Sectiune coronala sistem extrapiramidal

Nucleul caudat + nucleul lenticular = corp striat (ggl bazali ai creierului, nucleii cenusii ai telencefalului) Nucleul caudat + Putamen = Neostriat Globus pallidus + subs. neagra = Paleostriatul

cortex F (extrapy aria 6,8, zone asociate) + piramidal cortex P-T-Occ (cai talamo-corticale) Ptalamofeedfeed-back Cortex motor cai cortico-spinale corticomaduva subcorticosubcortico-spinale - celule gamma din corn ant celule alfa Circuite extrapiramidale: -Tract rubro-spinal rubrocordonul lateral actioneaza pt -Tract tecto-spinal tectoexecutarea miscarilor fine -Tract reticulo-spinal reticulocordonul anterior actioneaza pt -Tract vestibulo-spinal vestibulomentinerea posturii

Talamus

Sindromul de neostriat (putameno-caudat) (putamenoAch activitatea moto n. alfa hipotonie

musculara DA sau ramane in exces fata de Ach predomina activ moto n. gamma creste viteza de executie a miscarilor care devin imprecise, ridicole hiperkinezie Deci hiperactivitatea cailor dopaminergice Sdr HIPOTON HIPERKINETIC = COREE

Sindromul de paleostriat (palido-nigric) (palidoLeziuni ale subst negre + gl pallidus DA

> 1 hipertonie musc activ alfa crescuta incetinire miscare (bradikinezie, akinezie activ gamma scazuta) Nucleul caudat iese de sub controlul inhibitor dopaminergic; intra in functie circuitul nigro-strio-nigric nigro-striotremorul Sdr hiperton hipokinetic = B. Parkinson Ach/DA

Sindromul Panstriat (strio-palido-nigral si subtalamic) (strio-palidoLeziune complexa polimorfism prin asocieri variate de diskinezii si distonii

Clinic : DHL Distonia de torsiune Torticolis spasmodic Atetoza Hemibalismul

Boala Parkinson

Boala Parkinson


Boala degenerativa a sistemului nervos central Prima descriere convingatoare i apar ine lui James Parkinson (1817)
  

Tremor Scaderea fortei musculare Tendinta la anteflexia trunchiului Mers cu tendinta spre trecerea de la un ritm lent la alergare

1841 paralysis agitans (Marshall Hall)

Boala Parkinson idiopatica este prezenta la toate populatiile (grupuri etnice, rase, clase socioeconomice)
 

Incidenta la afroamericani este fata de populatia alba Asiatici 1/3-1/2 fata de albi 1/3-

Incidenta in jurul a 1,5% din populatia peste 65 ani (1(11,5 milioane de persoane afectate in USA, peste 1 milion persoane in Europa)

  

Debut intre 40 si 70 ani (incidenta maxima in decada a sasea) Incidenta ceva mai mare la barbati Risc pentru rudele de gradul I de aproximativ 5% Componenta genetica posibila


Modificari subclinice la 75% dintre gemenii monozigoti asimtomatici Cazuri cu distributie familiala au fost identificate forme cu cauzalitate genetica certa (sub 25% din totalul cazurilor)

Cazuri familiale in general debut mai precoce (decada a patra), si in unele situatii evolutie mai scurta (sub 10 ani) Mutatii ale E sinucleinei (proteina care intra in compozitia corpilor Lewy) (crs 4q) Mutatii ale exonilor genei park2 (crs 6 q) cel mai frecvent mutatii punctiforme sau deletii ale exonului 7, dar pot apare in oricare dintre cei 12 exoni


Aproximativ 50% dintre cazurile cu transmitere genetica si debut timpuriu Se estimeaza ca dintre cazurile cu debut tarziu mai putin de 2 % sunt datorate mutatiilor genei parkin, iar dintre cele cu debut precoce 18% parkin, (Kahn si colab)

