridic civil se inteleg consecintele care intervin ca urmare a anularii actului juridic civil, in intregime sau partial, care a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale de validitate.

Efectele nulit ii difer n func ie de ceea ce s-a ntmplat dup ncheierea actului juridic civil. n atare situa ie se disting urm toarele consecin e:
y dac actul juridic civil nu si-a produs nc efectele, nefiind deci executat pn n

momentul intervenirii nulitatii, el nu i le mai poate produce dup acest moment. Ne aflam in acea situa ie n care p r ile nu ar fi ncheiat niciodat acel act juridic civil;
y dac actul juridic civil i-a produs, total sau par ial, efectele (a fost executat),

odat declarat nul sau anulabil, acesta face ca presta iile executate s fie restituite;
y dac actul juridic a fost executat, iar pn n momentul declar rii nulit ii, una

din par ile acestuia a ncheiat un act juridic cu o ter persoan prin care fie s-a transmis
y dreptul n scut din actul nul, fie s-a constituit ori s-a transmis un drept n

strns leg tur cu dreptul n scut din actul nul, aplicarea sanc iunii nulit ii presupune
y desfiin area retroactiv a actului juridic executat (actul juridic primar),

restituirea presta iilor efectuate n baza acestui act, precum i desfiin area actului juridic subsecvent.

Bibliografie: 1. Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editia a VI-a Editura ansa S.R.L., Bucure ti, 1999; 2. G. Boroi, Drept civil. Partea general , edi ia a II-a, Editura All Beck, Bucure ti, 1999; 3. D nu Cornoiu, Drept civil.Partea general , edi ia a IV-a, Editura Funda iei Romniei, 2007