Sunteți pe pagina 1din 47

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA MARKETING I COMUNICARE N AFACERI MASTER, ANUL I

Fia de ar-Croaia

Negreanu Cristian Praxiu Lucia Cristina

Craiova 2011

CROAIA
ISTORIC: inuturile care astzi reprezint Croaia au fcut parte din Imperiul AustroUngar pn la sfritul Primului Rzboi Mondial. n 1928, croaii, srbii i slovenii au format un regat cunoscut dup 1929 sub numele de Iugoslavia. n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, Iugoslavia a devenit un stat federal comunist independent sub conducerea autoritar a marealului Tito. Dei Croaia i declarase independena de Iugoslavia n 1991, a fost nevoie de patru ani de lupte izolate, dar din cnd n cnd nverunate, pn cnd teritoriile croate s fie eliberate de sub stpnirea armatelor srbeti. Sub supravegherea ONU, ultimul teritoriu ocupat de srbi din estul Slavoniei a fost returnat Croaiei n 1998. n aprilie 2009, a intrat n NATO; este un candidat eventual pentru intrarea n UE.

GEOGRAFIE
AEZARE GEOGRAFIC: Sud-estul Europei, mrginete Marea Adriatic, ntre Bosnia i Heregovina i Slovenia. COORDONATE GEOGRAFICE: 45 10 N, 15 30 E REPERE GEOGRAFICE: Europa SUPRAFA: TOTAL: 56,594 km2 LOCUL N LUME: 126 USCAT: 55,974 km2 AP: 620 km2 LUNGIMEA GRANIELOR: TOTAL: 1,982 km RILE VECINE: Bosnia i Heregovina 932 km, Ungaria 329 km, Serbia 241 km, Muntenegru 25 km, Slovenia 455 km.

LUNGIMEA COASTEI: 5,835 km


DREPTURILE ASUPRA MRII: MAREA TERITORIAL: 12 Mm PLATFORMA CONTINENTAL: 200 m adncime sau pn la adncimea exploatrii.

CLIMAT: Mediteranean i continental; climatul continental predominat de veri toride i ierni aspre; ierni blnde si veri secetoase de-a lungul coastei. TERENUL: Diversificat geografic; cmpii netede de-a lungul graniei cu Ungaria; muni joi i nali n apropierea litoralului Mrii Adriatice i a insulelor. NLIMI: CEL MAI JOS PUNCT: Marea Adriatic - 0 m CEL MAI NALT PUNCT: Dinara - 1830 m RESURSE NATURALE: Ulei, crbune, bauxit, min de fier cu grad sczut, calciu, ghips, asfalt natural, silic, clei (de pete), argil, sare, hidroenergie. FOLOSIREA USCATULUI: ARABIL: 25.82% CULTURI PERMANENTE: 2.19% ALTE FOLOSIRI: 71.99% (2005) SUPRAFAA IRIGAT: 110 km2 ( 2003 ) RESURSELE DE AP: 105.5 km3 km (1998) HAZARDURI NATURALE: cutremure

MEDIU PROBLEME CURENTE: Poluarea aerului (din plante metalurgice) i ploaia acid rezultat distrug pdurile; poluarea litoralului cu deeuri industriale i menajere; ndeprtarea minelor de teren i reconstruirea infrastructurii ca rezultat al conflictelor civile din 1992-95. MEDIU - ACORDURI INTERNAIONALE: este parte n: Poluarea Aerului, Poluarea Aerului Oxizi de nitrogen, Poluarea Aerului Poluani Organici Persisteni, Poluarea Aerului Sulf 94, Poluarea Aerului Compui organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea Clime, Schimbarea Climei Protocolul Kyoto, Deertificare, Specii pe cale de dispariie, Modificri de mediu, Legea Mrilor, Depuneri reziduale marine, Protecia stratului de ozon, Poluarea naval, Zone umede, Vntoare de balene. semnate, dar neratificate : niciunul din acordurile selectate.

POPULAIA POPULAIA: 4,483,804 (conform unei estimri pentru iulie 2011) LOCUL N LUME: 123 STRUCTURA PE VRSTE: 0-14 ANI: 15.1% (biei 346,553/ fete 328,677) 15-64 ANI: 68.1% (brbai 1,516,884/ femei 1,536,065) 65 DE ANI I PESTE: 16.9% (brbai 296,268/ femei 459,357) (estimare 2011) VRSTA MEDIE: TOTAL: 41.4 ani BRBAI: 39.5 ani FEMEI: 43.3 ani (estimare 2011)

RATA DE CRETERE DEMOGRAFIC: -0.076% (estimare 2011) LOCUL N LUME: 204 RATA NATALITII: 9.6 nateri / 1,000 locuitori (estimare 2011) LOCUL N LUME: 201 RATA MORTALITII: 11.91 decese / 1,000 locuitori (estimare 2011) LOCUL N LUME: 29 RATA EMIGRAIEI: 1.55 emigrani / 1,000 locuitori (estimare 2011) LOCUL N LUME: 45 URBANIZARE: POPULAIA URBAN: 58% din totalul populaiei (2010) RATA URBANIZRII: 0.4% rata anuala de cretere (estimare pe tronsonul 2010-2015) RAPORTUL DINTRE SEXE: LA NATERE: 1.055 biei / fete SUB 15 ANI: 1.06 biei / fete 15-64 ANI: 0.99 brbai / femei 65 DE ANI I PESTE: 0.64 brbai / femei TOTAL POPULAIE: 0.93 brbai / femei (estimare 2011)

RATA MORTALITII INFANTILE: POPULAIA TOTAL: 6.16 mori / 1,000 nou-nscui LOCUL N LUME: 175 BRBAI: 6.24 mori / 1,000 nou-nscui FEMEI: 6.08 mori / 1,000 nou-nscui (estimare 2011) SPERANA DE VIA LA NATERE: POPULAIA TOTAL: 75.79 ani LOCUL N LUME: 81 BRBAI: 72.17 ani FEMEI: 79.6 ani ( estimare 2011 ) RATA FERTILITII: 1.43 copii nscui / femeie (estimare 2011) LOCUL N LUME: 196

HIV/SIDA RATA DE RSPNDIRE N RNDUL ADULILOR: mai puin de 0.1% (estimare 2009) LOCUL N LUME: 122 PERSOANE CU HIV/SIDA: mai puin de 1,000 (estimare 2009) LOCUL N LUME: 142 DECESE CAUZATE DE HIV: mai puin de 100 (estimare 2009) LOCUL N LUME: 117

NAIONALITATE: Substantiv : croat() Adjectiv: croat() GRUPURI ETNICE: croai 89.6%, srbi 4.5%, altele (incluznd bosniaci, unguri, sloveni, cehi i rromi) (recensmnt 2001)

RELIGIE: romano-catolic 87.8%, ortodox 4.4%, ali cretini 0.4%, musulman 1.3%, altele i nespecificate 0.9%, niciuna 5.2% (recensmnt 2001)
LIMB: croat (oficial) 96.1%, srb 1%, altele i nespecificate 2.9% (incluznd italian, ungar, ceh, slovac i german) (recensmnt 2001)