Mutatii ale genelor park 5, 6, 7, 8, NR4A2

Corpii Lewy (CL) sunt considerati trasatura histopatologica definitorie a BP;



au fost initial descrisi in neuronii colinergici ai substantei nenumite

ulterior in neuronii dopaminergici ai pars compacta ai SN, SN, in asociere cu pierdere neuronala si glioza In alte populatii neuronale care degenereaza selectiv in BP si pot fi gasite atat in cortexul cerebral cat si in nucleii trunchiului cerebral alfa Sinucleina, Ubiquitina,si proteinele inucleina, Ubiquitina, neurofibrilare sunt componentele majore ale CL

Corpi Lewy si neurite Lewy in BP

Patologia bolii Parkinson



Deficitul neurochimic primar in boala Parkinson este degenerarea/distrugerea/atingerea functionala a cailor dopaminergice nigronigrostriatale/striatului/sau cailor sale de proiectie


Si alte populatii de neuroni pigmentati si nepigmentati (care contin sau nu neuromelanina) din trunchi si pedunculi degenereaza si acumuleaza corpi Levy (CL) Apar deficite ale altor neurotransmitatori, dar de amploare mai mica (norepinefrina, serotonina si acetilcolina sunt scazute in mod variabil in datorita pierderilor neuronale in nucleii rafeului, locus coeruleus, nucleul bazal al lui Meynert)

Datele recente sustin ideea ca mai multe boli neurodegenerative (BP, boala Alzheimer) se suprapun partial

Pierderea neuronilor pigmenta i din Substantia Nigra

Normal Boal Parkinson

Pierderea neuronilor pigmenta i din substanta neagra



Activitate striat simetric (martor s n tos)

Pacient cu BP, cu reducere asimetric a activit ii striate Pacien ii pot sau nu s urmeze terapii dopaminergice

Reprinted from Parkinson Study Group. Neurology. 2000;55:1540-1547.

Tablou clinic


Debut frecvent unilateral, de cele mai multe ori remarcat tarziu de bolnav sau de anturajul acestuia
Simptome initiale la pacientii cu Boala Parkinson (Hoehn and Yahr) Tremor Anomalii de mers Rigiditate Lentoare Dureri musculare Pierderea dexteritatii Modificarea scrisului Depresie, nervozitate, alte tulburari psihice Tulburari de vorbire 70% 11% 10% 10% 8% 7% 5% 4% 3%

Tablou clinic
   

Hipokinezie / bradikinezie Tremor de repaus Instabilitate posturala Rigiditate

Tablou clinic


Tremorul
 

Mai multe tipuri de tremor caracteristic:

   

 

Debut cel mai frecvent unilateral frecventa de 4-6Hz 4caracter de numarat bani Tremor de repaus relaxarea completa reduce sau opreste tremorul, iar miscarile voluntare il opresc pe moment EMG activitate alternativa in grupurile agoniste si antagoniste Fluctuatii ale intensitatii este agravat de emotii sau mers

Tablou clinic


Rigiditatea
  

In general apare in stadiile mai avansate ale bolii Este plastica, cu cedare sacadata la miscare(semnul rotii dintate) Perceptibila ca hipertonie a maselor musculare atat la palpare si inspectie, cat si la testarea tonusului (rezistenta la miscartile pasive), afecteaza atat agonistii cat si antagonistii Poate fi amplificata sau declansata daca se cere pacientului sa efectueze cu celalalt membru o activitate care necesita concentrare(semnul Noica) La nivelul muschilor posturali predomina hipertonia flexorilor (atitudinea caracteristica) Dureri musculare (musculatura dorsala, cervicala, solduri)

Tablou clinic
 

Bradikinezie lentoare in initierea si executia unei miscari Hipokinezia reducerea frecventei si amplitudinii miscarii


 

Scaderea frecventei clipitului (se asociaza cu o usoara largire a fantelor palpebrale semnul Stellwag), inghititului, lentoarea miscarilor de masticatie, faciesul imobil, dificultate in efectuarea simultana a doua miscari, afectarea miscarilor alternante (in timpul miscarii acestea sunt progresiv mai dificile si in final devin imposibile sau adopta frecventa tremorului pacientului) Limitarea capacitatii de efectuare a adaptarilor posturale(instabilitate posturala) Lipsa miscarilor de cooperare , absenta balansului membrului superior in mers Micrografie, scris tremurat Disartrie hipokinetica : voce cu intensitate scazuta, monotona, grabita

