Sunteți pe pagina 1din 24

Limbajul

tiin ific

Care este func ia tiin ei?

Ce nseamn s fii literat n tiin ? - Sa fii capabil sa intelegi un limbaj tehnic. (Halliday / Martin) - Decodificarea exacta a unui text; reconstituirea completa a semnificatiei

a. Nivelul fonematic; b. nivelul grafic al textului stiintific

Nivelul lexical
univocitate semantic mare mobilitate a vocabularului treceri de termeni n ambele direc ii: dinspre L. comun n LSP (specializarea unor lexeme) i din LSP-uri n L comun (laicizarea termenilor) frecven a ridicat a unor termeni

specializarea unor lexeme: (fiz.) rezisten ; (lgv) arbore, nod, lan , ridicare; puzzel; (med.) pulp , bomb tur , smal , pungu , cupola celulelor, fereastr , coaj , mediu; (informatic ) pachet, pirat, bar , fereastra; (ist.) Poarta, Marile Puteri, lumea a treia, tara bananiera

latinisme, grecisme Terra, Venus, aqua, a posteriori, a priori, de dicto, de facto, persona non grata, ultimatum, icognito, etc., i.e. (id est), ego, catharsis, hybris, mimesis cuvinte formate cu pseudoafixe de origine latin sau greac -phobia, mono- (monocotiledonate), bi-, dia-, (diametru), super-, macro- (macrocosmos, macrobiotic), maxi-, micro- (microcosmos), mini-, pro, fungus/fungi, -myceta etc.

cuvinte compuse bronhopneumonie, ampermetru, oligofrenopedagogie, iliro-roman, traco-dac etc.; cuvinte compuse formate din termenul latinesc i sinonimpul popular: calla palastris (coada zmeului); camomilla (mu e el); falco peregrinus ( oim); cerithium () un gen de molu te; antenarius scaber () specie de pe te exotic

termeni vechi romne ti care au r mas n lbj. t. ct, m rime, mul ime, adunare, sc dere, mp r itor, demp r it etc.

neologisme i calcuri (se prefer neologismul n locul calcului) sifilis n loc de malafran , batist n loc de nas suflete (N. A. Ursu Formarea terminologiei romne ti); anglicismele: recycle bin, debug, mouse ***

nume de m rci: kodak, aspirin , PC, DVD, La Coste, adidas, Herlitz, Germanos mai ales n comer

Lexicul specializat /terminologii si nomenclaturi/


Nomenclaturile: elemente lexicale care eticheteaz unit i referen iale ce denumesc obiecte particulare (concrete sau abstracte) ntr-o ordine sistematic . (nomenclaturile din medicin , chimie, zoologie, botanic , mineralogie, meteorologie s.a.) Terminologiile: , n plus dau defini iile, accep iile; au rolul de a propune termeni, de a standardiza, de a unifica, uniformiza, interna ionaliza. - Codificarea exacta si reconstituirea exacta a informatiei - Traductibilitatea fara rest; transparenta.

Diferen a dintre termeni i cuvintele limbii uzuale: - e creat dupa normele comunitatii stiintifice; - poate avea paternitate; - e artificial - monosemantic - terminologia este un vocabular controlat si impus;

Adj. calificative vs. adj. categoriale (clasificatoare) vs. adj. modalizante sistem dioptric; banda rulanta; pasaj pietonal; imperiul otoman; fata plana si paralela; evolutionismul junimist; ideologie eminesciana; cel mai mic numitor comun s.a.

De ce e nevoie de terminologii recte de glosare, dictionare specializate, lexicoane tehnice, tezaure terminologice? Pentru ca cunostintele ridica probleme de: bogatie ezoterism babelizare lacune lexicale i.e. organIzare

Jargoanele de casa (jargoane profesionale): (in jargonul informaticienilor) calculatorul se prajeste; mufele se pupa; (in jargonul lingvistilor) copacei; mi-ti-li; (in jargonul alpinistilor) paltonar - Amestec de eufemisme, lexic specializat si tropi - Absenta transparentei pentru nespecialist (outsider) - Similare jargoanelor comunitatilor sociale (j. puscariasilor, al elevilor, al studentilor, al tinerilor, al mamelor s.a.

Nominalizarile: substantivele provenite de la un verb sau de la un adjectiv - inegalitate, albeata, propagare, aparitie, formare - dizolvarea in peisaj; includerea peisajului; existenta suprafetelor comune intre arhitectoura si peisaj (pridvorul); orientarea spre peisaj; opunerea fata de peisaj.

Functiile discursive si retorice ale nominalizarilor


Concizie, abstractizare Monumentalizare, prestigiu Functie de element tematic care se poate combina cu un element rematic Dinamism comunicativ, densitate a informatilor, reiterarea informatiilor (tranzitivitatea textului) Creativitate si progres al cunoasterii ambiguitate locala controlabila de cele mai multe ori

exemple: formarea imaginii (cf. lectia despre ochi) cresterea consumului de droguri lectiunea a: mai multi oameni conuma droguri lectiunea b: mai multe tipuri de droguri sunt conumate cre terea fumatului a: mai mult lume care fumeaz b: lumea care fumeaz mai mult

Stilul nominal
Ex.: [N ^Det1 ^ Det 2 ^ AT] grup nominal centrul ^ galaxiei ^ Solaris ^ (care se afla in stanga galaxiei Calea Lactee)

Nivelul sintactic si discursiv (textual)


Relatia atributiva, rel. apozitiva, parafrazarea, echivalenta Relatia cauza efect [Salicilatul de metil sub forma de glicozida si sapomine triterpenice] provaca [fluidificarea si eliminarea secretiilor traheo-bronsice]. S^V^ O

Relatia sintactica tipica: S ^ V ^ O ^ Circ Constructii sintactice care au functia de depersonalizare a stilului (obiectivizarea stilului): a. Subiect apersonal sau nonpersonal (+ verb copulativ) Asta inseamna ca; Aceasta a fost ; Faptul demonstreaza ca; Rolul este de a etc.

preponderen a diatezei reflexive cu valoare impersonal Nu se tie dac ... predicate complexe cu participiu sau supin trebuie dovedit c ... trebuie ar tat c ... construc ii absolute gerunziale i infinitivale notnd cu r distan a... presupunnd c ionii de iod...

Structuri textuale: - structuri repetitive; structuri de echivalenta semantica; structuri concluzive - citat urmat de parafrazarea lui - explica ie + experiment + concluzie - parafrazari propriu-zise - Disocierile multiple, opozitiile

articulatori ai discursului/ textului (functia de structurare, de precizare a relatiilor textuale): n cazul in care ; dac ochiul are o ; dup cum se zice, de ex., reiau , ceea ce vrea s spun c , adic , dup cum am ar tat, aceasta nseamn c ; ..., parantezele, numerotarile si alte forme grafice etc.