ALFABETIZARE: DEFINIRE: populaia de peste 15 ani poate s scrie i s citeasc TOTAL: 98.1% BRBAI: 99.3% FEMEI: 97.1% (recensmnt 2001) NUMR ANI COLARIZARE: TOTAL: 14 ani BRBAI: 13 ani FEMEI: 14 ani (2008)
CHELTUIELI CU EDUCAIA: 3.9% din PIB (2004) LOCUL N LUME: 112

GUVERNAREA

NUMELE RII: FORMA CONVENIONAL LUNG: Republica Croat FORMA CONVENIONAL SCURT: Croaia FORMA LOCAL LUNG: Republika Hrvatska FORMA LOCAL SCURT: Hrvatska FORMA DE GUVERNMNT: Prezidenial / Democraie parlamentar Guvernul este alctuit din urmtoarele ministere:

- Ministerul Agriculturii, Pisciculturii i Dezvoltrii Rurale - ministru: Boidar Pankreti


- Ministerul Dezvoltrii Regionale, Pdurilor i Gospodririi Apelor - ministru: Petar obankovi - Ministerul Culturii - ministru: Boo Bikupi - Ministerul Aprrii - ministru: Branko Vukeli - Ministerul Construciilor, Sistematizrii i Proteciei Mediului - ministru: Marina Matulovi Dropuli - Ministerul Economiei, Muncii i Antreprenoriatului - ministru: Damir Polanec (este unul din cei patru viceprim-minitri ai cabinetului croat) - Ministerul Sntii i Asistenei Sociale - ministru: Darko Milinovi - Ministerul Finanelor - ministru: Ivan uker - Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene - ministru: Gordan Jandrokovi - Ministerul de Interne - ministru: Berislav Ronevi - Ministerul Justiiei - ministru: Ana Lovrin - Ministerul tiinei, Educaiei i Sportului - ministru: Dragan Primorac - Ministerul Mrii, Transporturilor i Dezvoltrii - ministru: Boidar Kalmeta - Ministerul Turismului - ministru: Damir Bajs

CAPITALA: NUME: Zagreb COORDONATE GEOGRAFICE: 45 48 N, 16 00 E TIMPUL UTC: +1 (cu 6 ore naintea Washingtonului) DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 20 districte (zupanije - districte, district zupanija - singular ) i un ora* (grad - singular ); Bjelovarsko-Bilogorska, BrodskoPosavska, Dubrovacko-Neretvanska (Dubrovnik-Neretva), Istarska (Istria), Karlovacka, Koprivnicko-Krizevacka, Krapinsko-Zagorska, Licko-Senjska (LikaSenj), Medimurska, Osjecko-Baranjska, Pozesko-Slavonska (Pozega-Slavonia), Primorsko-Goranska, Sibensko-Kninska, Sisacko-Moslavacka, Splitsko-Dalmatinska (Split-Dalmatia), Varazdinska, Viroviticko-Podravska, Vukovarsko-Srijemska, Zadarska, Zagreb*, Zagrebacka. INDEPENDEN: 25 iunie 1991 (fa de Iugoslavia) ZIUA NAIONAL: Ziua independenei, 8 octombrie (1991) CONSTITUIA: adoptat pe 22 Decembrie 1990; revizuit n 2000, 2001. SISTEMUL JURIDIC: bazat pe sistemul legislativ Austro-Ungar cu influene legislative comuniste; nu a acceptat obligativitatea jurisdiciei Curii Internaionale de Justiie. SISTEMUL DE VOT: 18 ani mplinii, 16 dac este angajat, vot universal.

PUTEREA EXECUTIV: EFUL STATULUI: Preedinte Ivo JOSIPOVIC (din 18 februarie 2010) EFUL GUVERNULUI: Prim Ministru Jadranka KOSOR (din 6 iulie 2009), Vice Prim-Minitri Bozidar PANKRETIC (din 6 iulie 2009), Darko MILINOVIC (din 13 Noiembrie 2009), Domagoj Ivan MILOSEVIC (din 29 Decembrie 2010), Petar COBANKOVIC (din 29 Decembrie 2010), Slobodan UZELAC (din 12 Ianuarie 2008), Gordan JANDROKOVIC (din 29 Decembrie 2010) CABINETUL: Consiliul de Minitri numit de Primul Ministru i aprobat de Adunarea Parlamentar ALEGERI: Preedintele este ales prin vot popular pentru un mandat de 5 ani (eligibil pentru nc un mandat); ultimele alegeri au avut loc pe 10 ianuarie 2010 (urmtoarele susinndu-se n 2015); liderul partidului majoritar sau liderul coaliiei majoritare era numit de obicei Prim-Ministru de ctre Preedinte i apoi aprobat de adunare; REZULTATUL ALEGERILOR: Ivo JOSIPOVIC a fost ales preedinte; voturi exprimate n procente din al doilea tur de scrutin: Ivo JOSIPOVIC 60%, Milan BANDIC 40%. PUTEREA LEGISLATIV: Adunare unicameral sau Sabor (153 de locuri; membri alei din listele partidului prin vot popular pentru un mandate de 4 ani) ALEGERI: Ultimul susinut pe 25 noiembrie 2007 (urmtorul va avea loc n noiembrie 2011) REZULTATELE ALEGERILOR: Procentul de voturi din partid NA; Numrul de locuri de partid - HDZ 66, SDP 57, HNS 6, HSS 6, HDSSB 3, IDS 3, SDSS 3, altele 9. PUTEREA JUDECTOREASC: Curtea Suprem; Curtea Constituional; Judectorii ambelor curi sunt alei pentru un mandat de 8 ani de ctre Consiliul Judiciar al Republicii, care este ales de adunare. PARTIDE POLITICE I LIDERI: Consiliul Democratic Croat din Slovenia i Baranja sau HDSSB [Vladimir SISLJAGIC]; Uniunea Democratic Croat sau HDZ [Jadranka KOSOR]; Partidul Croat de Dreapta sau HSP [Anto DJAPIC]; Partidul Croat rnesc sau HSS [Josip FRISCIC]; Partidul Croat Pensionar sau HSU [Silvano HRELJA]; Partidul Croat al Oamenilor sau HNS [Radimir CACIC]; Partidul Social Liberal Croat sau HSLS [Darinko KOSOR]; Partidul Democratic Independent Srb sau SDSS [Vojislav STANIMIROVIC]; Adunarea Democratic Istrian sau IDS [Ivan JAKOVCIC]; Partidul Social Democrat al Croaiei sau SDP [Zoran MILANOVIC].

