Sunteți pe pagina 1din 44

Curs 2

 Structuri de date avansate pentru cautare 2-3 arbori B-arbori arbori bicolori Tabele hash Arbori digitali

2-3-arbori: definitie
 orice nod intern v are 2 copii (este de aritate 2) sau 3 copii (este de aritate 3)

valStg

valStg valMij p->mij

p->stg

p->drp

subarbore subarbore stanga mijlociu

subarbore dreapta

2-3-arbori : definitie
 pentru orice nod v de aritate 2, valorile memorate in subarborele stinga < vpvalStg < valorile memorate in subarborele mijlociu

valStg

x < valStg

valStg < y

2-3-arbori : definitie
 pentru orice nod v de aritate 3, valorile memorate in subarborele stinga < vpvalStg < valorile memorate in subarborele mijlociu < vpvalMijl < valorile memorate in subarborele dreapta

valStg valMij

x< valStg

valStg< y< valMij

valMij<z

2-3-arbori : definitie
 toate nodurile de pe frontiera au acelasi nivel

h h

cautare in 2-3-arbore
function poz23Arb(t, a) begin p n t while (p != NULL) do switch(cmp(a, p)) case 1: p n p->stg; break; case 2: p n p->mij; break; case 3: p n p->drp; break; case 4: return p; return p end

inserare in 2-3-arbore 35 80; g 30; 60 10; 20 40; 50 70; g 90; g 100; g 110; 120

80; g 30; 60 40 10; 20 35; g 50; g 70; g 90; g 100; g 110; 120

inserare 2-3-arbore (continuare) 80; g 40 30; g 10; 20 35; g 50; g 60; g 70; g 40; 80 90; g 100; g 110; 120

30; g 10; 20 35; g 50; g

60; g 70; g 90; g

100; g 110; 120

inserare 2-3-arbore (continuare)


 subprograme necesare radNoua(t, x, q) creeaza o noua radacina cu cheia x t: intrare rad subarb. stg. iesire noua rad. q rad. subarb. drp poz23ArbMod(t, x, s) memoreaza drumul de la radacina la x in stiva s insInNod(p, x, q) insereaza x innodul p parametri sunt similari subprogramului radNoua() imparte(p, x, q) sparge un nod parametri sunt similari subprogramului insInNod()

inserare 2-3-arbore (continuare)


procedure ins23Arb(t, x) begin if (t == NULL) then radNoua(t, x, NULL) else p = poz23ArbMod(t, x, s) if (p == NULL) then throw x in t else q n NULL while(true) do if (p->valMij = g) then insInNod(p, x, q); break imparte(p, x, q) if (p = t) then radNoua(t, x, q); break; else p = top(s); pop(s); end

stergere 2-3-arbore
 daca elemntul sters nu se afla intr-un de pe frontiera, atunci se poate interschimba cu un vecin aflat pe frontiera vecinul cu care face interschimbarea se poate face ca la arborii binari de cautare  asa ca putem considera numai cazul cand elementul care se sterge se afla pe frontiera

stergere 2-3-arbore 40; 80

30; g 10; 20 35; g 50; g

60; g 70; g 40; 80 90; g

100; g 110; 120

30; g 10; 20 35; g 50; 60 90; g

100; g 110; 120

stergere 2-3-arbore: combinare


combina

40; 80

30; g 10; 20 35; g 50; 60 90; g

100; g 110; 120 80; g 30; 40 100; g 50; 60 90; g 110; 120

10; 20

35; g

stergere 2-3-arbore: rotatie


roteste dreapta

50; 80

30; 40

60; g

100; g

40; 80

30; g

50; g

100; g

stergere 2-3-arbore
 modifica p  atat timp cat p are zero elemente && p nu e radacina fie r radacina lui p fie q fratele lui p (stg. sau drp. dupa caz) daca q este de aritate 3 atunci roteste altfel combina r devine p  Exercitiu: Sa se scrie procedura de stergere  Teorema Clasa 2-3-arborilor este O(log n)-stabila.

