Sunteți pe pagina 1din 30

Bulevardul Interbelic

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

1) Context Istoric-politic. Preliminarii 2) Context economic si social 3) Preliminariile bulevardului interbelic. Aparitia bulevardului. Cum a luat nastere.
     Conditii locale particulare Problematica urbana Demersuri, creare de noi bulevarde si strapungeri Influenta franceza Nasterea bulevardului interbelic

4) Perioada interbelica. Modificari aduse bulevardelor existente. Trasarea de noi artere


  modificari aduse bulevardelor existente trasarea de noi artere

5) Context architectural existent dupa Primul Razboi Mondial 6) Bulevardul interbelic


O noua generatie. O lume noua Miscarea modernista. Plastica fatadelor ce definesc bulevardul interbelic

7)

Concluzii

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

1. Context Istoric-politic. Preliminarii


1848 Revolutia romana 1859 Unirea principatelor 1877 Castigarea Independentei 1881 Carol I si regalitatea 1900 Expozitia universala de la Paris 1918 Incheiera primul Razboi Mondial Are loc o puternica schimbare a mentalitatilor, o vointa puternica de asimilare a modului de viata si a civilizatiei occidentale.

2. Context economic si social


Crearea statului unitar roman in 1918 presupune perspective noi de dezvoltare economica Criza mondiala din 1929-1933. Vor avea loc investitii imobiliare din teama devalorizarii. Evolutia legislative si acordarea de credite Tehnologii noi de constructie (ex: betonul armat), noi solutii de proiectare ,noi solutii constructive

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

3. Preliminariile bulevardului interbelic. "Voda in urma focului poruncia sa faca casele drept in rand, sa easa ulitele drepte, nu suvaite si casele una mai afara si alta Aparitia bulevardului. Cum a luat mai inauntru, ca mai nainte, de astupa una pe alta. nastere. Si s-a facut la un an mai frumos orasul targului cu ulite drepte"
-- prima referinta la frumusetea orasului legata de rationalitatea liniei drepte si prima dispozitie care vizeaza alinierea cladirilor.

Conditii locale particulare


Absenta zidurilor de incinta
Nu exista fortificatii Absenta limitelor fizice Suprafata mare a parcelelor Slaba densitate a spatiului construit Valoare scazuta a terenurilor
Fig.1 - expropiere

Dezastre naturale
Cutremure Incendii Inundatii

Fig.2 - cutremur

Rezultat? Innoirea fondului construit, ameliorarea retelei stradale, expropieri pentru largiri si strapungeri de strazi
Fig. 3 - incendiu

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Problematica urbana
Intinderea disproportionata a orasului in raport cu numarul de locuitori Traficul urban. Circulatia Ordinea urbana legata de infrumusetare (rationalitatea liniei drepte, alinierea cladirilor, strazi rectilinii, cladiri aliniate, inaltimi uniforme) Densitatea scazuta a cladirilor presarate prin gradini

Solutii:  Largirile si strapungerile de strazi care dau nastere la traversari sau artere de degajare  Inele concentric cu rol de stavilire a extinderii  Conturarea unei imagini urbane in centru si pe artere importante prin realizarea de spatii inchise,  Fatade continue aliniate la strada, construirea imobilelor de raport  Densificarea zonei centrale Avantaje: tesutul urban rarefiat face inutila preocuparea igenista si aerarea tesutului prea dens conservarea patrimoniului nu este o preocupare. strapungerile afecteaza putine cladiri, din cauza densitatii scazute

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Fig. 4 case, campuri si maidane in 1842 (spatiile publice functionand ca spatii de tranzitie)

Intinderea disproportionata a orasului in raport cu numarul de locuitori Traficul urban. Circulatia Ordinea urbana legata de infrumusetare (rationalitatea liniei drepte, alinierea cladirilor, strazi rectilinii, cladiri aliniate, inaltimi uniforme) Densitatea scazuta a cladirilor presarate prin gradini

Fig. 5 primele regularizari ale retelei stradale

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Demersuri, realizarea de noi bulevarde si strapungeri


se definitiveaza ideea de trasare a marilor axe ale orasului: axul nord-sud : care dubleaza podul mogosoaiei(prin actualul Bd Lascar Catargiu, Bd. Magheru, Bd. Balcescu, Bratianu) axul est-vest care Inlocuieste si dubleaza calea mosilor si face legatura cu Gara de Est.(prin actualul Bd. Kogalniceanu,Bd Eelisabeta, Carol I si Pache Protopopescu). Are ca si capat de perspectiva Cotroceniul. Este supranumit si Bulevardul. Este realizata treptat, in etape. Nu urmarea initial sa traverseze tot orasul.