GRUPURI DE PRESIUNE POLITIC I LIDERI: Grupurile care lupt pentru drepturile omului. PARTICIPAREA LA ORGANIZAII INTERNAIONALE: Grupul Australian, BIS, BSEC (observator), CE, CEI, EAPC, EBRD, EU ( ar candidat ), FAO, G-11, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, MINURSO, MINUSTAH, NAM (observer), NATO, NSG, OAS (observer), OIF (observer), OPCW, OSCE, PCA, SECI, UN, UNCTAD, UNDOF, UNESCO, UNFICYP, UNIDO, UNIFIL, UNMIL, UNMIS, UNMOGIP, UNWTO, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC DESCRIERE DRAPEL: Trei benzi egale, orizontale, roii (sus), alb i albastru Culorile Pan-slave suprapuse cu stema croat; stema croat este compus dintr-un scut principal (o tabl de ah cu 13 domenii roii i 12 domenii argintii (albe)) nconjurat de 5 scuturi mai mici co formeaz o coroan deasupra scutului principal; cele patru scuturi mai mici reprezint cinci regiuni istorice, ele sunt (de la stnga la dreapta): Croaia, Dubrovnik, Dalmaia, Istria, i Slavonia. IMNUL NAIONAL: NUME: "Lijepa nasa domovino" (Frumoasa noastr patrie) VERSURI I MUZICA: Antun MIHANOVIC / Josip RUNJANIN

ECONOMIA
GENERALITI: Dei una din cele mai bogate republici ale Iugoslaviei, economia a suferit grav n timpul rzboiului din 1991-1995 cnd producia s-a prbuit i ara a ratat valurile de investiii din Europa Central i de Est ce au urmat cderii Zidului Berlinului. ntre anii 2000 i 2007, cu toate acestea, starea economic a Croaiei ncepe s se mbunteasc ncet, cu o cretere moderat, dar contant a PIB-ului ntre 4% i 6%, pe fondul unei revigorri a turismului i a cheltuielilor de consum. Inflaia n aceeai perioad a rmas blnd, iar moneda, kuna, stabil. Cu toate acestea, probleme dificile nc exist, inclusiv o rat a omajului ndrtnic de ridicat, un deficit comercial n cretere i o dezvoltare regional inegal. Statul i pstreaz un rol important n economie, iar eforturile de privatizare ntlnesc de multe ori un public rigid i o rezisten politic. n timp ce stabilizarea macroeconomic a fost realizat n mare parte, reformele structurale ntrzie din cauza rezistenei publicului i a lipsei de sprijin din partea politicienilor. Procesul de aderare la UE ar trebui s accelereze reformele fiscale i structurale. n timp ce pe termen lung perspectivele de cretere a economiei rmn puternice, Croaia se va confrunta cu o presiune semnificativ, ca urmare a crizei financiare globale. Datoria extern ridicat a Croaiei, sectorul de export anemic, bugetul de stat ncordat i bazarea excesiv pe veniturile din turism vor duce la un risc mai mare pentru stabilitatea economiei pe termen mediu.

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPRARE): 78.52 miliarde $ (2010) LOCUL N LUME: 79 79.64 miliarde $ (2009) 84.54 miliarde $ (2008) PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIAL DE SCHIMB): 59.92 miliarde $ (2010) PIB - RATA REAL DE CRETERE: -1.4% (2010) LOCUL N LUME: 201 -5.8% (2009) 2.4% (2008) PIB PE CAP DE LOCUITOR: 17,500 $ (2010) LOCUL N LUME: 67 17,700 $ (2009) 18,800 $ (2008) PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE: AGRICULTUR: 6.8% INDUSTRIE: 27.2% SERVICII: 66% (2010) FORA DE MUNC (NOMINAL): 1.762 milioane (2010) LOCUL N LUME: 124 FORA DE MUNC PE SECTOARE ECONOMICE: AGRICULTUR: 5% INDUSTRIE: 31.3% SERVICII: 63.6% (2008)

RATA OMAJULUI: 17.6% (2010) LOCUL N LUME: 159 16.1% (2009) POPULAIA SUB LIMITA SRCIEI: 17% VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODRIE N FUNCIE DE COTA PROCENTUAL: CEL MAI MIC 10%: 3.6% CE MAI MARE 10%: 23.1% DISTRIBUIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI: 29 LOCUL N LUME: 117 29 DATORIA PUBLIC: 55% din PIB (2010) LOCUL N LUME: 46 46.4% din PIB (2009) RATA INFLAIEI: 1.3% (2010) LOCUL N LUME: 28 2.4% (2009) RATA DE DISCOUNT A BNCII CENTRALE: 9% (31 decembrie 2009) RATA MEDIE A DOBNZILOR BNCILOR COMERCIALE: 11.55% (31 decembrie 2009) LOCUL N LUME: 86 10.07%

MASA MONETAR N SENS RESTRNS - M1: 8.72 miliarde $ (31 decembrie 2010) LOCUL N LUME: 75 8.964 miliarde $ (31 Decembrie 2009) MASA MONETAR N SENS LARG - M3: 40.8 miliarde $ (31 decembrie 2010) LOCUL N LUME: 69 42.59 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

VALOAREA CREDITELOR INTERNE: 48.62 miliarde $ (31 decembrie 2010) LOCUL N LUME: 64 48.6 miliarde $ (31 decembrie 2009)
VALOAREA DE PIA A ACIUNILOR TRANZACIONATE PUBLIC PE BURS: 25.64 miliarde $ (31 decembrie 2009) LOCUL N LUME: 56 26.79 miliarde $ (31 decembrie 2008) 65.98 miliarde $ (31 decembrie 2007)

AGRICULTURA - PRODUSE: gru, porumb, sfecl de zahr, semine de floarea-soarelui, orz, lucern, trifoi, msline, citrice, struguri, soia, cartof, eptel, produse lactate. INDUSTRIE: produse chimice i materiale plastice, maini-unelte, fabricate din metal, electronic, produse din font i oel laminat, aluminiu, hrtie, produse din lemn, materiale de construcii, textile, construcii navale, petrol i rafinarea petrolului, alimentara i a buturilor, turism.

RATA DE CRETERE A PRODUCIEI INDUSTRIALE: -0.9% (2010) LOCUL N LUME: 155

ELECTRICITATEA - PRODUCIE: 11.49 miliarde kWh (2008) LOCUL N LUME: 86 ELECTRICITATEA - CONSUM: 18 miliarde kWh (2008) LOCUL N LUME: 72 PETROL - PRODUCIE: 23,960 barili/zi (2009) LOCUL N LUME: 72 PETROL - CONSUM: 106,000 barili/zi (2009) LOCUL N LUME: 75 PETROL - EXPORTURI: 43,750 barili/zi (2007) LOCUL N LUME: 79 PETROL - IMPORTURI: 122,100 barili/zi (2007) LOCUL N LUME: 58

GAZE NATURALE - PRODUCIE: 2.847 miliarde m3 (2009) LOCUL N LUME: 56


GAZE NATURALE - CONSUM: 3.205 miliarde m3 (2009) LOCUL N LUME: 71 GAZE NATURALE - EXPORTURI: 695.5 milioane m3 (2009) LOCUL N LUME: 40 GAZE NATURALE - IMPORTURI: 1.22 miliarde m3 (2009) LOCUL N LUME: 53 GAZE NATURALE - REZERVE DOVEDITE: 30.58 miliarde m3 (1 ianuarie 2010) LOCUL N LUME: 69

