Globalizare, diversitate, multiculturalism

Globalizarea este un concept vehiculat in toate limbile de circulatie ale lumii, dar paradoxal, semnificatiile sale nu sunt sufficient de limpezi, generand controverse, polemici aprinse. Multiculturalitatea face trimitere la diferite grupuri socio-culturale care vietuiesc intr-un spatiu fizic comun fara a-si propune in mod explicit sa comunice si sa coopereze, adica fara sa stabileasca in mod intentionat si planificat relatii de schimb sau de cunoastere reciproca (Cozma, Seghedin, 2011, 103-104).

INTERCULTURALITATE
Conceptul intercultural este utilizat in sens descriptiv, atunci cand se pune in evidenta caracterul inevitabil al contactelor intre persoane apartinand diferitelor grupuri etnoculturale si interferentele asociate interactiunilor intre grupuri, respectiv fenomenelor de aculturatie. De asemenea, intercultural este utilizat in sens descriptiv in sintagme de genul comunicare interculturala, dialog intercultural, conflict intercultural.

EDUCATIA MULTICULTURALA SI INTERCULTURALA INTR-O

SOCIETATE GLOBALA
Educatia interculturala nu este o onoua disciplina scolara. La nivel institutional, ea implica alegerea unui model de integrare, mai degraba decat asimilare. Profesorul care practica o pedagogie interculturala va (re)valoriza culturile de origine a elevilor, sensibilizandu-i la diversitatea culturala si evitand stereotipurile si prezentarea culturilor in mod static.

SALA DE CLASA- O REALITATE MULTICULTURALA

Dimensiunea etnica, religioasa si, in special, culturala a clasei de elevi reprezinta o provocare pentru educatori. Este greu sau aproape imposibil ca in spatiul clasei sa identifici elevi care impartasesc aceleasi valori culturale, au acelasi pattern sau backround cultural.

PRINCIPII SI MODELE DE EDUCATIE

INTERCULTURALA

Principiul I: Educatia interculturala respecta identitatea culturala a elevilor prin asigurarea unei educatii adecvate din punct de vedere cultural, responsabile si de calitate pentru toti. Principiul II: Educatia interculturala furnizeaza fiecarui elev cunostinte , atitudini si deprinderi culturale necesare pentru o participare sociala activa. Principiul III: Educatia interculturala furnizeaza tuturor elevilor cunostinte, atitudini si deprinderi culturale care le permit acestora sa respecte, sa inteleaga si sa se solidarizeze cu celelalte grupuri etnice, sociale, culturale si religioase si cu celelalte natiuni.

Modelul dezvoltarii competentelor interculturale (J.Banks) propune o viziune stadiala de dezvoltare a competentei interculturale, ce poate fi aplicata la orice grup etnic sau rasial. Modelul dezvoltarii senzitivitatii interculturale (M.J.Bennett) identifica stadiile trecerii de la etnocentrism la etnorelativism. Modelul competentei de comunicare interculturala (B.D.Ruben) prezinta un inventar de trasaturi si capacitate necesare in gestionarea eficienta a relatiilor interculturale

REDIMENSIONARI ALE CURRICULUMULUI DIN

PERSPECTIVE INTERCULTURALITATII

Curriculumul reprezinta una dintre cele mai vizate zone de dezvoltare si redimensionare interculturala, atat in ceea ce priveste mesajele scrise, structurate oficial pentru a fi transmise cat si cele scunse, implicite Curriculumul intercultural este interesat nu numai de continuturi, de ceea ce se preda, de cum se face selectia acestora dar si de cum se invata, de modalitatile in care specificul minoritatilor este luat in calcul si valoricat didactic.

Istoria reprezinta mai mult decat un process de invocare a trecutului. Asa cum deja stiu profesorii abilitati, istoria ofera oportunitati de a intelege impreuna cu elvii impactul oamenilor asupra societatii, asupra spatiilor si ideilor. Predarea instoriei il ajuta pe cel care invata sa-si dezvolte empatia si acel tip de curiozitate informata care conduce la aprecierea mostenirilor culturale (Shennan, 1991, apud. Nedelcu, 2004, 55).

FORMAREA INTERCULTURALA A PROFESORULUIUN DEMERS NECESAR

De cele mai multe ori, educatorii, pusi in fata diversitatii din spatiul clasei, se dovedesc a fi insificient instrumentati pentru a o gestiona eficient. Tocmai de aceea frecvent prefer sa faca abstractie de diferentele dintre elevi . Faptul ca nu ai suficiente cunostinte si abilitati in domeniul educatiei interculturale nu este altceva decat o consecinta fireasca a lipsei unei formari specializate in acest sens.

Scoala si clasa de elevi nu vor fi spatiu al violentei, al agresivitatii, al conflictelor si tensiunilor, ci medii, prin excelenta, ale comunicarii si relationarii armonioase, ale cooperarii si valorizarii tuturor, medii cu adevarat democratice, bazate pe respectful fata de celalalt, indiferent de cine este acesta, de etnie, religie sau model cultural de apartenenta.

BIBLIOGRAFIE
Andruszkiewicz, M. Prenton, K,(2007). Educatie incuziva. Concepte, politici si activitati in scoala inziva. Ghid pentru cadrele didactice. Bucuresti:Editura didactica si pedagogica, R.A. Cucos, C. Cozma, T.. (2001) Locul educatiei pentru diversitate in ansamblul problematicii educatiei contemporane. Paun, E. (2002), Profesionalizarea activitatii didactice, Standardele profesionale pentru cariera didactica Shennan, 1991, apud. Nedelcu, 2004, 55