Etica mass-media

Definirea eticii i a moralitii

Care sunt obiectivele noastre legate de studierea eticii massmedia?
Cuvantul ,,etica vine din grecescul ethos, care inseamna ,,caractersau ceea ce face un individ bun pentru a avea un caracter bun, sau mai poate insemna si stabilitatea si securitatea de care are nevoie o persoana pentru a actiona, in general. Etica este acea ramura a filozofiei care se intreaba cum ar trebui sa ne comportam in relatiile cu ceilalti si cauta raspunsul in principii morale universale care pot determina procesul de luare al deciziilor.

Etica reprezinta investigatia filozofica a principiilor care guverneaza actiunile umane in termeni precum bune/rele, corecte/ gresite.(D.M. Borchert & D. Stewart) Etica se ocupa de indatoriri si obligatii. Spre deosebire de lege, care se ocupa mai mult de comportamente obligatorii (,,ce putem face fara sa fim pedepsiti), etica se refera la comportamentele permise si acceptabile (,, ce ar trebui sa facem). (J. Black)

Etica reprezinta procesul individual de luare a deciziei despre bine si rau. (F. Deaver)

Principalele obiective ale eticii n mass-media

Una dintre agentiile cele mai importante care ii ajuta pe profesorii universitari in incadrarea cursurilor de etica in programele scolare este Institutul despre Societate, Etica si Viata al centrului Hastings, care sustine ca exista cinci obiective educative ce stau la baza oricarui curs de etica: 1. Recunoasterea problemelor de etica; 2. Dezvoltarea unor aptitudini analitice; 3. Tolerarea divergentelor si a ambiguitatii, dar si opunerea unei rezistente fata de acestea; 4. Stimularea imaginatiei morale si 5. Formularea unui simt al obligatiei morale si al responsabilitatii personale.

1. Recunoasterea problemelor de etica se refera la capacitatea comunicatorilor de a defini problemele, de a recunoaste ca ceva legal nu inseamna neaparat ceva etic si de a intelege care sunt datoriile lor si impactul pe care acestia il au asupra societatii. 2. Dezvoltarea unor aptitudini analitice este compatibila cu educatia jurnalistica deoarece tensiunea dinamica nascuta in urma unui schimb deschis de opinii filozofice devine foarte stimulativa. Aptitudinile intelectuale si analitice vin odata cu invatarea si aplicarea diferitelor modele de luare a deciziei. 3. Tolerarea divergentelor si a ambiguitatii, dar si opunerea unei rezistente fata de acestea. Cursurile de etica in mass-media se desfasoara prin dialog liber ce automat duce la o multitudine de divergente si ambiguitati. Cei ce se confrunta cu astfel de zone in care apar divergente, devin receptivi la exercitiile analitice de creare a acestor aptitudini, stimulandu-si imaginatia morala individuala si colectiva si dezvoltandu-si un simt al obligatiei morale si al responsabilitatii personale.

4. Stimularea imaginatiei morale nu este in intregime compatibila cu educatia mass-media, deoarece spre deosebire de profesionisti din alte domenii ce au clienti individuali, cu asteptari foarte bine definite, comunicatorii au de-a face cu un public nediferentiat. De aceea le este greu sa simta o empatie reala fata de cei despre care scriu, pe care incearca sa-i convinga, sa-i distreze sau sa le dea socoteala. 5. Formularea unui simt al obligatiei morale si al responsabilitatii personale. Comunicatorii ar trebui sa se confrunte cu intrebari cum ar fi: ,,De ce ar trebui eu sa fiu moral? Care sunt indatoririle si obligatiile mele etice, ca individ, ca student sau ca profesionist al comunicarii de masa? Avand in vedere libertatile mele, care imi sunt responsabilitatile? [1] Etica inseamna mai mult decat recunoasterea problemelor morale si capacitatea de a fi sensibili la stimuli morali.

Libertatea mass-media
Libertatea nu poate exista fara responsabilitate, iar jurnalistul are datoria de a-si pune intrebari asupra cosecintelor faptelor sale. ,, Daca sunt liber, cu adevarat liber, sunt oare cu adevarat liber sa fiu iresponsabil?

