Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) Context Istoric-politic. Preliminarii 2) Context economic si social 3) Preliminariile bulevardului interbelic. Aparitia bulevardului. Cum a luat nastere.
Conditii locale particulare Problematica urbana Demersuri, creare de noi bulevarde si strapungeri Influenta franceza Nasterea bulevardului interbelic
7)
Concluzii
3. Preliminariile bulevardului interbelic. "Voda in urma focului poruncia sa faca casele drept in rand, sa easa ulitele drepte, nu suvaite si casele una mai afara si alta Aparitia bulevardului. Cum a luat mai inauntru, ca mai nainte, de astupa una pe alta. nastere. Si s-a facut la un an mai frumos orasul targului cu ulite drepte"
-- prima referinta la frumusetea orasului legata de rationalitatea liniei drepte si prima dispozitie care vizeaza alinierea cladirilor.
Dezastre naturale
Cutremure Incendii Inundatii
Fig.2 - cutremur
Rezultat? Innoirea fondului construit, ameliorarea retelei stradale, expropieri pentru largiri si strapungeri de strazi
Fig. 3 - incendiu
Problematica urbana
Intinderea disproportionata a orasului in raport cu numarul de locuitori Traficul urban. Circulatia Ordinea urbana legata de infrumusetare (rationalitatea liniei drepte, alinierea cladirilor, strazi rectilinii, cladiri aliniate, inaltimi uniforme) Densitatea scazuta a cladirilor presarate prin gradini
Solutii: Largirile si strapungerile de strazi care dau nastere la traversari sau artere de degajare Inele concentric cu rol de stavilire a extinderii Conturarea unei imagini urbane in centru si pe artere importante prin realizarea de spatii inchise, Fatade continue aliniate la strada, construirea imobilelor de raport Densificarea zonei centrale Avantaje: tesutul urban rarefiat face inutila preocuparea igenista si aerarea tesutului prea dens conservarea patrimoniului nu este o preocupare. strapungerile afecteaza putine cladiri, din cauza densitatii scazute
Fig. 4 case, campuri si maidane in 1842 (spatiile publice functionand ca spatii de tranzitie)
Intinderea disproportionata a orasului in raport cu numarul de locuitori Traficul urban. Circulatia Ordinea urbana legata de infrumusetare (rationalitatea liniei drepte, alinierea cladirilor, strazi rectilinii, cladiri aliniate, inaltimi uniforme) Densitatea scazuta a cladirilor presarate prin gradini
inca se construieste pe Calea Victoriei vechea Cale a Mogosoaiei, datorita prestigiului si importantei castigate de-a lungul timpului au loc expropieri, trasarea si plantarea bulevardelor sistemul de radiale este ameliorat prin crearea sau largirea artelor: Ferdinand(1911), Dorobantilor (1891), Regina Maria(1893), Aviatorilor (1912), Calea Calarasilor (1912) Inelele sunt intarite sau strapunse prin intermediul Bulevardului Dacia (1912), al Str C.A. Rosetti si Maria Rosetti(1912) al soselei Mihai Bravu (1916). sunt deschise diagonale ce dau nastere bulevardelor Marasesti (1890), Schitu Magureanu (1894), Stirbei Voda (1911)
Influenta franceza
Le Corbusier (1911): Bucurestiul este incarcat de Paris. [...] Ce sa va spun despre acest oras cu multi copaci, care se intinde departe, dar oferindu-ti mereu aerul limitat al unui cartier realizat de "artisti anonimi". Casele nu depasesc doua etaje si strazile se intrerup repede. Arhitectura este futila, aidoma vietii de aici; semne ale Ecole des Beaux-Arts peste tot, pentru ca aici lucreaza numai arhitecti diplomati la Paris. Chiar daca banal, nu e deloc urat, data fiind unitatea de provenienta, Bucurestiul nu are discordantele si uraciunile oraselor nemtesti. Privirile ti se opresc pe profiluri cunoscute sau pe ornamente stiute pe dinafara. Pot sa zboare libere spre idolii care trec.