2-3-4-arbori
 sunt generalizari ale 2-3 arborilor un nod intern poate avea 2, 3 sau 4 copii un nod cu 4 copiii va memora 3 chei se mentin proprietatile de arbore de cautare si aceeasi inltime pentru toate nodurile de pe frontiera  ca si in cazul celorlalti abori de cautare, exista doua moduri de implementare: elementele multimii memorate in nodurile interne (si frunze) elementele multimii doar in nodurile frunza (pe frontiera)  inserarea se face tot prin spargerea nodurilor la momentul inserarii si propgarea spre radacina sau in timpul cautarii, fiecare nod plin este spart in doua

Arbori de cautare pe M-cai


 generalizare de la 2-3 si 2-3-4 la M  un nod poate avea n copii cu 2 <= n <= M  numarul de chei memorate intr-un nod este n-1; cheile k1,..., kn-1 sunt ordonate crescator  are proprietatea de arbore de cautare: elementele memorate in subarborele Ti sunt mai mici decat cheia ki elementele memorate in subarborele Ti+1 sunt mai mari decat cheia ki

B-arbori - motivatie
 Un index ordonat este un fisier secvential. Pe masura ce dimensiunea acestuia creste, cresc si dificultatile de administrare  un acces la disc este mult mai scump decat executia unei instructiuni (} 200,000 instructiuni)  memoria secundara (discul) este divizata in blocuri egale (512, 1024, 2048 etc)  o operatie I/O transfera un bloc  scopul este de a minimiza numarul de accesari ale discului  Solutia: indexarea pe mai multe nivele . un posibil instrument : B arborii (arbori de cautare multicai)

Organizarea pe nivele a indexului


2 5 2 8 15 8 12 15 21 24 29 2 24 67 24 35 44 35 36 44 53 67 67

B-arbori
 sunt arbori de cautare pe M-cai cu proprietati presupunem ca M = 2f f = factorul de minimizare ordinul arborelui este 2f-1 fiecare nod intern are cel putin un numar de f-1 chei (f fii) si cel mult 2f-1 chei (2f fii) doar radacina poate avea mai putin de f fii lungimea oricarui drum de la radacina la o frunza trebuie sa fie aceeasi (generalizeza 2-3 si 2-3-4 arborii)

B-arbore: structura unui nod

p1 k1 q1

p2

ki1

pi

ki

qi

kt1

pt

pointer arbore

pointer data pointer arbore

pointer data

pointer arbore

pointer data

pointer data

pointer arbore

x x < k1

x ki1 < x < ki

x x > kt

Optimizarea accesului la disc


 Daca fiecare nod necesita accesarea discului atunci B-arborii vor necesita numar minim de astfel de accesari  Factorul de minimizare va fi ales astfel incat dimensiunea unui nod sa corespunda unui multiplu de blocuri ale dispozitivului de memorare  Aceasta alegere optimizeaza accesarea discului  Inaltimea h a unui B-arbore cu n > 0 chei si f > 1 este h <= logf[(n+1)/2]

B-arbori: cautarea
function B-Tree-Search(v, k) i n 0; while (i < v->nrChei k > v->cheie[i]) do i n i + 1 if (i <= v->nrChei k = v->cheie[i] ) then return (v, i) if (v->tipNod = frunza) then return NULL citesteDisk(v->fiu[i]) return B-Tree-Search(v->fiu[i], k) end

B-arbori: insertia
 Pentru a efectua o insertie intr-un B-arbore trebuie intai gasit nodul in care urmeaza a se face insertia. Pentru aceasta se aplica un algoritm similar cu BTreeSearch.  Apoi cheia urmeaza a fi inserata Daca nodul determinat anterior contine mai putin de 2f1chei se face inserarea Daca acest nod contine 2f-1 chei urmeaza spargerea acestuia Procesul de spargere poate continua pana in radacina Pentru a evita doua citiri de pe disc ale aceluiasi nod, algoritmul sparge fiecare nod plin (2f-1 chei) intalnit la parcurgea top-down in procesul de cautare a nodului in care urmeaza a se face inserarea  Timpul de spargere a unui nod este O(f)  Rezulta pentru insertia complexitatea timp O(f log n)

B-arbori: eliminarea
 daca nodul gazda a cheii ce urmeaza a fi stearsa nu este frunza, atunci se efectueaza o interschimbare intre acesta si succesorul sau in ordinea naturala a cheilor. Se repeta operatia pana se ajunge intr-o frunza, care devine nod curent;  se sterge intrarea corespunzatoare cheii;  daca nodul curent contine cel putin f-1 chei, operatia de stergere se considera terminata;  daca nodul curent contine mai putin decat f-1 chei se considera fratii vecini; daca unul din fratii vecin are mai mult decat f-1 chei, atunci se redistribuie una dintre intrarile acestui frate in nodul parinte si una din intrarile din nodul parinte se redistribuie nodului curent (deficitar); daca ambii fratii au exact f-1 chei, atunci se uneste nodul curent cu unul dintre fratii vecini si cu o intrare din parinte; daca nodul parinte devine deficitar (contine mai putin decat f1 chei) acesta devine nod curent si se reiau pasii 5-6.