Kinesis paradoxica in conditii de pericol, stress pacientul se poate misca uneori cu o eficienta neasteptata

Tablou clinic


Tulburarile de mers


 

mers tarait , atitudine in anteflexie, pacientul pare sa isi fugareasca centrul de greutate cu pasi mici si grabiti, dand impresia ca ar cadea (festinatie) Reactiile de aparare (de exemplu pas in spate atunci cand pacientului i se aplica o tractiune brusca posterior) si de corectare sunt diminuate Caderile sunt destul de putin frecvente comparativ cu tulburarile de mers Mersul este ameliorat de ghidare (pacientul este sustinut de brat) Obstacolele (prag, usa, schimbarea directiei) au efect de incetinire a pacientului, pana la oprire completa (freezing)

Tablou clinic


Dementa
 

10-15% dintre pacienti (Mayeux) 10-

Mai frecvent la pacientii peste 80 ani (65%) Uneori asociere cu leziuni ale substantei albe

Hipersalivatie (posibil datorata scaderii frecventei inghititului), seboree si transpiratie excesiva Alte miscari involuntare (distonii)

Diagnostic pozitiv


Anamneza si ex.clinic sunt esentiale: 1.Boala Parkinson(2/3 din sdr.parkinsoniene) 2.alt sdr.parkinsonian(boala neurodegenerativa sau secundare altor cauze) Deoarece in criteriile de diagnostic ale BP intra si dg. anatomoanatomo-patologic de prezenta a corpilor Lewy, inseamna ca nu putem avea certitudine de 100% pt. diagnostic pozitiv intra-vitam intra-

S-au propus criterii de diagnostic=SCALE CLINICE DEFINITORII - Scala evaluarii globale HOEHN si YAHR(pt.precizarea stadiului bolii) - UPDRS(Unified Parkinson s Disease Rating Scale) pt. stare mentala, activitate motorie, complicatii medicatie - MMSE pt. tulburari cognitive - PDQ-39 (evaluare calitate a vietii) PDQ- Scale pt. tulburari somn (Epworth) Testarea raspunsului la L-Dopa L-

Modificari compensatorii ale sinapsei dopaminergice in BP

100%
Capacitate adaptativa


Presinaptic:


80% 60% 40% 20% 0%

Simptomatologie usoara Simptomatologie importanta

Hiperactivitatea neuronilor dopaminergici restanti (cresterea turnoverului dopaminei) Cresterea sensibilitatii receptorilor pentru dopamina

Compensat (fara simptome)

Postsinaptic


Simptomatologia devine clinic aparenta in momentul in care s-a pierdut peste 80% din dopamina

Decompensare

Tratamentul bolii Parkinson

Scaderea metabolizarii dopaminei existente

(inhibitori de MAO B si COMT)

Stimularea eliberarii dopaminei

(amantadina)

Cresterea cantitatii de precursor (levodopa)

Actiune direct pe receptori (agonisti)

Medicamente antiparkinsoniene

D1
PRESINAPTIC

D2
POSTSINAPTIC

Metabolismul Levodopa
Perete intestinal BHE
Acid homovanilic MAO-B 3 orto metil dopa 3 metoxitiramina
Inhibata de Tolcapone

3 orto metil dopa

COMT

Inhibata de Entacapone , Tolcapone

Levodopa
decarboxilaza

Levodopa MAO-B

Levodopa MAO-B

decarboxilaza

Dopamina MAO-B

Inhibata de Carbidopa, Benzerazida

Inhibitori de MAO B

Inhibitori de MAO-B (Selegilina)

Dopamina

Metaboliti deaminati

Metaboliti deaminati

Metaboliti deaminati

COMT

Preparate L-Dopa L

Ac iune:
 

influen are bun : akinezia > rigiditatea > tremorul mai pu in influen at: tulbur ri de mers, instabilitate pozi ional , disartrie, tulbur ri vegetative sc derea ac iunii: frecvent dup cca 3-5 ani i apari ia fluctua iilor i 3diskineziilor Furnizeaza neuronilor restanti in substanta neagra substratul pentru sinteza dopaminei

Generice i preparate:  L-Dopa i Benserazid: Madopar 125/250 tabl., 62,5/125 cps.,



Madopar LT tabl. (125mg), Madopar 125 Depot-Kapseln; DepotL-Dopa i Carbidopa: NacomR 100/250 tabl., Nacom retard 100/200 Carbidopa: tabl.; Isicom 100/250 tabl., StriatonR 200 tabl.