,,Daca am o responsabilitate bine definita, pot fi oare cu adevarat liber?

Exercitarea libertatii intr-un mod iresponsabil duce la subminarea credibilitatii. Libertatea inseamna a lua deciziile cele mai responsabile din punct de vedere etic, din proprie convingere. Responsabilitatea este un proces individual de luare a deciziilor care slujesc celui mai inalt bine.

Credibilitatea mass-media
Unul dintre scopurile esentiale ale eticii este acela de a stabili, mentine si proteja credibilitatea consumatorului.

In mass-media credibilitatea poate fi analizata prin prisma a cinci categorii:

1.Credibilitatea subiectului 2.Credibilitatea sursei creditate 3.Credibilitatea mass-media, in general

4.Credibilitatea canalului respectiv de comunicare

5.Credibilitatea comunicatorului, ca persoana

1.Credibilitatea subiectului
Cele mai multe dintre subiectele jurnalistice sunt usor de comunicat. Daca toate acestea vin in concordanta cu cunostintele noastre anterioare, atunci sunt usor de acceptat si crezut. Aceasta este cea mai elementara forma de credibilitate. 2.Credibilitatea sursei creditate Atat jurnalistul cat si auditoriul sunt dependenti de sursele stirilor. Jurnalistul, ca reporter, raspunde de adunarea si transmiterea de informatii. 3.Credibilitatea mass-media, in general De cele mai multe ori se intampla ca in viata de zi cu zi sa ne exprimam neincrederea in mass-media, dar cu toate acestea continuam sa discutam despre stirile zilei. 4. Credibilitatea canalului respectiv de comunicare Mijloacele de comunicare media sunt alcatuite din nenumarate organizatii de presa scrisa si audiovizuala. Unele institutii media sunt mai respectate decat altele. 5. Credibilitatea comunicatorului, ca persoana Credibilitatea persoanei care aduna, scrie sau difuzeaza informatiile ar trebui sa se situeze pe primul loc pentru ca este cea care are acces direct la sursele primare de informare.

Indatoririle profesionitilor media

,,Care este acel lucru care face ca actiunile bune sa fie bune? (W.D.Ross)

1. Absenta intentiei rauvoitoare, adica a nu face rau intentionat nimanui , nici macar noua insine. 2. Fidelitatea se refera la faptul ca trebuie sa ne tinem toate promisiunile, atat cele impuse cat si cele asumate de noi. 3. Reparatia se refera la obligatia de a ne plati datoriile pentru a compensa raul facut. 4. Dreptatea se refera la faptul ca trebuie sa-i tratam pe ceilalti ca scopuri in sine si nu ca mijloace de atingere a unor acopuri. 5. Auto-perfectionarea ne indeamna la imbunatatirea propriei virtuti si a inteligentei pentru a deveni persoane mai bune. 6. Gratitudinea se refera la faptul ca trebuie sa apreciem actele bune si sa fim la fel de buni fata de ceilalti. 7. A face bine ne indeamna sa facem din aceasta lume un loc mai bun, lasand lucrurile intr-o stare mai buna decat le-am gasit.

Diferite abordari ale eticii n media

Jurnalitii trebuie s nu aib nici o alt obligaie dect aceea de a informa corect publicul. Ei trebuie: s evite un real sau posibil conflict de interese. s rmn n afara oricror asociaii sau activiti care le pot compromite integritatea sau le pot afecta credibilitatea. s refuze daruri, favoruri, tratamente speciale i s evite servicii suplimentare, implicarea n politic, servicii publice i servicii n organizaiile comunitii dac acestea pot compromite integritatea lor profesional. s fie vigileni i curajoi n privina responsabilitilor pe care le au cei aflai la putere. s refuze orice tratament preferenial celor care i fac publicitate sau care au interese speciale i s reziste la presiunile de a fi manipulat tirea. s fie circumspecti cu cei care ofer informaii n schimbul banilor sau al serviciilor i s evite s plteasc pentru obinerea tirilor.

Autor: Catrinar Adina-Iuliana C.R.P , An II, Grupa 2

V mulumesc!