Sunteți pe pagina 1din 32

Dom Tnde Ilea Carmen Ilea Camelia Matei Marius

Energia geotermal reprezint cldura continut in fluidele si rocile subterane. Este nepoluant, regenerabil si poate fi folosit in scopuri diverse: incalzirea locuintelor, industrial sau pentru producerea de electricitate. Ea este produs n urma radioactivitii litosferei, sau a prezenei unor roci fierbini n apropierea unor pungi cu lav.

n figurile de mai jos sunt prezentate imagini cu ap si aburi ce izvorsc din interiorul pmntului.

Energia geotermal poate fi: de nalt temperatur (caracteristica zonelor vulcanice); pnzele de ap limitrofe ajungnd la sute de grade, realiznd o vaporizare partiala care se utilizeaza ntr-o centrala electrica. Accesul la pnza de apa este dificil. Uneori, adncimea de foraj poate depasi 10.000 m; de joas temperatur, accesibila n orice parte a globului. Temperatura scoartei pamntesti creste n adncime cu 3C la fiecare 100 m. Diferenta de temperatura creata ar putea fi aplicata n termoficare prin recircularea fluidului n pompe de caldura, nu n producerea energiei electrice.

Este interesant de remarcat c 99% din interiorul Pmntului se gsete la o temperatur de peste 1000C, iar 99% din restul de 1%, se gsete la o temperatur de peste 100C. Aceste elemente sugereaz c interiorul Pmntului reprezint o surs regenerabil de energie care merit toat atenia i care trebuie exploatat ntr-o msur ct mai mare.

Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale. Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit. Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balneare.

Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10-16C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.

Energia geotermal are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din magma.

Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 C. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh. Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi.

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibil i poate fi transformat direct n energie electric sau termic. n figura 3.4 este prezentat o schem de principiu a unei centrale electrice geotermale.

Fig. 3.4

n figura 3.5 este prezentat o central electric geotermal.

Fig. 3.5. Central electric geotermal din Kamchatka, Rusia

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul relativ sczut al temperaturilor la care este disponibil i poate fi utilizat numai pentru nclzire, fiind imposibil conversia acesteia n energie electric. Energia geotermal de acest tip, este disponibil chiar la suprafaa scoarei terestre, fiind mult mai uor de exploatat dect energia geotermal de potenial termic ridicat, ceea ce reprezint un avantaj.

n figura 3.7 se observ c ncepnd de la adncimi foarte reduse, temperatura solului poate fI considerat relativ constant pe durata ntregului an:

Fig. 3.7. Variaia temperaturii n sol, n zona de la suprafaa scoarei terestre

Pompele de cldur, pot s absoarb cldura din sol, de la diferite adncimi, din apa freatic, din apele de suprafa (dar numai cu condiia s nu existe pericolul ca apa s nghee), sau chiar din aer (dar numai n perioadele n care temperatura aerului este suficient de mare, pentru a permite funcionarea pompelor de cldur, cu o eficien ridicat). Indiferent de sursa de cldur, pompele de cldur utilizeaz indirect, energia solar acumulat n sol, ap sau aer.

Exist dou tipuri de colectori care pot fi utilizai n circuitele intermediare de preluare a cldurii din sol. n figura 3.8 sunt prezentai colectori orizontali, care se monteaz la adncimi de cca. 1,21,5m, iar n figura 3.9 sunt prezentai colectori verticali, denumii i sonde, care se monteaz n orificii practicate prin forare, la adncimi de pn la cca. 100m, peste aceste adncimi fiind dificil de obinut autorizaii pentru realizarea forajelor.

Fig. 3.8. Colectori orizontali pentru captarea cldurii din sol

Fig. 3.9. Colectori verticali pentru captarea cldurii din sol

n vederea implementrii programelor de utilizare a surselor regenerabile de energie, Comisia European a adoptat Cartea Alb a Surselor Regenerabile n anul 1997. Obiectivul strategic adoptat n acest document este dublarea aportului surselor regenerabile de energie al rilor membre Uniunii Europene care trebuie s ajung treptat, de la 6% n 1995 la 12 % n 2010, din consumul de resurse primare. Cartea Alb are n vedere dezvoltarea tehnologiilor care s produc energie din mai multe surse, aa cum sunt prezentate n tabelul 1.4.

ENERGIE PRIMAR Eolian Hidroenergie

ENERGIE ELECTRIC(TWh) 80 355 300

de mare putere

de mica putere

55
3

Fotovoltaic

Biomas
Geotermal TOTAL

230
7 675

Al doilea document, la fel de important, este Directiva 77/2001/CE a Palamentului European i a Consiliului privind promovarea SRE. Acest directiv are ca scop mrirea contribuiei surselor regenerabile n producia de energie electric pe piaa intern i de a crea baza unui viitor cadru comunitar pentru acestea. Aceast directiv definete o serie de termeni, relevani pentru scopul propus, ca de exemplu: a) surse regenerabile de energie= surse regenerabile de energie altele dect combustibilii fosili (eoliene, solare, geotermale, valuri, maree, hidro, biomas, gazul din deeurile urbane, gazul de la instalaiile de tratare a apelor uzate i biogazul); b) biomasa= fraciunea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur (inclusiv substane de origine vegetal i animal), silvicultur i industriile aferente, ca i fraciunea biodegradabil din deeurile industriale i menajere.