BALANA CONTURILOR CURENTE: -2.312 miliarde $ (2010) LOCUL N LUME: 159 -3.247 miliarde $ (2009) EXPORTURI: 11.51 miliarde $ (2010) LOCUL N LUME: 81 10.72 miliarde $ (2009) EXPORTURI - BUNURI: echipamente de transport, maini, textile, produse chimice, produse alimentare, combustibili. EXPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 19.1%, Bosnia i Heregovina 12.98%, Germania 11.06%, Slovenia 7.47%, Austria 5.44%, Serbia 5.41% (2009) IMPORTURI: 20.93 miliarde $ (2010) LOCUL N LUME: 69 21 miliarde $ (2009) IMPORTURI - BUNURI: maini, echipamente electrice i de transport, produse chimice, combustibili i lubrifiani, produse alimentare. IMPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 15.46%, Germania 13.57%, Rusia 9.29%, China 6.83%, Slovenia 5.75%, Austria 5.04% (2009) REZERVELE VALUTARE I REZERVA DE AUR: 13.79 miliarde $ (31 decembrie 2010) LOCUL N LUME: 50 14.89 miliarde $ (31 decembrie 2009) DATORIA EXTERN: 59.7 miliarde $ (31 decembrie 2010) LOCUL N LUME: 49 62.41 miliarde $ (31 Decembrie 2009) VALOAREA INVESTIIILOR STRINE DIRECTE - PESTE HOTARE: 6.334 miliarde $ (31 decembrie 2010) LOCUL N LUME: 56 5.934 miliarde $ (31 Decembrie 2009) CURSUL VALUTAR: kuna (HRK) pe dolar american - 5.6356 (2010), 5.271 (2009), 4.98 (2008), 5.3735 (2007), 5.8625 (2006)

TELECOMUNICAII
POSTURI TELEFONICE FIXE N UZ: 1.859 milioane (2009) LOCUL N LUME: 59 ABONAI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBIL: 6.035 milioane (2009) LOCUL N LUME: 84 SERVICIILE DE TELEFONIE: GENERALITI: Reeaua de telecomunicaii s-a mbuntit n mod constant de la mijlocul anilor 1990; liniile locale sunt digitale INTERN: teledensitatea liniilor fixe se menine n mod constant la 40 de abonai la suta de persoane; numrul abonamentelor de telefonie mobil depete numrul locuitorilor rii. INTERNAIONAL: prefix 385; serviciul digital internaional este asigurat prin aa-numitul comutator principal situat n Zagreb; Croaia particip la proiectul fibra-optic Trans-Asia Europa (TEL), care const n dou trunchiuri de conexiuni de fibr optic cu Slovenia i o linie de fibr optic de la Rijeka ctre Split i Dubrovnik; cablul submarin ADRIA-1 ofer conectivitate pentru Albania i Grecia (2009).

MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: postul public naional, Croatian Radiotelevision (HRT), opereaz dou reele terestre TV, un canal prin satelit care retransmite programele pentru croaii care triesc n strintate i 6 centre regionale TV; doi radio-difuzori privai exploateaz reelele naionale terestre; aproximativ 15 staii TV private regionale; sunt disponibile servicii cu cablu multi-canal i abonament TV prin satelit; postul public naional opereaz cu trei reele naionale de radio i un numr de posturi de radio regionale; 2 reele private naionale de radio i un numr mare de posturi de televiziune. Agentii de publicitate: EUROKONT M D.O.O. CODUL INTERNET DE AR: .hr NUMRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 1.287 milioane (2010) LOCUL N LUME: 38 NUMRUL UTILIZATORIL.OR DE INTERNET: 2.234 milioane (2009) LOCUL N LUME: 73

TRANSPORTURI Acest sector contribuie cu cca. 8,3% la formarea PIB, numrul de persoane angajate fiind de cca. 7,1% din totalul forei de munc. AEROPORTURI: 69 (2010) LOCUL N LUME: 73 AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE: TOTAL: 23 PESTE 3.047 M: 2 2.438 - 3.047 M: 6 1.524-2.437 M: 3 SUB 914 M: 9 (2009) AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE: TOTAL: 46 914 - 1.523 M: 7 SUB 914 M: 38 HELIPORTURI: 1 (2010)

CONDUCTE DE GAZ I PETROL: gaz 1,327 km; petrol 583 km (2009) CI FERATE: TOTAL: 2,722 km LOCUL N LUME: 63 ECARTAMENT STANDARD: 2,722 km 1.435-m ecartament (985 km electrificai) (2009) OSELE: TOTAL: 29,248 km (incluznd 1,043 km de drumuri expres) (2008) LOCUL N LUME: 98 ASFALTATE: NEASFALTATE: CI NAVIGABILE: 785 km (2009) LOCUL N LUME: 74 MARINA COMERCIAL: TOTAL: 75 LOCUL N LUME: 56 DUP TIP: operator de transport n vrac 24, de ncrctur 7, tanc chimic 6, pentru pasageri/mrfuri 27, tanc petrolier 10, frigorifice de marf 1. NREGISTRATE N ALTE RI: 33 (Bahamas 1, Belize 1, Liberia 2, Malta 7, Insulele Marshall 12, Panama 2, Saint Vincent i Grenadine 8) (2010) PORTURI: Omisalj, Ploce, Rijeka, Sibernik, Split, Vukovar (pe fluviul Dunrea)

SISTEMUL DE APRARE NAIONAL CATEGORII DE FORE: Forele Armate ale Republicii Croate (Oruzane Snage Republike Hrvatske, OSRH), constau n cinci state majore subordonate direct unui Stat Major General: Forele terestre (Hrvatska Kopnena Vojska, HKoV), Forele navale (Hrvatska Ratna Mornarica, HRM; incluznd garda de coast), Forele Aeriene i Aprarea Anti-aerian, Comandamentul ntrunit pentru Pregtire i nvmnt i Comandamentul Logistic; Poliia Militar asist fiecare dintre cele trei categorii de fore militare croate (2010)

SERVICIUL MILITAR - VRST I OBLIGATIVITATE: 18-27 de ani pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu; 16 ani, cu acordul prinilor pentru servicii de voluntariat; 6 luni recrutarea pentru serviciul obligatoriu; conversii complete ale serviciului militar voluntar din 2010 (2006)
PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR: BRBAI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,016,234 FEMEI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,017,355 (2010) PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR: BRBAI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 770,710 FEMEI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 839,732 (2010) PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VRSTA CORESPUNZTOARE SERVICIULUI MILITAR: BRBAI: 28,334 FEMEI: 27,015 (2010) CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APRARE (PROCENT DIN PIB): 2.39% din PIB (2005) LOCUL N LUME: 64

Obiceiuri si traditii
Ziua nationala si sarbatori oficiale: Croatii aniverseaza, ca sarbatoare nationala, ziua de 8 octombrie 1991, cand parlamentul croat a votat o rezolutie cu privire la relatiile cu Iugoslavia; independenta fusese votata pe 25 iunie 1991. 1 ianuarie Anul Nou 6-7 ianuarie Craciunul Ortodox (pe stil vechi) Lunea Pastelui Catolic 1 mai Ziua Muncii 30 mai Ziua Statalitatii 5 august Ziua Reconcilierii 15 august Adormirea Maicii Domnului 1 noiembrie Sarbatoarea Tuturor Sfintilor 25-26 decembrie Craciunul (pentru catolici).