Fig. 6 cele doua mari axe care traverseaza orasul

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Fig. 9 dublarea Caii Victoriei cu noul ax

Fig. 8 - planul director,detliu, zona centrala a oraslui

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

inca se construieste pe Calea Victoriei vechea Cale a Mogosoaiei, datorita prestigiului si importantei castigate de-a lungul timpului au loc expropieri, trasarea si plantarea bulevardelor sistemul de radiale este ameliorat prin crearea sau largirea artelor: Ferdinand(1911), Dorobantilor (1891), Regina Maria(1893), Aviatorilor (1912), Calea Calarasilor (1912) Inelele sunt intarite sau strapunse prin intermediul Bulevardului Dacia (1912), al Str C.A. Rosetti si Maria Rosetti(1912) al soselei Mihai Bravu (1916). sunt deschise diagonale ce dau nastere bulevardelor Marasesti (1890), Schitu Magureanu (1894), Stirbei Voda (1911)

Fig. 9 Calea Victoriei, inainte si dupa lucrarile de sistematizare

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Influenta franceza

Le Corbusier (1911): Bucurestiul este incarcat de Paris. [...] Ce sa va spun despre acest oras cu multi copaci, care se intinde departe, dar oferindu-ti mereu aerul limitat al unui cartier realizat de "artisti anonimi". Casele nu depasesc doua etaje si strazile se intrerup repede. Arhitectura este futila, aidoma vietii de aici; semne ale Ecole des Beaux-Arts peste tot, pentru ca aici lucreaza numai arhitecti diplomati la Paris. Chiar daca banal, nu e deloc urat, data fiind unitatea de provenienta, Bucurestiul nu are discordantele si uraciunile oraselor nemtesti. Privirile ti se opresc pe profiluri cunoscute sau pe ornamente stiute pe dinafara. Pot sa zboare libere spre idolii care trec.

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Influenta franceza De ce?


la jumatatea sec XIX, Parisul este singurul oras care se restructureaza si poate juca rolul de model de regularizare Alte cauze: Pentru a scapa de Orientul opresiv, Romania se indreapta spre Occident Originea latina Interesele comune Studiile marilor personalitati si arhitecti in Franta

idei preluate din practica franceza:


strapungerea strada dreapta alinierea inaltimea constanta uniformitatea fatadelor

Fig. 10 si 11 La Grand Croisee.Haussmann

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

strapungerea strada dreapta alinierea inaltimea constanta uniformitatea fatadelor

Fig. 12 planul strapungerilor

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Fig. 13 planul parisului Huassmannian. La Grand Croisse Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii
Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Nasterea bulevardului interbelic

arhitectura de inspiratie franceza dar de factura originala Bucurestiul inceputului de secol XX nu se mai doreste o replica a Parisului, el copiaza instrumentele, nu continutul. Nu copiaza forma pariziana, ci mecanismele spre desopebire de Paris care opreste definitiv extinderea orasului, Bucurestiul nu conteneste sa creasca , suprafata si populatia in perioada interbelica se dubleaza astfel se ridica probleme pentru care modelul parizian nu are la acel moment solutii cum ar fi luarea in considerare a demografiei, a planificarii si a extinderii orasului spre sf sec XIX nemtii si englezii se confrunta cu necesitatea planurilor de extindere incepand cu sec XX Bucurestiul renunta in parte la modelul urban parizian in favoarea celor englezesti americane sau germane astfel ia nastere bulevardul interbelic