Complica iile pe termen lung legate de Levodopa

Diskinezii sau mi c ri involuntare anormale Fluctua ii n performan a motorie

Complica ii motorii ale tratamentului pe termen lung cu L-dopa L

Fluctua ii ale r spunsului motor:



 

scurtarea duratei beneficiului indus de o doz de L-dopa: L"wearing-off" wearing-off" dispari ia brusc , impredictibil , a efectului L-dopa: "on-off" Lon-off" distonia "perioadei-off" i distonia "matinal precoce" perioadei-off" precoce" care se manifest prin contrac ii musculare dureroase ale gambelor fenomenul "on-ntrziat" manifestat printr-o laten prelungit on-ntrziat" printrntre administrarea dozei i apari ia perioadei "on" on" fenomenul de "absen a perioadei on", manifestat prin lipsa on" total de r spuns la doza de L-dopa Lfenomenul de "freezing" freezing"

Complica ii motorii ale tratamentului pe termen lung cu L-dopa L

Diskinezii (mi c ri coreice, atetozice, distonice, balice)

  

diskinezia de "vrf de doz " (aspect de mi care coreic ) diskinezia de "sfr it de doz " (aspect distonic) diskinezia bifazic (mi c ri coreice + mi c ri balice)

Aproape ntotdeauna diskineziile sunt combinate cu fluctua ii motorii "on-off" "on-

Inhibitori de catecol-o-metiltransferaz catecol(COMT)



Ac iune: inhibarea o-metil rii L-Dopa la 3-oximetildopa la periferie orii 3(Tolcapon ac ioneaz periferic i central, Entacapon numai periferic) Cresc durata de viata si durata efectului levodopa prin intarzierea metabolizarii Preparate:
 

Entacapon (Comtess) tabl. 200mg; Tolcapon (Tasmar) tabl. 100/200mg;



Toxicitate hepatica

STALEVO asociere 1:4:8 de carbidopa, levodopa si entacapone (comprimate de 50, 100 si 150 mg)

Inhibitori de monoaminooxidaza-B monoaminooxidaza (MAO(MAO-B)



Ac iune: prelungirea duratei de viata a dopaminei, Selegilina Selegilina: Deprenyl tabl. 5mg; Rasagilina (Azilect) 1 mg/zi
   

 

efect amfetaminic stimulent

Absorptie rapida; varf de concentratie plasmatic 30 minute. Monoterapie in fazele precoce si asociata cu Levodopa in fazele avansate ale bolii (beneficii asupra fluctuatiilor motorii) Exista date care sugereaza existenta unui efect neuroprotector
 

utilizarea timpurie a rasagilinei poate intarzia progresia simptomelor Pacientii tratati timpuriu cu rasagilina beneficiaza de un declin functional mai redus decat cei la care tratamentul este intarziat cu 6 luni

Agoni ti ai dopaminei


Ac iune: influen are directa a receptorilor D1 i D2, independent directa de dopamina



timpi de njum t ire diferi i Bromocriptina, Cabergolin; Lisurid; Pergolid; Bromocriptina, Cabergolin; Lisurid; Pergolid; dihidroergocriptin :

Generice i preparate:


 

Ropinirol: Ropinirol: Requip tabl. 0,25/0,5/1/2/5mg; Pramipexol: Pramipexol: Sifrol tabl. 0,125/0,25/1mg.

