Sunteți pe pagina 1din 78

Dobrogea este situata in partea sud-estica a Romaniei, provincia istorica Dobrogea reprezentand una din cele mai caracteristice

regiuni extracarpatice. Dobrogea are o suprafata de 15.570 kmp

Ca asezare, este limitata la nord de masivul Dobrogei , inconjurat de podisuri larg valurite intrerupte de depresiuni, la nord-est de Delta dunarii, la est de Marea Neagra si la sud de un podis tabular, cu fragmentare redusa, cu caracter de campie de eroziune.

In ceea ce priveste atractiile turistice, Dobrogea, in partea sa estica este bordata de o salba de statiuni pe litoralul Marii Negre , cu plaje intinse, nisipuri si ape sarate. Pe o lungime de 24 km, litoralul prezinta, pe langa aceste statiuni de agrement, si unele statiuni in care se pot face multiple tratamente medicale. Pamantul Dobrogei este presarat cu monumente arheologice cu semnificatii istorice pentru poporul roman, cu rezervatii naturale forestiere, de dune si de speologie

Relief
Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (situri verzi, granite) si structuri sedimentare, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, ca un relief domol, usor ondulat cu altitudini relativ reduce (200-300m). Partea de Nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350-400 si chiar 467m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii Macinului). Partea de Sud are sub 200m (altitudinea maxima este in Deliorman de 204m).

Subdiviziuni:
Masivul Dobrogei de Nord: Muntii Macinului Culmea Niculitelului Dealurile Tulcei Depresiunea Nalbant Podisul Babadagului Podisul Casimcei Podisul Dobrogei de Sud: Zona litorala inalta Podisul Medgidia (cu Valea Carasu) Podisul Negru Voda Podisul Oltinei

Clima
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10-11C), temperaturi ridicate vara (22-23C), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termit, brize diurne si insolatie puternica. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1, -2C, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna. O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului.

Hidrografie
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape subterane Marea Neagra. Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord.

Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, care se varsa in Lacul Tasaul. Prezenta raurilor semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta,, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul DunareMarea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze.

Canalul Dunare-Marea Neagra utilizat pentru navigatie va spori in importanta o data cu activizarea magistralei fluviale fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (rotterdam) si Marea Neagra (Constanta).

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia, Babadag),

lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei.

Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei, care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma continetala litoralul romanesc al Marii Negre.

Marea Neagra este a treia ca dimensiune din Europa si a doua ca adancime. Plaja, orientata pe directia est si sud-est, are o latime cuprinsa intre 150-200 m cu nisip fin in cea mai maire parte. Panta este lina si usor accesibila, marea are salinitate redusa, iar temperatura apei este in jur de 24 grade Celsius in sezonul estival .

Invelisul biogeografic
Vegetatia Dobrogei este formata in cea mai mare parte din stepa (3/4 din suprafata Dobrogei), la care se adauga suprafete de silvostepa si paduri de stejar. Etajul stejarului (format indeosebi din stejar pufos, stejar brumariu, la care se adauga specii caracteristice padurilor submediteraneene) cuprinde trei areale majore: zona Macin-Niculitel (cu paduri in masiv), Podisul Babadagului Nordul Podisului Casimcei, la care se adauga un areal discontinuu, partial distrus in extremitatea sud-vestica a Dobrogei (zona Deliorman padure nebuna, continuata insa in sud, in Durostor).

Fauna Specii de rozatoare specifice stepei:

Popandau

Orbete

Harciog

Reptile de origine submediteraneana:

Soparla dobrogeana

Vipera cu corn
Broasca testoasa de uscat

Pasari

Acvila de camp

Soim dunarean Pelicanul

Barza

Vulturul-pescar

Din Dobrogea a disparut, in vremuri istorice, vulturul plesuv, dar a fost introdus ca specie noua muflonul.

Solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene),


diferitele tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in Podisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) soluri slab evoluate (indeosebi litosoluri).