Ca tara predominant catolica, obiceiurile populare ale Croatiei sunt strans legate de folclorul si sarbatorile crestine. Festivitatile incep in prima saptamana din decembrie, cand sunt celebrati doi sfinti protectori: Sfantul Nicolae si Sfanta Lucia. Sfantul Nicolae, a carui zi este pe 6 decembrie, aduce copiilor cadouri, pe care le lasa in sosetelele rosii ale acestora. Copiii buni primesc dulciuri, dar cei neascultatori gasesc langa ciorapei un bat adus de ajutorul Mosului, Krampus. De ziua Sfintei Lucia, pe 13 decembrie, o femeie imbracata asemenea sfintei merge in vecini, oferind smochine, migdale, nuci si mere. Acasa, familiile incep sarbatorile de Craciun plantand grau in niste mici vase, drept simbol al vitalitatii si belsugului. Pana de Craciun, graul creste si devine podoaba din centrul mesei de Nasterea Domnului. El este legat la baza cu o funda rosie, in mijlocul sau asezandu-se un mar sau o lumanare. Dupa Craciun, graul este dat de mancare pasarilor, intrucat nu trebuie aruncat. Potrivit credintelor din batrani, niciun lucru de la masa de Craciun nu trebuie sa ajunga la gunoi, ci trebuie oferit celorlalte fiinte. In Croatia exista obiceiul ca dupa ceremonia de nunta, toti invitatii sa inconjoare o fantana de trei ori, simbol referitor la Sfanta Treime, dupa care fiecare trebuie sa arunce cate un mar in fantana, pentru a asigura fertilitatea cuplului. Festivalul International de Papusi Zagreb : Ori iti plac ori te sperie de moarte.Vara, papusile zburda libere prin Zagreb. Cind nu mergi la un spectacol, poti vedea expozitii de marionete sau poti invata cum sa-ti confectionezi una.Toate spectacolele sunt arbitrate de doua jurii, unul format din experti si unul format din copii.Daca nu esti un fan, macar fii fericit ca acestea nu se mai joaca in esperanto.

Martinje obiceiul vesel de botezare a vinului tnr De la fructele coapte de struguri pn la un pahar de butur gustoas, vinul parcurge ciclul ntreg de pregtire. Poate cea mai interesant, i cu siguran cea mai vesel etap esteMartinje srbtoarea de botezare a vinului tnr n ziua Sf. Martin. Martinje este obiceiul de botezare a vinului care nc din secolul al 17-lea este cultivat n prile de nord a Croaiei. Compania vesel se adun la jumtatea lunii Noiembrie n podgoria gospodarului i ntr-un fel de ritual preia rolurile de judector, episcop, na i na ale vinului astfel nct botezul s fie desfurat n conformitate cu protocolul. Cu acel prilej se implor zeul vinului cu "rugciuni" umoristice s asigure gospodarului n anul urmtor un belug de crnai, costi i alte delicii din carne, mpreun cu litrii de vin bun. De asemenea se ncearc cu aceste "rugciuni" s se alunge vase goale, ploti sparte, ngheul sau alte dezastre care cauzeaz ca oamenii s rmn flmnzi sau nsetai. ntreaga ceremonie de botez este nsoit, normal, de un bogat bufet care nu trece fr tradiionala friptur de gsc. Ocazia vesel de botezare a vinului este un obicei strvechi pgn, renviat de ctre preotul Martin n secolul al 4-lea. Ca i mare iubitor al vinului, el a decis s popularizeze buna pictur n cadrul gloatei de care a fost apropiat. Dup numele su a fost creat i denumirea croat a acestui obicei foarte popular - Martinje. O alt legend amuzant este legat de obiceiurile srbtorii Martinje. i anume, gsca din friptura tradiional de pe mas este "pedepsit". Preotul Martin nu a dorit s devin parte din ierarhia ecleziastic i nainte de fi declarat episcop, el s-a ascuns n tufi, iar ascunztoarea lui a fost divulgat de ctre strigtul gtelor. Srbtoarea Martinje poate fi vzut n pun splendoare i ceremonie costumat n localitile mai mici din nordul Croaiei, dar nu este mai puin distractiv n zonele urbane unde se ofer la tarabe diferite tipuri de vin alturi de crnai de cas i cntec.

PROBLEME TRANSNAIONALE
DISPUTE INTERNAIONALE: dispute rmn cu Bosnia i Heregovina pe mai multe seciuni mici de grani legat de accesul maritim care mpiedic ratificarea acordului de frontier din 1999; acordul de frontier maritim i terestr Croaia-Slovenia, prin care a cedat cea mai mare parte din Golful Pirin i acces maritim ctre Slovenia i mai multe sate din Croaia, rmn neratificate i n litigiu. Slovenia, de asemenea, protesteaz la cererea din 2003 a Croaiei pentru o zon economic exclusiv n Marea Adriatic; ca un stat de grani al Uniunii Europene, Slovenia a impus un regim dur de frontier Schengen cu non-membrul Croaia n decembrie 2007. DROGURI ILEGALE: punct de tranzit de-a lungul rutei balcanice pentru heroina din Asia de sud-vest ctre Europa de Vest; a fost folosit ca punct de tranzit pentru transporturile maritime de cocain din America de Sud ce se ndreptau spre Europa de Vest (2008).

Cadrul juridic al relaiilor economice 1. Relaiile cu alte state, grupuri de state sau organizaii economice internaionale Dup ce a devenit membru OMC (30.11.2000), Croaia a continuat n anul 2001 s implementeze o politic ce a avut ca int liberalizarea relaiilor economice internaionale, prin negocierea si convenirea de noi acorduri, care s conduc la crearea cadrului necesar dezvoltrii acestor relaii. La 21 iunie 2001, Croaia a semnat Acordul de Comert Liber, cu AELS, asigurand astfel un acces mai usor produselor croate pe piata tarilor membre AELS; La 29 octombrie 2001, Croaia a semnat Acordul de Stabilizare si Asociere (intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005) si Acordul Interimar cu Uniunea Europeana, acord ce a institutionalizat relatiile comerciale cu UE. In scopul dezvoltarii raporturilor economice internationale, pana in prezent Croaia a incheiat Acorduri de Comer Liber cu 32 tari. In decembrie 1992, Croatia a devenit membru al FMI. Pana in prezent au fost incheiate trei acorduri stand-by, din care doua, in valoare de 200, respectiv 105 milioane dolari, deja derulate si cel de al treilea de 97 milioane dolari, incheiat in august 2004.

In perioada 1993-2004, Banca Mondiala a finantat un numar de 24 proiecte in Croatia, in valoare totala de 1,2 miliarde dolari. Strategia de asistenta pe perioada 2005-2007 a fost adoptata de Guvernul croat si Banca Mondiala, prevazand imprumuturi pentru Croatia, in valoare de 1,5 miliarde dolari, in crestere fata de prima strategie (660 milioane dolari). n luna decembrie 2001, Banca Mondiala a inaugurat la Zagreb, Biroul Regional pentru Croaia, Romania si Bulgaria. La 5 decembrie 2002, Croaia a semnat acordul de Aderare la CEFTA, ce a intrat in vigoare la 1 martie 2003. In luna decembrie 2002, a fost semnat Acordul privind proiectul de integrare a sistemelor de conducte petroliere Adria-Drujba (la sfritul anului 2004 proiectul nu fusese nc pus n practic). n luna octombrie 2005, Comisia European a decis inceperea negocierilor cu Republica Croaia privind aderarea acestei tari la UE. La 03 aprilie 2007, Republica Croaia a semnat memorandumul de nelegere privind sprijinirea materializrii proiectului PEOP Republica Croatia a primit invitatia de aderare la NATO in luna aprilie 2008, cu ocazia Summit-ul desfurat la Bucuresti. Croaia depune, in continuare, eforturi pentru a adera la UE n 2010 sau cel mai trziu n 2012.