1. Promovarea producerii i consumului de energie electric produs din surse regenerabile de energie, inclusiv de hidrocentralele mari, constituie un obiectiv de interes naional. 2. Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie din consumul naional brut de energie urmeaz s ajung la 11% pn n anul 2010.

Exploatare ape geotermale

n conformitate cu legea minelor ( Nr 61 / 1998 nlocuit cu Nr. 85 / 2003 ) societatea a obinut de la Agenia Naional pentru Resurse Minerale titulatura pentru 17 licene de exploatare a apelor geotermale in perimetrele: 1). ORADEA 2). BOR 3). SCUIENI 4).MARGHITA 5). BEIU 6). ALED 7). BALC 8). CHILAZ 9). CIUMEGHIU 10). CIGHID 11). LIVADA 12). MDRAS 13). SALONTA 14). SNICOLAU DE MUNTE 15). BEIU-DELANI 16). AC-BELTIUG 17). TNAD jud Satu Mare SC TRANSGEX SA are in administrare 48 de sonde din care sunt puse n producie 24. Acestea sunt prevazute cu cabine de protectie a capetelor de exploatare.

Tabel 1. Numrul de sonde geotermale:

Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili.

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective.

Un studiu realizat de Universitatea Metodista de Sud (Southern Methodist University-nr) si finantat de Google.org, SUA are potentialul de a inlocui usor termocentralele pe baz de crbune cu energie geotermal vesnic. Studiul a pus cap la cap o gramada de date din domeniul forarii de petrol si gaze naturale si arata ca in SUA exista destule puncte fierbinti si in estul SUA, nu doar in partea cealalta a continentului, unde isi fac de cap inclusiv cativa vulcani sau dam de parcul Yellowstone. Avem, de exemplu, Virginia de Vest, unde energia geotermala poate inlocui toate termocentralele pe carbune din acest stat. Per total, daca s-ar adopta sisteme geotermale care sa extraga electricitate chiar si in zone in care apa nu fierbe, exista indeajuns de multa energie incat sa fie produsa o cantitate de zece ori mai mare decat din carbune. Acesta este periculos fata de mediu, dar are avantajul de a fi ieftin.

n urma tuturor celor prezentate, s-ar putea afirma faptul c utilizarea surselor alternative de energie reprezint un avantaj net, att pentru sistemele economice ct i pentru capitalul natural. Totui, n implementarea proiectelor care folosesc acest tip de surse, trebuie avute n vedere nu numai avantajele, ci i dezavantajele, cu scopul meninerii unei stri de echilibru i a ncercrii eliminrii acestora, sau reducerea lor ct mai mult, pentru a nu crea prejudicii mediului. Privirea n detaliu a acestei probleme, luarea n calcul cu mai mare seriozitate a obstacolelor pe care le poate ntlni i mai ales un plan pus n aplicare corect, ar putea reprezenta acele premise care s permit dezvoltarea tehnologiilor care utilizeaz surse alternative de energie att n Romnia ct i n celelalte regiuni ale globului.

Ackermann, T., 2005, Wind power in power systems, John Wiley&Sons. Alpopi, Cristina; Florescu, Margareta, 2006, Utilizarea surselor de energie regenerabile, Editura ASE Bucureti. Apostol, I.; Ptracu, A., 2006, Accesul la energie curat Sursele regenerabile de energie n Romnia , Terra mileniul III. Burton, T; Sharpe, D; Jekins, N; Bassony, E, 2001, Wind energy handbook, John Wiley&Sons. Comitetul UNESCO Romnia, 2005, Potenialul energetic eolian n zona litoralului Mrii Negre, Unesco Pub. Costea, Adriana, Monica, 2007, Estimarea potenialului eolian n zone cu orografie complex, Universitatea din Oradea, coala Doctoral a Facultii de inginerie electric. Darie, T.; Manolescu, , 2009, Studiu de evaluare de impact asupra mediului a parcului eolian Pantelimon, judeul Constana. Gasler, J, 2007, Future of energy, Springer. Gipe, P., 1995, Wind energy comes of ages, John Wiley&Sons. Grosu, M., 2004, Msurtori ale vitezei vntului n Republica Moldova, Universitatea tehnic a Moldovei. Han, E., 2006, Wind turbines fundamentals, technologies, application, economic, Birkhauser. Hansen, M.O.L., 2008, Aerodynamics of wind turbines, Earthscan. Haussler, R., 1988, Avian mortality at wind turbines facilities in California, California Energy Comission. Ionescu, Cristina, 2004, Drept i legislaie n energie i mediu, Catedra de Hidraulic i maini hidraulice, Facultatea de Ingineria mediului i Hidorenergetic. Masters, G.S., 2004, Renewable and efficient electric power systems, Wiley IEEE. Mukund, R.P., 2006, Wind and solar power systems: design, analysis and operation, CRC Press. Muller, D.K.; Jansson, B., 2007, Tourism in peripheries perspectives from the far north and south, CABI. National Research Council US - Committe of environmental impacts of wind energy, 2007, Environmental impacts of wind energy projects, National Academies Press. Negrean, P.; nrean, C; Golovanov, N.; Postolache, P, 2008, Managementul surselor regenerabile de energie , Unesco Pub. Orloff, Susan; Flamery, Anne, 1992, Wind turbines effect on avian activity, habitat use and mortality in Altamont Ross and Solano County wind resource areas, California Energy Comission. http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=385:utilizarea-surselor-alternative-de-energie-ilegislaia-care-favorizeaz-implementarea-produciei&Itemid=84