Arii protejate
In Podi ul Dobrogei sint 64 rezerva ii i monumente ale naturii: 26 mixte, 14 peisagistice, 8botanice, 6 paleontologice, 3 faunistice, 3 speologice, 2 geologice, una forestier . Printre acestea se regasesc: 1. Dunele marine de la Agigea 2. Obanul Mare si Pesterea La Movile 3. Pestera La Adam 4. Pestera Gura Dobrogei 5. Pestera Limanu 6. Padurea Hagieni 7. Padurea Fantanita Murtfatlar 8. Refugiul ornitologic Corbu-Nuntasi-Histria 9. Cetatea Histria 10. Grindul Chituc 11. Grindul Lupilor 12. Lacul Techirrghiol 13.Mlastina Hergheliei 14. Gura Dobrogei 15. Parcul National Muntii Macinului

n Dobrogea se reg sesc o mare varietate de resurse antropice, care anual sunt vizitate de turi ti. Marea majoritate sunt localizate n jude ul Constan a, cteva dintre acestea fiind: muzee i case memoriale: Muzeul de Istorie i Arheologie din Constan a, Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Marin , Muzeul de Art , Muzeul Folcloric .a.; vestigii arheologice, cet i: Cetatea Histria, Cetatea Tomis, Cetatea de la Enisala, Cetatea Callatis; monumente istorice i de art : Monumentul de la Adamclisi, Mozaicul din Constan a, Statuia lui Ovidiu; institu ii cultural-artistice: Teatrul de Var din Mamaia, Cinematograful Albatros din Mamaia, Delfinariul din Constan a, Planetariul ; Edificii religioase: Catedrala din Constan a, Pe tera Sf. Andrei, M n stirea de la Dervent; sate turistice: Mamaia Sat, situat la 2 km de Sta iunea Mamaia; construc ii contemporane: Parcul de distrac ii Aqua Magic, parcul de distrac ii Satul de vacan , Telegondola; realiz ri tehnico-economice i tiin ifice contemporane: Porturile Midia-N vodari, Constan a, Agigea-Sud i Mangalia, Canalul Dun re-Marea Neagr , Podul lui Anghel Saligny.

Cetatea de la Adamclisi
Se afla la nord de satul Adamclisi, si a fost construita intre anii 106-109, in cinstea Imparatului Traian, pentru victoriile Obtinute in fata geto-dacilor.

Cetatea Capidava
Construita in sec. I, a fost mai intai cetate geto-daca, si apoi romana. A fost distrusa de goti in sec. III si apoi refacuta in sec. IV.

Cetatea Histria
Cetatea Histria este cea mai veche asezare urbana atestata pe teritoriul Romaniei. A fost intemeiata de colonistii greci din Milet in jurul anului 657 i.e.n. si distrusa prin secolul al VIIlea e.n. de invaziile avaro=slave.

Cetatea Enisala
A fost ridicata pe vremea Imperiului Bizantin pentru a strajui centrul Dobrogei. Cetatea se afla in Podisul Babadag, pe malul Lacului Razim.

Manastirea Pestera Sf. Andrei


Pestera Sfantul Apostol Andrei este considerata primul lacas de cult crestin de pe teritoriul Romaniei, dar si poarta de intrare a credintei crestine.

Manastirea Dervent
Izvoarele istorice consemneaza aparitia Manastirii Dervent in sec. al IX-lea, fiind intemeiata de calugari autohtoni, si apartinand de Eparhia Tomisului si Durostorumului.

Manastirea Celic Dere


Situata la 30 km de municipiul Tulcea, pe Valea Cilicului, manastirea a fos construita catre mijlocul sec. al XIX-lea ca manastire de maici.

Muzeul de Istorie si Arheologie


Muzeul este gazduit intr-o cladire monumentala, care este fostul sediu al primariei din Constanta, construita intre anii 1911-1921. Muzeul are un patrimoniu de peste 430.000 de obiecte a caror tipologie diversificata cuprinde profilul asezarii de-a lungul secolelor.