2. Relaiile bilaterale romno croate n domeniul economic se deruleaz n cadrul urmtoarelor acorduri i convenii: - Acordul interguvernamental privind colaborarea economic; - Acordul interguvernamental privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor; - Acordul interguvernamental privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe profit i pe capital; - Convenia interguvernamental referitoare la cooperarea n domeniul sanitarvenitar; - Convenia interguvernamental privind cooperarea n domeniul carantinei i proteciei plantelor; - Acordul de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor din Romnia i Ministerul Agriculturii i Silviculturii din Croaia; - Acordul de Aderare a Croaiei la CEFTA (i protocoalele adiionale ce reglementeaz facilitile oferite n comerul cu produse agro-alimentare); - Acordul interministerial privind transporturile maritime, rutiere i aeriene; - Acordul interministerial privind navigaia fluvial i pe rurile interioare; - Acordul interministerial de colaborare n domeniul turismului; - Acordul interministerial de colaborare n domeniul tiinei, culturii i nvmntului; - Acordul de colaborare ntre Romexpo Bucureti i Zagreb Fair; - Acordul de colaborare dintre Banca de Export-Import a Romniei (Eximbank) i Banca Croat pentru Reconstrucie i Dezvoltare (HBOR);

Mediul de afaceri in Croaia 1. Cadrul legal al operatiunilor de comert exterior

Croaia si-a armonizat cadrul legal cu privire la operatiunile de comert exterior, in conformitate cu regulile si reglementarile OMC. Importul si exportul de marfuri este, de regula, liberalizat, cu exceptia unor restrictii cantitative si taxe de protectie, care ar putea fi introduse, in conformitate cu regulile si reglementarile OMC. Anumite marfuri pot fi exportate si importate numai pe baza de licente, emise de institutiile de profil, precum Ministerul Apararii, pentru arme si munitii, Ministerul Culturii, pentru opere de arta, Ministerul Sanatatii, pentru medicamente, etc. Certificatele de origine sunt emise de Camera Economica a Croaiei, iar certificatele EUR 1 de autoritatile vamale. O serie de mrfuri agro-alimentare (alimente, bunuri de consum, medicamente, etc.) nu pot fi importate dect nsoite de certificate speciale (sanitare, veterinare i fito-patologice, de calitate, de coformitate, etc.), eliberate de instituiile abilitate (recunoscute ca atare de autoritile croate).

2. Legea vamala reglementeaz miscarea marfurilor intre Croaia si tarile straine. Prin legea vamala a fost introdusa o Declaratie Vamala unica, care este in conformitate cu cea utilizata in UE. Totodata, a fost introdusa o noua Declaratie Vamala a valorii, conforma cu regulile Acordului GATT 1994. 3. Tariful vamal folosete, ncepnd din anul 2002, Nomenclatorul Combinat al UE. In conformitate cu obligatiile asumate prin negocoerile de aderare la OMC, Croaia trebuie sa reduca gradual nivelul de protectie vamala. In perioada 2002-2005, Croaia a fost obligat s reduc taxele vamale la produsele industriale, in fiecare an, cu un procent egal. Acelasi principiu s-a aplicat la produsele agricole, dar perioada de tranzitie fiind de 7 ani (2002 - 2007). Documentele pentru vamuirea marfurilor sunt cele practicate in comertul international. 4. Importul temporar. n conformitate cu Legea vamala si Conventia de la Istanbul, marfurile importate temporar in Croaia, pot fi total sau partial exceptate de plata taxelor vamale. Administratia Vamala din cadrul Ministerului Finantelor a autorizat Camera Economica a Croatiei sa emita carnetele ATA si sa actioneze ca o societete garanta.

5. Institutii guvernamentale cu atributii in domeniul relatiilor economice internationale Ministerul Economiei, Muncii i Antreprenoriatului, n cadrul caruia functioneaza Departamentul de Relatii Economice Internaionale (bilaterale si multilaterale) si un Departament pentru Promovarea Investitiilor (www.mingo.hr); n cadrul acestui minister se afl i Departamentul pentru IMM-uri, precum i Agenia pentru Promovarea Exporturilor i a Investiiilor. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene are in cadrul su un Departament pentru Relaii Economice Internaionale (www.mvp.hr); 6. Institutii neguvernamentale Camera Economic a Croaiei (www.hgk.hr, www.biznet.hr); Camerele Economice Judeene (n numnr de 20, datele lor de contact sunt disponibile pe site-ul Camerei Economice a Croaiei); Camera de Comer a Micilor Producatori si Mestesugarilor (www.hok.hr); Asociaia Croat a Antreprenorilor (www.hup.hr); Kompass Croaia (www.kompass.com);

7. Principalele manifestari expozitionale de interes pentru Romnia, organizate in Croaia: n organizarea ntreprinderii de Trguri din Zagreb (www.zv.hr): Targul International de Toamn, septembrie, Zagreb (trg general, pe profil tehnic) Trgul de Internaional de Mod, februarie, Zagreb (textilke, mbrcminte, nclminte, cosmetice) Targul Internaional de Enogastronomie i Turism, martie, Zagreb Targul International de Constructii, aprilie, Zagreb Targul International de Mobila, Decoratiuni Interioare si Industrie Conexa, octombrie, Zagreb. Manifestri expoziionale cu caracter internaional au loc i n oraele croate din provincie, la Osijek, Split, Rijeka, Vukovar, Zadar, etc. Datele de contact pot fi solicitate Camerei Economice a Croaiei sau Ambasadei Romniei la Zagreb, Biroul Consilierului Economic.

8. Achizitiile guvernamentale. Cea mai uzitata forma o constituie organizarea de licitatii. Anuntul departicipare este publicat in principalele cotidiene croate i n Monitorul Oficial, iar in cazul in care organizatorul detine informatii cu privire la tara sau posibili parteneri potentiali care pot oferi produsele solicitate, invitatiile de participare sunt remise si ambasadelor tarilor respective, rezidente la Zagreb. Date complete despre licitaiile organizate de instituiile guvernamentale se pot solicita la Kompass Croatia (e-mail: tomislav@promar.hr). 9. Modaliti de plat utilizate in Croaia. De regul, importatorii accepta plata prin acreditiv, dar in majoritatea cazurilor solicita ca plata sa se faca la 60 sau 90 zile si uneori chiar 180 zile. Se recomanda s se solicite plata prin acreditive confirmate sau garantii bancare.