Agoni ti ai dopaminei


 

Eficien i si ca monoterapie amn necesitatea introducerii levodopa cu 12-36 luni 12Beneficiu simptomatic mai mic dect levodopa Amn /Reduc complica iile /Reduc motorii Pot amna progresia bolii Au un efect de cru are a levodopa

Se ini iaz cu doze mici i se cre te ncet Se titreaz pn la eficien terapeutic

   

pramipexole 1.5-4.5 mg/zi 1.5ropinirole 3-24 mg/zi 3bromocriptina 7.5-30 mg/zi 7.5pergolide 1.5-4.5 mg/zi 1.5-

Efecte secundare acute : grea a , ame eala, somnolen a, confuzia Nu sunt afecta i de aportul proteic alimentar

Antagoni ti NMDA (N(N-metil D-aspartate) D

Blocant de mic afinitate al canalului receptorului NMDA; cre te eliberarea de dopamin , blochez recaptarea dopaminei i are efecte colinergice Amantadin : PK-Merz tabl. filmat (enterosolubil ) PK100mg


Efecte modeste asupra tremorului, hipokineziei si simptomelor posturale Poate cauza edeme, agrava insuficienta cardiaca, exagereaza tulburarile cognitive, agraveaza tulburarile din glaucom

Anticolinergice


Ac iune: blocarea receptorilor muscarinici centrali i periferici,



 

ac iune clinic n B. Parkinson mai ales asupra tremorului i a rigidit ii Efecte secundare cognitive, halucinatii, obstructie prostatica Efectul este cumulativ si apare dupa cateva zile de administrare. Doza se creste pana la echilibul cel mai bun intre eficienta si efecte secundare Benzatropin: Cogentinol tabl. 2mg; Biperiden: Akineton tabl. 2mg, Trihexiphenidil: Artane tabl. 2/5mg, Artane retard

Generice i preparate:
  

Stimularea cerebral profund n boala Parkinson



n boala Parkinson, tremorul de repaus pare a fi cauzat de o grupare neuronal localizat n talamus i ganglionii bazali care se descarc sincron (Llina`s and Jahnsen, 1982; Pare et al, 1990; Lenz et al, 1994). n condi ii fiziologice, ace ti neuroni se descarc haotic (Nini et al, 1995).


 

Ac ioneaz ca un pacemaker i activeaz cortexul premotor, aria motorie suplimentar i cortexul motor (Alberts et al, 1969; Lamarre et al, 1971; Bergman et al, 1994; Nini et al,1995; Volkmann et al, 1996), Stimularea talamic /subtalamic cu frecven e mari (pulsuri periodice cu frecven e nalte 4100 Hz) suprim aceast activitate de pace maker, i n consecin tremorul periferic (Benabid et al, 1991;Blond et al, 1992). A fost aprobat de FDA n 2002 Costuri: 25-30000 25-

Stimularea cerebral profund n boala Parkinson



Stimularea talamic are efect favorabil mai ales asupra tremorului; pare a fi util mai ales la tremorului; pacien ii cu tremor esen ial Stimularea palidal are afect asupra diskineziilor, diskineziilor, amelioreaz rigiditatea, cre te perioadele on ; rigiditatea, are effect minim sau poate nr ut i bradikinezia

Stimularea subtalamic are efect asupra tremorului, rigidit ii, bradikineziei. bradikineziei.


Ar putea ameliora stabilitatea, mersul, st rile de freezing Necesit intensit i de stimulare mai mici (durat mai lung de utilizare)

Op iuni terapeutice n func ie de vrst



pacient sub 60 de ani.



 

la tipul akinetic-rigid sau de echivalen , Amantadin, Selegilin, akineticechival agonist dopaminergic ca monoterapie sau n combina ie la tipul cu dominarea tremorului, anitcolinergice n cazul unui control insuficient al simptomelor terapie combinatorie timpurie cu L-DOPA plus agonist dopaminergic Ladministrare ini ial de L-DOPA ca preparat retard este Lcontroversat , respectiv complica iile pe termen lung dar evident nu este nici o deosebire de preparatul standard