Fig. 13 planul parisului Huassmannian. La Grand Croisse Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii
Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A
arhitectura de inspiratie franceza dar de factura originala Bucurestiul inceputului de secol XX nu se mai doreste o replica a Parisului, el copiaza instrumentele, nu continutul. Nu copiaza forma pariziana, ci mecanismele spre desopebire de Paris care opreste definitiv extinderea orasului, Bucurestiul nu conteneste sa creasca , suprafata si populatia in perioada interbelica se dubleaza astfel se ridica probleme pentru care modelul parizian nu are la acel moment solutii cum ar fi luarea in considerare a demografiei, a planificarii si a extinderii orasului spre sf sec XIX nemtii si englezii se confrunta cu necesitatea planurilor de extindere incepand cu sec XX Bucurestiul renunta in parte la modelul urban parizian in favoarea celor englezesti americane sau germane astfel ia nastere bulevardul interbelic
Primul Razboi Mondial intrerupe lucrarile incepute pentru realizarea bulevardelor Bulevardele proiecatate in perioada antebelica reprezinta scheletul circulatiei majore a orasului modern interbelic. dupa 1920 sunt finalizate lucrarile ce la inceputul razboiului se aflau intr-un stadiu avansat Perioada interbelica a insemnat pentru Bucuresti sincronizarea cu stilul de viata occidental, in care schimbarile tehnologice influentau mentalitatea locuitorilor Moda block-haus-urilor aparuta in Europa de vest incepe sa se faca simtita
Modificarea completa a caracterului initial prin: amplificarea latimii si variatiile acesteia de-a lungul bulevardului Largirea arterei la 50 de m, schimba scara spatiului urban Construirea masiva a fronturilor , imobile impozante de facture moderna (ex: zona dintre Piata Romana si Piata Unirii) cresc simtitor inaltimile cladirilor pe multe bulevarde se modifica geometria gabaritului Arhitecturile diferite in care au fost realizate fronturile Se schimba radical imaginea si spatialitatea bulevardelor. Ex cel mai concludent: magheru Ingineraul Cincinat Sfintescu integreaza bulevardele proiectate pana atunci intr-o structura radial-inelara Planul director de sistematizare 1935 introduce printre propuneri realizarea a doua inele centrale. Ideea nu este pusa in practica deoarece ar fi presupus demolari susbtantiale Alte propuneri constau in dublarea celor doua axe majore construite anterior
cresc simtitor inaltimile cladirilor pe multe bulevarde se modifica geometria gabaritului construirea masiva a fronturilor , imobile impozante de facture moderna
Fig. 19 Plan director de sistematizare 1925-1939 Fig 18. intensitatea circulatiei auto.1930
Arhitectura eterogena, coexistau mai multe stiluri: Neoclasic Bizantin Eclectic Neoromanesc
Noua generatie de arhitecti se va indrepta spre miscarile culturale de avangarda europene. Spre Miscarea Moderna. Terenurile ofera prilejul unor proiecte integrate in tesutul urban construit, dar si insertii urbane majore. Spre ex: completarea frontului Bd. Magheru. Va rezulta o grupare urbana unitara
6) Bulevardul interbelic
O noua generatie. O lume noua
Se schimba felul de a gandi, se schimba Mentalitatile Apar noi tehnologii , noi metode constructive Este o perioada a inovatiilor
Acolo unde gandul omului a nascocit, unde mana lui a cioplit, veti afla legile geometriei: linia dreapta, suprafata pura, volumul simplu. [...] Numai epocile barbare, epocile intunecosului evu mediu ca si nenorocitul de secol al 19-lea nu au procedat prin geometrie. orasele astfel crescute in voia intamplarii sunt o scadere a constiintei si artei omenesti. ----Marcel Iancu
Apar noi materiale, folosirea betonului armat, a sticlei, a metalului si otelului Toate aceste elemente vor influenta bulevardul interbelic atat la nivel stilistic, estetic cat si la nivel constructiv si geometric. Silueta bulevardului este modificata radical Intervine moda Block-haus-urilor din zona Occidentala Noile material si metode constructive duc la o edificare pe inaltime La fel ca si in perioada anterioara este incurajata constructia de locuinte multifamiliale de-a lungul acestor Bulevarde, devine reprezentativa pentru modernism Se respecta alinierea, au loc retrageri elegante la ultimele niveluri, acestea fiind prevazute prin aliniament Aflate uneori la intretaierea unor axe importante, ofera solutii elegante pentru rezolvarile de colt
Intervine moda Block-haus-urilor din zona Occidentala Noile material si metode constructive duc la o edificare pe inaltime ofera solutii elegante pentru rezolvarile de colt
Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A
Miscarea modernista. arhitectura moderna interbelica din Romania determina formularea unor repere spatiale noi valentele curentului modernist, care contribuie la ridicarea valorii estetice, compozitionale si functionale ale stitului o forma noua de integrare in amplasament Se trece de la jocul suprafetelor la jocul volumelor De la compozitia codului stilistic la compozitia plinurilor si golurilor de la aparatul decorative exuberant la abolirea sa programatica
Stilul modern cere urbanismul modern. E ora hotaratoare care trebue sa decida ossatura, baza geometrica, linia de continuita pentru desvoltarea urbana a Bucurestilor. ----Marcel Iancu
Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul arhitecturii simple, fara belsug de ornamente, care prin justetea proportiilor si armonia plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie". --- Duiliu Marcu
Bulevardul Carol
Piata Aviatorilor
Bulevardul Coposu
Bulevardul Magheru
Bulevardul Rosetti
7) Concluzii
Bulevardul interbelic urmareste schema trasata in perioada antebelica Arterele de circulatie majora exista deja, acestora li se aduce imbunatatiri precum si alte artere ce vor ajuta la fluentizarea traficului Influenta majora in aceasta perioada este de tip occidental Se construieste pe inaltime, block-hausuri Reprezentativa este locuinta multifamiliala ce insoteste arterele importante ajutand la densificarea centrului Plastica fatadelor cladirilor bulevardelor este caracterizata prin dinamism Reducerea semnificativa a decoratiei si jocul subtil cu volume, unghiuri, proportii Este o perioada a inovatilor, a dezvoltarii, a marilor avanturi Noi piete Bulevarde terminate in perspective importante (ex Arcul de Triumf, Palatul Cotroceni)
Acest avant, pronunata dezvoltare a bulevardelor si a urbanismului si arhitecturii in general va inceta odata cu incepere celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar mai apoi sub ocupatia comunista.