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

4) Perioada interbelica. Modificari aduse bulevardelor existente. Trasarea de noi artere

Primul Razboi Mondial intrerupe lucrarile incepute pentru realizarea bulevardelor Bulevardele proiecatate in perioada antebelica reprezinta scheletul circulatiei majore a orasului modern interbelic. dupa 1920 sunt finalizate lucrarile ce la inceputul razboiului se aflau intr-un stadiu avansat Perioada interbelica a insemnat pentru Bucuresti sincronizarea cu stilul de viata occidental, in care schimbarile tehnologice influentau mentalitatea locuitorilor  Moda block-haus-urilor aparuta in Europa de vest incepe sa se faca simtita

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Modificari aduse bulevardelor existente

Modificarea completa a caracterului initial prin: amplificarea latimii si variatiile acesteia de-a lungul bulevardului  Largirea arterei la 50 de m, schimba scara spatiului urban  Construirea masiva a fronturilor , imobile impozante de facture moderna (ex: zona dintre Piata Romana si Piata Unirii)  cresc simtitor inaltimile cladirilor pe multe bulevarde se modifica geometria gabaritului  Arhitecturile diferite in care au fost realizate fronturile Se schimba radical imaginea si spatialitatea bulevardelor. Ex cel mai concludent: magheru Ingineraul Cincinat Sfintescu integreaza bulevardele proiectate pana atunci intr-o structura radial-inelara Planul director de sistematizare 1935 introduce printre propuneri realizarea a doua inele centrale.  Ideea nu este pusa in practica deoarece ar fi presupus demolari susbtantiale  Alte propuneri constau in dublarea celor doua axe majore construite anterior

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Fig. 14 si 15: blocul Aro(stanga), blocul Malaxa (dreapta)

cresc simtitor inaltimile cladirilor pe multe bulevarde se modifica geometria gabaritului construirea masiva a fronturilor , imobile impozante de facture moderna

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Trasarea de noi artere


se realizeaza a doua portiune a axei N-S, zona dintre C.A. Rosetti si Univeristate, iar apoi spre Piata Unirii Este Definitivat Bd Ferdinand intre soseaua Mihai Bravu si Gara Obor Este definitivat Bd Dacia Bd. Dinicu Golescu a fost prelungit pana la intersectia cu strada Berzei Prelungirea axei N-S si a Bd. Maria a dus la realizarea unui nou spatiu urban, Piata Unirii Este trasat Bd Palatului Cotroceni (actualul Bd. Gh. Marinescu.) Bulevardele proiectate dupa 1920 completeaza si articuleaza reteaua proiectata anterior ex: Bd Marasesti dubleaza Soseaua Kiseleff.  Bulevardul Garii de Nord trebuia sa debuseze Piata Victoriei
Fig. 16 Piata Unirii. Foto 1940 Fig.17 demolari pentru realizarea i axei n-s intre Piata Univ si Piata Unirii

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Fig. 19 Plan director de sistematizare 1925-1939 Fig 18. intensitatea circulatiei auto.1930

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

5) Context architectural existent dupa Primul Razboi Mondial

Arhitectura eterogena, coexistau mai multe stiluri: Neoclasic Bizantin Eclectic Neoromanesc

Noua generatie de arhitecti se va indrepta spre miscarile culturale de avangarda europene. Spre Miscarea Moderna. Terenurile ofera prilejul unor proiecte integrate in tesutul urban construit, dar si insertii urbane majore. Spre ex: completarea frontului Bd. Magheru. Va rezulta o grupare urbana unitara

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

6) Bulevardul interbelic
O noua generatie. O lume noua
Se schimba felul de a gandi, se schimba Mentalitatile Apar noi tehnologii , noi metode constructive Este o perioada a inovatiilor

Acolo unde gandul omului a nascocit, unde mana lui a cioplit, veti afla legile geometriei: linia dreapta, suprafata pura, volumul simplu. [...] Numai epocile barbare, epocile intunecosului evu mediu ca si nenorocitul de secol al 19-lea nu au procedat prin geometrie. orasele astfel crescute in voia intamplarii sunt o scadere a constiintei si artei omenesti. ----Marcel Iancu