10. Infiinarea societilor comerciale. Constituirea societilor comerciale este reglementat prin Legea societii nr.111/93. La nivel legislativ, in Croaia, reglementarile legale cu privire la infiintarea societatilor comerciale au adoptat solutii conforme cu standardele europene si internationale. In acest sens a fost folosit modelul german si uzantele UE. Forme juridice: Societatea n nume colectiv (general partnership - j.t.d.) Societatea n comandit simpl (limited partnership - k.d. ) Societatea pe aciuni (joint stock company - d.d.) Societatea cu rspundere limitat (limited liability company d.o.o.) Gruparea de interese economice (common economic interest - giu) Sucursala Biroul de reprezentare Societatea cu asociat unic (sole trader)

11. Investitiile Investitorii straini au aceleasi drepturi si obligatii ca si cei autohtoni, cu conditia ca principiul reciprocitati sa fie aplicat. In plus, investitorii straini pot obtine garantii suplimentare fata de cei autohtoni. Constitutia croata stipuleaza ca, drepturile obtinute prin investitiile de capital, nu pot fi retrase prin lege sau oricare act legal, asigurand totodata libera repatriere a profitului si capitalului investit. Investitorii straini pot investi in: investitii de capital in firme, banci, societati de asigurare, pe baza contractuala; executarea unei profesii libere de comerciant sau meserias; dobandirea dreptului de a exploata resurse naturale, sau a altor active de interes pentru Croaia, participarea la operaiuni de tip B.O.T. (Build-OperateTransfer) sau B.O.O.T. (built-Own-Operate-Transfer).

Facilitile acordate investitorilor mbrac urmtoarele forme:

1. Masuri de stimulare, divizate in trei grupe:


-Leasingul, garantarea drepturilor de constructie i vanzarea sau folosirea proprietatii imobiliare sau a altor facilitati de infrastructura din Croaia, deinute de stat ori de autoritile administraiei locale. -Crearea de noi locuri de munca, prin acordarea a 15 mii kune/angajat si recalificarea acestuia. Acest stimulent se acorda numai pentru crearea de noi locuri de munca, cu prevederea ca locul de munca nou creat sa nu fie desfiintat pe o perioada de 3 ani; -Pregatirea profesionala. In acest caz se acorda ca stimulent pana la 50% din costul pregatirii. 2.Facilitatii fiscale: Marimea Rata investitei impozit Cel putin 10 mil Mai mult de 20 mil Mai mult de 60 mil 7% 3% 0% Perioada 10 ani 10 ani 10 ani Nr.min de angajati 30 50 75

3. Faciliti vamale Cand se importa echipamente care fac parte din investitie, nu se aplica taxe vamale pentru urmatoarele capitole din tariful vamal: 84, 85, 86, 87 (cu exceptia vehiculelor cu motor, cu o cilindree de peste 1500 cc), 88, 89, 90. 4. Repatrierea profitului ntr-o ar strin este garantat de stat prin reglementri legale i este n general nerestricionat, dup achitarea obligaiilor legale n Croaia. 12. Regimul concesiunilor Un strain, nu poate deveni proprietar al anumitor bunuri mobiliare (resurse naturale, exploatarea padurilor sau a altor active reglementate prin lege sau aflate in proprietatea statului, precum si a altor bogatii de interes pentru Croaia). Decizia de acordare a unei concesiuni este data de Parlament sau de Guvernul Croatiei. Concesiunea poate fi obtinuta pe baza unei licitatii publice sau a unei participari la licitatie si se acorda pe o perioada de 90 ani (40 ani pentru terenurile agricole).

13. Zonele Libere Reglementarile privind Zonele Libere sunt in conformitate cu cu standardele internationale, acordand urmatoarele beneficii: pot fi folosite atat de autohtoni cat si de straini, in conditii egale; in zonele libere pot fi efectuate orice operatiuni de comert exterior, limitarile privind regimul de comert exterior, nu se aplica in acest caz; bunurilor aflate in zonele libere, nu li se aplica taxe vamale sau alte taxe. n Croaia functioneaza 14 zone libere, coordonate de Ministerul Economiei, Muncii i Antreprenoriatului. 14. Angajarea de personal strin Strainii pot fi angajati in Croaia, numai daca detin un permis de munca si daca indeplinesc conditiile generale de angajare: -au obtinut permisul de resedinta permanenta; -intentioneaza sau pot dovedi ca vor fi angajati in activivitati specifice (ex. investitii straine); -vor defasura activitati asa dupa cum sunt mentionate in contractul de transfer de tehnologie sau in contractul de cooperare in productie pe termen lung. Angajatorul autohton care angajeaza un strain trebuie sa solicite permisul de munca pentru angajatul strain caruia ia fost acordat dreptul de sedere, pe o perioada indelungata in Croaia. De regula, permisul de munca este dat pentru o perioada limitata de timp, fiind emis de Oficiul Fortelor de Munca.

15. Impozite si taxe ntre Romnia i Croaia este n vigoare Acordul interguvernamental privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe profit i pe capital; Sistemul curent de taxe are urmtoarele componente principale: 1. Impozitul pe profit se calculeaza ca diferenta intre venituri si cheltuieli. Rata general a impozitului pe profit este de 20% Urmatoarele categorii de platitori de impozite beneficiaza de cote mai reduse a ratei impozitului pe profit: - 15% pentru remunerrile ce rezult din drepturile de proprietate intelectual, din prestarea de servicii de marketing, de consultan, de audit, din dividende; - ntre 5 si 15% pentru cei care desfasoara activitati in zone speciale ale statului; - ntre 0 si 7%, dependent de valoarea investitiei si nu de numarul de angajati, pe profitul realizat de societatile noi infiintate, pentru o perioada de 10 ani de la inceperea investitiei. Daca o investitia este efectuata in sectorul turismului, firma deja existenta ar putea beneficia de reducerea impozitului pe profit; - 10% pentru operatorii economice ce desfoar activiti n zonele libere; -exceptarea de la plata impozitului pe profit, in perioada 2000-2005, a persoanelor care desfaosoara activitati comerciale in orasul Vukovar. n anul 2006 impozitul pe profit va fi de 5%; 2. Impozitul pe venit este pltit de orice persoan fizic autohton sau strin, care obine venituri taxabile. Cotele de impozitare sunt: -15% pentru un venit taxabil de pn la 3.000 Kune/luna (pn la 36.000 Kune/an); -25% pentru un venit taxabil ntre 3.000 la 6.750 Kune/luna (ntre 36.000 i 81.000 Kune/an); -35% pentru un venit taxabil ntre 6.750 i 21.000 Kune/luna (ntre 81.000 i 252.000 Kune/an); - 45% pentru un venit de peste 21.000 Kune/luna (peste252.000 Kune/an);

3. Taxa pe valoarea adaugata (PDV n limba croat) se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor si prestarilor de servicii. Rata TVA este n general de 22% i n unele cazuri 0%. Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzari si cumparari, in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic. Cota TVA de 22% se aplica pentru operatiunile privind livrarile de bunuri si servicii, consumul personal si importul de marfuri in Croaia. Cota TVA de 0% se aplica pentru paine si lapte, medicamente si aparatura medicala (specificate de legiuitor), carti, publicatii stiintifice, prezentarea publica a filmelor, serviciilor de turism organizat, transferurilor bancare din strainatate. Sunt execeptate de plata TVA, exportul de bunuri si servicii si transporul legat de acestea, marfuri in regim duty-free, livrarea de bunuri si servicii pentru misiunile diplomatice (pe baza de reciprocitate), servicii efectuate pe plan local de antreprenorii autohtoni pentru antreprenori straini, in domeniile maritim, aerian si fluvial. Sunt exceptate de plata TVA, importurile temporare, importurile pentru ajutor umanitar (cu exceptia petrolului si dervatilor acestuia), bunurile aduse in bagajul personal si coletele postale, cu valoare de pana la 300 kune, materialele de publicitate, marcile, patentele, modelele, donatii in scop umanitar pentru sanatate, educatie, cultura si sport, serviciile efectuate de Caile Ferate Croate pentru transportul marfurilor de import, serviciile bancare, cele de asigurare si reasigurare, inchirierea premizelor rezidentiale.