Arbori bicolori
 un arbore bicolor este caracterizat de urmatoarele proprietati: sint arbori binari de cautare in care nodurile pendante (coresp. intervalelor) fac parte din structura fiecare nod este colorat cu negru sau rosu toate nodurile de pe frontiera sint negre daca un nod este rosu atunci ambii fii ai acelui nod sint negri pentru orice nod v, toate drumurile simple care pleaca din acel nod si se opresc intr-un nod de pe frontiera, au acelasi numar de noduri negre

Exemplu de arbore bicolor

70

40 20 50 60 80 90

100 110

arbori bicolori - proprietati


Notatie bh(x) = numarul de noduri negre aflate pe un drum din x pe frontiera (x nu se considera) bh(x) nu depinde de drum (ultima conditie)
Lema

Subarborele cu radacina in x contine cel putin

bh ( x )

1

noduri interne. Teorema Inaltimea unui arbore bicolor este cel mult 2log(n + 1). Teorema Arborii bicolori sint echilibrati.

arbori bicolori - inserare

11 2 1 5 x 4
recolorare

14 7 8 y
unchiul lui x

15

arbori bicolori - inserare

11 2 1 5 4
roteste stanga

unchiul lui x

14 y 7 x 8 15

arbori bicolori - inserare

11 7 x 2 1 4 5 8 14 y

unchiul lui x

15

roteste dreapta

arbori bicolori - inserare 7

11

14

4
recoloreaza

15

arbori bicolori - inserare 7

11

14

15

Hashing (dispersie)  Tipul de data abstract TabelaDeSimboluri entitati de tip data: o colectie de perechi (nume, atribute) in care numele identifica unic perechea operatii: Atribut(TS, nume) cauta numele in tabela TS numele nume si intoarce atributele acestuia (daca il gaseste) Insereaza(TS, nume, atribut)- insereaza in tabela TS perechea (nume, atribut) Elimina(TS,nume) cauta in tabela TS numele nume si daca-l gaseste il elimina impreuna cu atributele sale.

Hashing (dispersie)
 Implementarea prin tehnica dispersiei structura de date o tabela (hash sau de dispersie) T[0..p-1] cu p numar prim de obicei o functie hash h: mult. numelor p [0..p-1]

Hashing (continuare I)
operatii cautarea i = h(nume) if (T[i] { ) then return T[i]->atrib inserarea i = h(nume) if (T[i] { ) then throw ERR: coliziune else T[i]->atrib n atribut eliminarea i = h(nume) if (T[i] { ) then T[i] n

Hashing (continuare II)


 Alegerea functiei hash h(x) = x % p h(64747488289) = (647+4748+8289)%p daca x este sir: unsigned hashVal=0; while (*x != \0) hashVal = (hashVal << 5) + *x++; return hashVal % p

Hashing (continuare III)


 coliziunea inlantuire numarul mediu de comparatii in cazul cautarilor cu succes = 1 + b/2, unde b = #S/p este factorul de incarcare al tabelei adresare deschisa liniara se cerceteaza pe rind pozitiile h(x,i), i = 0,1,2, ... unde h(x,i) =(h1(x)+i) % p numarul mediu de comparatii in cazul cautarilor FARA succes = 1/(1-b) numarul mediu de comparatii in cazul cautarilor CU succes = (1 + 1/(1-b))

Arbori digitali - I Cazul cheilor de aceeasi lungime S = {102, 120, 121, 210, 211, 212}
0 1 2

0 1 2

0 1 2

0 1 2

0 1 2

0 1 2

Arbori digitali - II
 algoritmul de cautare function poz(a, m, t) i n 0 p n t while ((p != NUL) && (i<m)) do p n succ[a[i]] i n i+1 return p end

Arbori digitali - III  Cazul cheilor de lungime diferita


a

c ar

b ara

a arc

arca

Arbori digitali - IV  compactarea lanturilor


0 1

0 1

0 1

0 1

0 1

0 1

0 1

0 1

0 1

Arbori digitali - V  Inserarea lui 0111 in structura compactata

0 1
0

0 1
2

0 1
1

0 1
3

0 1
3

0100

0101

0111

1010

1011

1110

Arbori digitali - VI  Eliminarea lui 1011 in structura compactata


0 1
0

0 1
1

0 1
3

0100

0101

1010

1110

S-ar putea să vă placă și