Apar noi materiale, folosirea betonului armat, a sticlei, a metalului si otelului Toate aceste elemente vor influenta bulevardul interbelic atat la nivel stilistic, estetic cat si la nivel constructiv si geometric. Silueta bulevardului este modificata radical Intervine moda Block-haus-urilor din zona Occidentala Noile material si metode constructive duc la o edificare pe inaltime La fel ca si in perioada anterioara este incurajata constructia de locuinte multifamiliale de-a lungul acestor Bulevarde, devine reprezentativa pentru modernism Se respecta alinierea, au loc retrageri elegante la ultimele niveluri, acestea fiind prevazute prin aliniament Aflate uneori la intretaierea unor axe importante, ofera solutii elegante pentru rezolvarile de colt

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Fig. 21 Palatul Telefoanelor

Fig.20 Bd. I.G. Duca

Intervine moda Block-haus-urilor din zona Occidentala Noile material si metode constructive duc la o edificare pe inaltime  ofera solutii elegante pentru rezolvarile de colt
Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

 Miscarea modernista. arhitectura moderna interbelica din Romania determina formularea unor repere spatiale noi valentele curentului modernist, care contribuie la ridicarea valorii estetice, compozitionale si functionale ale stitului  o forma noua de integrare in amplasament  Se trece de la jocul suprafetelor la jocul volumelor  De la compozitia codului stilistic la compozitia plinurilor si golurilor  de la aparatul decorative exuberant la abolirea sa programatica

Stilul modern cere urbanismul modern. E ora hotaratoare care trebue sa decida ossatura, baza geometrica, linia de continuita pentru desvoltarea urbana a Bucurestilor. ----Marcel Iancu

Fig. 22 Blocul Aro si Hotel Ambasador

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Plastica fatadelor ce definesc bulevardul interbelic


Valentele unghiului interventiile ce compun severitatea formelor rectangulare cu zone cu suprafete curbe. Acestea articuleaza volumele, introducand o gradare a perceptiei (nota specifica) simplitatea formala Acuratetea formelor  volumele pure, compozitia si simplitatea rafinata a arhitecturii populare romanesti pot fi considerate premisele esentiale este creat un dinamism prin accentuarea verticalitatii si orizontalitatii fatadei ferestre lungi, in banda folosirea terenului si a cladirilor adiacente

Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul arhitecturii simple, fara belsug de ornamente, care prin justetea proportiilor si armonia plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie". --- Duiliu Marcu

Fig 23 blocul Malaxa, arh Horia Creanga

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Evolutia bulevardului Magheru Stanga: 1906, 1927, sfarsitul anilor 30

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Blocul Adriatica. Calea Victoriei

Bulevardul Carol

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Piata Aviatorilor

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Bulevardul Coposu

Bulevardul Magheru cu Tache Ionescu

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

Bulevardul Magheru

Bulevardul Rosetti

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

7) Concluzii
Bulevardul interbelic urmareste schema trasata in perioada antebelica Arterele de circulatie majora exista deja, acestora li se aduce imbunatatiri precum si alte artere ce vor ajuta la fluentizarea traficului Influenta majora in aceasta perioada este de tip occidental Se construieste pe inaltime, block-hausuri Reprezentativa este locuinta multifamiliala ce insoteste arterele importante ajutand la densificarea centrului Plastica fatadelor cladirilor bulevardelor este caracterizata prin dinamism Reducerea semnificativa a decoratiei si jocul subtil cu volume, unghiuri, proportii Este o perioada a inovatilor, a dezvoltarii, a marilor avanturi Noi piete Bulevarde terminate in perspective importante (ex Arcul de Triumf, Palatul Cotroceni)

Acest avant, pronunata dezvoltare a bulevardelor si a urbanismului si arhitecturii in general va inceta odata cu incepere celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar mai apoi sub ocupatia comunista.

Bulevardul Interbelic. Particularitati ale epocii

Poparad Cristina Emilia. Gr. 44A

S-ar putea să vă placă și