4. Accizele se platesc pentru: derivati din petrol produsi local si importati (nivelul taxei intre 0 si 2,40 kune/litru); produse din tutun (intre 5 si 8,90 kune/pachet, functie de marca tigarilor, 38 kune/kg. de tutun, i ntre 1,10 si 4,40 kune pentru trabucuri); bere (200 kune/hl si 60 kune/hl pentru bere fara alcool); bauturi nealcolice (40 kune/hl); bauturi alcoolice (60 kune/litru de alcool pur); cafea (ntre 5 i 20 kune/kg, n funcie de tipul acesteia); autovehicole;nave; barci ; aeronave (n funcie de pretul de cumparare); produse de lux, etc.; 5. Taxa pe operaiunile de vnzare a proprietilor imobliare este de 5% din valoarea de baz a acestora (valoarea din momentul vnzrii);

1. Mediatizarea propunerilor de afaceri, a ofertelor de export si a profilului de activitate Conform practicii locale, disiminarea ofertelor economice, in general, se face prin Camera Economica a Croatiei, pe baza unui chestionar de oportunitati de afaceri Business Opportunities Exchange (anexa nr. 5), care trebuie completat, in limba engleza si returnat la Camera Economica (e-mail: arakaric@hgk.hr), care il va introduce in baza de date computerizata. Informatiile respective sunt puse la dispozitia importatorilor si pot fi preluate de firmele interesate de pe pagina web a Camerei Economice.

2. Oportunitati de afaceri - La export: combustibili i derivai din petrol; produse metalurgice (tabla groasa navala, tabla si banda laminata la cald, otel beton, sarma, profile constructii etc.); materiale de constructii; aluminiu lingouri si produse din aluminiu; animale vii si carne de bovine si ovine, proaspata si refrigerata; fructe proaspete si uscate; vinuri; tractoare i masini agricole; autoturisme de oras; produse minerale; mobila i articole din lemn, etc. - La import: uleiuri minerale; produse ale industriei electrotehnice inclusiv electrocasnice; baterii auto; sticlarie de laborator; medicamente; furnir pentru mobila; supe concentrate si aditivi alimentari; hartie de ziar; componenete din materiale plastice; servicii turistice, etc. 3. Regimul de vize pentru oamenii de afaceri Nu se solicita viza la intrarea pe teritoriul Croatiei. Se recomanda ca acestia sa prezinte la granita croata o invitatie din partea partenerului croat cu care va avea negocieri. De asemenea, autoritile de frontier pot solicita dovezi privind existena mijloacelor financiare de ntreinere pe durata ederii n Croaia (o suma de bani, carte de credtit). Estimm un cost mediu zilnic al ederii n Croaia de 100-140 Euro (inclusiv plata cazrii). 4. Legaturi de transport ntre Romnia-Croaia Nu exista legaturi aeriene directe intre cele doua tari. Legaturile aeriene cele mai favorabile Bucuresti - Zagreb sunt prin Viena si Budapesta. Pe calea ferata nu exista o legatura directa Bucuresti - Zagreb. Cea mai rapid legatura pe cale ferata este prin Belgrad i dureaz cca. 24 de ore. Transportul rutier pe distana Bucureti - Zagreb este cel mai rapid prin Drobeta Turnu-Severin - Belgrad. Astfel, distana Bucureti - Zagreb este de 1000 km. Datorita introducerii sistemului de vize intre Romania si Serbia (62 Euro pentru dou intrari i doua iesiri), vizitatorii romani au inceput sa utilizeze, mai frecvent, via Ungaria. Taxa de autostrada pe ruta Zagreb - Belgrad este de 23 Euro (13 Euro pe tronsonul croat i 10 Euro pe cel srb).

5. Programul de lucru -Institutiile publice: -Bancile:

8,30-16,30 (Luni-Vineri) 8,00-19,00 (Luni-Vineri) 7,00-12,00 (Sambata) -Magazinele alimentare: 7,00-20,00 (luni-vineri) 7,00-15,00 (Sambata)* -Magazinele nealimentare: 8,00-20,00 (Luni-Vineri) 8,00-15,00 (Sambata)* * Marile magazine comerciale sunt deschise i duminica.
Cartile de credit acceptate in Croaia sunt American Express, Diner Club, Mastercard si Visa. Unele supermarcheturi emit carti de credit speciale pentru clientii lor. 6. Reguli vamale Calatorii autohtoni si straini au dreptul sa introduca in Croaia bunuri de uz personal, pana la valoarea de 300 Kune (cca. 40 Euro), fara plata de taxe vamale sau TVA: Daca valoarea bunurilor se incadreaza intre 300 si 5000 Kune se percepe o taxa vamala medie de 10% si 22% TVA. Daca valoarea bunurilor depaseste 5000 Kune, taxele vamale se percep conform tarifului vamal si cotei TVA de 22%;

MSURI ANTICRIZ

Crearea unor noi locuri de munca si cresterea productivitatii n ncercarea de a depi criza financiar i de a stimula economia, oficialii croai au organizat forumul "Investete n Croaia" la Zagreb. Conferina a atras sute de oameni de afaceri strini i milionari croai care triesc i muncesc n strintate. Guvernul a ndeprtat o serie de poteniale bariere din calea investiiilor n ultimii ani i a ncercat n mod activ s atraga investiii strine, ntruct aceasta este prioritatea lor politic. Statul scoate la vanzare compania nationala de asigurari, caile ferate si parti din sectorul energetic. Premierul croat Jadranka KOSOR a anuntat ca, parte a demersurilor pentru redresarea bugetului, pensiile speciale vor fi supuse unei noi analize, in scopul reducerii. Ajustarea suplimentara a pensiilor speciale face parte dintr-un pachet de masuri menite sa reduca cheltuielile publice si sa sprijine relansarea economica a Croatiei. De asemenea, Premierul a declarat ca are sustinerea tuturor partidelor politice pentru a initia o reforma a administratiei locale vizand, printre altele, reducerea numerului de unitati administrative.

Economii bugetare de provenind din: Reducerea cheltuielilor diminuarea progresiv a cuantumului alocaiilor de omaj, reducerea numrului de beneficiari ai alocaiilor de ateptare (acordate dup expirarea alocaiilor de omaj); reducerea salariilor mintrilor cu 5%. Majorri de taxe creterea cu 30% a taxelor pe operaiuni bursiere; taxarea veniturilor obinute de persoanele juridice din tranzacii cu valori mobiliare; taxarea cu 21% a veniturilor de peste 20.000 euro/an provenind din activiti financiare (dobnzi, dividende); majorarea accizelor la alcool i tutun;