Op iuni terapeutice n func ie de vrst

pacient peste 60 de ani:


mai degrab terapie cu L-DOPA n doze mici (pn la 400 Lmg/zi), apoi combina ie cu agonist dopaminergic i/sau Selegilin; se vor evita anticolinergicele ct ? : n principiu ct de pu in posibil, dar att ct este necesar pentru un bun control al simptomelor

Sindroame Parkinsoniene asociate unor boli neurodegenerative

1.Boala Alzheimer 2.Dementa cu corpi Lewy 3.Boala Pick 4.Atrofia multisistemica 5.Degenerescenta cortico-bazala cortico6.Scleroza laterala amiotrofica 7.Sindromul Steele-Richardson-Olzewski Steele-Richardson8.Paralizia supranucleara progresiva

Clasificarea bolilor neurodegenerative pe baze anatomopatologice (necropsie)

1.Alfa1.Alfa-sinucleinopatii a) Boala Parkinson b) Dementa cu corpi Lewy c) Atrofia multisistemica 2.Amiloidopatii: Boala Alzheimer 3.Tauopatii: a) Paralizia supranucleara progresiva b) degenerescenta cortico-bazala corticoc) dementa fronto-temporala cu parkinsonism fronto4.Progranulinopatii: dementa fronto-temporala ubiquitinfrontoubiquitinpozitiva

Sindroame Parkinsoniene secundare

1.Sindroame parkinsoniene vasculare - stari lacunare sau multiinfarct vasculite, malformatii arteriovenoase, angiopatia amiloida Boala Binswanger 2.Sindroame parkinsoniene din hidrocefalii 3.Sindroame parkinsoniene post traumatice: -traumatism cranian unic -traumatisme craniene repetare (dementa pugilistica) 4.Sindroame parkinsoniene post-encefalitice (virale, bacteriene,fungice, postparazitare,prionice, etc) 5.Sindroame parkinsoniene toxice sau metabolice -anoxie, hipoxemie, CO, solventi -dupa intepatura de viespie -manganism cronic -calcificari de nuclei cenusii 6.Sindroame parkinsoniene iatrogene (post neuroleptice, inhibitori de claciu, litium) 7.Sindroame parkinsoniene rare (tumorale, hematom subdural cronic, boli inflamatorii)

COREEA CRONICA HUNTINGTON

Boala Huntington
 

Boala degenerativa, ereditara a SNC Asocierea de miscari involuntare de tip coreic cu deteriorare a functiilor psihice Descrisa de George Huntington (1850(18501916) Transmitere autozomal dominanta cu penetratie completa Gena localizata pe bratul scurt al cromozomului 4 (4p16.3 )-> repetari ale )unei secvente trinucleotidice (CAG)
  

normal: 11-31 repetari 11Boala Huntington: peste 38 repetari Generatiile urmatoare vor avea un numar mai mare de repetari Cu cat numarul de repetari e mai mare, cu atat boala debuteaza mai precoce

  

Tulburari ale metabolismului energetic neuronal Acumularea de oxidanti Tulburari ale neurotransmiterii (GABA, substanta P, acetilcolina) Atrofie corticala difuza, predominant corticala Atrofia nucleului caudat si putamenului, hidrocefalie interna

 

Boala Huntington - tablou clinic



Miscari involuntare


Sindromul coreic
 

debut la 30-40 ani, insidios 30Miscari bruste, scurte, explozive, dispar in somn, sunt accentuate de emotii Mers cu aspect caracteristic

 

Miscari atetozice, distonii, afectarea miscarilor globilor oculari Parkinsonism (hipokinezie si rigiditate) foarte evident in formele juvenile

Boala Huntington - tablou clinic



Tulburari cognitive
   

Simptomatologie psihiatrica


Tulburari de memorie progresive, privind atat memoria recenta cat si pe cea indepartata afectarea capacitatii de concentrare, planificare, efectuarea activitatilor care implica succesiuni de activitati incetinirea proceselor de gandire Se pastreeaza in general capacitatea de exprimare si intelegere a limbajului; pot apare deficite lingvistice subtile Multifactorial particulara boala in sine dar si stress/anxietate legate de evolutia

 

  

depresia peste 50% - tulburari de somn, apetit, scadere in greutate Modificarea personalitatii precoce in cursul bolii; lipsa de initiativa si interes, nervozitate. Este urmata de modificari comportamentale impulsivitate, violenta; tulburare exploziva intermitenta Dezinhibare Schizofrenia (incidenta de 5-10 ori mai mare decat in populatia 5generala) halucinatii, tulburari paranoide Alcoolism tulburari ale comportamentului sexual, suicid

Boala Huntington paraclinic



Diagnostic prenatal nu este posibila identificarea genei, se calculeaza riscul in functie de prezenta unor gene asociate, prin analiza informatiilor genetice de la parinti si bunici Imagistica
 

CT, IRM FDG-PET FDG-

Boala Huntington - tratament

 

Nu exista tratament curativ / eficient Tratament simptomatic

Tratment
Antdepresive triciclice (amitriptilina, imipramina, desipramina, nortriptilina) Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (paroxetina, fluoxetina, sertralina).

Simptom
Depresie

Observatii
Tratamentul depresiei amelioreaza si tulburarile de tip lipsa de interes, tulburarile de somn, tulburarile de relationare sociala, prin aceasta avand un posibil efect de ameliorare a memoriei si capacitatii de concentrare

Miscarile involuntare

Tetrabenazina, haloperidol, flufenazina Medicatie pentru tratamentul parkinsonismului si distoniilor. Clorpromazina, sulpirid, quetiapina, clozapina, risperidone Efecte secundare

Comportament antisocial, iritabilitate, psihoze

Degenerescenta hepato-lenticulara hepato  

Degenerescenta hepato/lenticulara Autozomal recesiva cromozomul 13 Perturbarea metabolismului cuprului



Aport alimentar normal de Cu 2,5-5 mg (absorbtie intestinala 2,5-> albumine serice -> ficat -> cuproporoteine Ceruloplasmina alfa2 globulina, fixeaza 8 atomi de Cu
 

Normal 35-40 mg% 35Diminuarea sau absenta secretiei ceruloplasminei in ficat si in alte organe (creier, rinichi, ochi)

Cu este stocat

Efect toxic al Cu citoliza hepatica, tubulopatie renala, suferinta neuronala

Degenerescenta hepato-lenticulara hepato

Sindrom extrapiramidal complex



Sindrom diskinetic


Tremuraturi de repaus se accentueaza la mentinerea unei atitudini (postural), paraziteaza si miscarile voluntare (caracter voluntar)


Tremuratura de fixatie (postural)

semnul spadasinului, flapping tremor

   

Diskinezii faciobucofaringiene Miscari stereotipe (mai ales ale limbii) Miscari coreoatetozice Mioclonii de actiune Rigiditate extrapiramidala


Fenomene distonice


Spasme tonice, relaxare brusca

 

Akinezie Tulburari de vorbire

Degenerescenta hepato-lenticulara hepato

Alte simptome
 

Tulburari piramidale Crize de epilepsie focale sau generalizate posibil in contextul tratamentului cu penicilamina Tulburari psihice tulburari de comportament, scaderea randamentului intelectual, pana la deteriorare mentala grava Tulburari oculare
 

inel Kayser Fleicher Pseudocataracta (in floarea soarelui )

Tulburari hepatice

Degenerescenta hepato-lenticulara hepato

Imagerie medicala


CT, IRM

anomalii in putamen, caudat, punte, cerebel; atrofie cortico subcorticala Ceruloplasmina < 15 mg% Cupruria > 200-500 200micrograme/24 ore Aminoacidurie g/24h (normal 300 mg/24h)

Biochimic
 

 

Punctia biopsie hepatica Examenul oftalmologic

Degenerescenta hepato-lenticulara hepato

Boala Wilson
   

debut 10-20 ani 10-

Evolutie in pusee spre deces in 1-4 ani 1Clinic predomina fenomenele distonice Frecvent tulburari hepatice si psihice Forma abdominala predomina afectarea hepatica

Pseudoscleroza Wesphall-Strumpell Wesphall2020-40 ani

 

debut

Evolutie mai lenta Clinic diskinezii (tremor cerebelo extrapiramidal)