Edificiul Roman cu Mozaic


Monumentalul edificiu cu peste 200 mp de mozaic- a fost inaltat in sec. al IV-lea e.n., probabil sub Imparatul ConstantinCel Mare, fiind reparat in diverse etape pana la sfarsitul sec. al VI-lea. Edificiul a fost descoperit in anul 1959.

Muzeul de Marina Constanta


S-a deschis la 3 august 1969, in fosta cladire a Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national.

Acvariu
Acvariul Constanta, prima sectie a Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii, amplasat la malul marii, pe faleza Cazinoului, este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Are peste 100 de specii de vietuitoare, structurate pe 3 sectii: sectia marina, sectia dulcicola si pesti exotici.

Delfinariu si Planetariu
Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, constituind prima forma muzeistica de acest gen din tara si prima din Sud-Estul Europei la acea data. Planetariul a fost construit in anul 1969.

Moscheea Mahmud al II-lea


Ridicata pe locul unei vechi geamii numite Mahmudia, in onoarea Sultanului Mahmud al II-lea, in 1882, moscheea este principalul edificiu al cultului musulman din Constanta.

Cazino
A fost construit intre anii 1904-1909 si este amplasat pe faleza din Constanta. Cazino-ul a fost conceput in stil roccoco cu imbinari de diverse elemente de decoratie.

Farul Genovez

Construit intre anii 1858-1860 de o companie engleza, care a amenajat si portul, Farul Genovez a functionat pana in anul 1913.

Aqua Magic
Primul parc acvatic din Romania a fost deschis pe 1 iulie 2003, avand un numar total de 11 zone de agrement, dintre care 2 sunt destinate copiilor.

Sat de Vacanta

Casino Mamaia
Este unul din cele mai vechi hoteluri de pe litoral, fiind construit intre anii 1930-1935. Pe 15 august a fost inaugurat, la deschiderea acestuia fiind prezent regele Carol al II-lea

Podul Anghel Saligny


Podul Regele Carol I, redenumit apoi Podul Anghel Saligny, in onoarea proiectantului si executantului podului, a fost construit intre 1890 si 1895 pentru a asigura legatura feroviara intre Bucuresti si Constanta. Legatura feroviara dintre Fetesti si Cernavoda are o lungime de 21 km si cuprinde podurile peste Bratul Borcea si peste Dunare.

Statuia lui Ovidiu


Statuia lui Ovidiu din Constanta este unul dintre cele mai importante monumente din orasul Constanta. Executata in 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari, aceasta este asezata in partea veche a orasului, in Piata Ovidiu, in fata Muzeului National de Istorie si Arheologie

Bustul lui Mihai Eminescu


A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930 si a fost montat in apropiere de malul marii pe Faleza Cazinoului din Constanta, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie mai am un singur dor.

Biserica Greceasca
A fost construita intre anii 1863 si 1865 prin contributia coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului iar scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.

Festivaluri
1. Ziua Marinei 15 August; 2. Festivalul de muzica usoara Mamaia; 3. Festivalul Callatis; 4. Festivalul Marii; 5. Zilele Constantei; 6. Festivalul National al Cantecului si Dansului Popular Romanesc; 7. Aero Grand Prix Constanta Challenge; 8. Festivalul Stufstock Vama Veche; 9. Liberty Parade.

1. "Boboteaza"- practicat in ziua de 6 ianuarieObiceiul consta in recuperarea de catre flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.

Traditii si obiceiuri

2. Paparuda - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele.

3. Caloianul se practica in a treia miercuri de dupa Paste si consta in fabricarea unei papusi de lut, ce este ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

4. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit.Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora.

Lazarelul - obicei practicat in Sambata de Florii in special in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intrun accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate. Olaria - practicat tot in Sambata de Florii consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere. "Ursul", "Brezaia","Capra" - practicate in seara Ajunului de Craciun - obiceiuri al colindatului cu masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea Teilor, Greci, Enisala. "Mosoiul" - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei. "Oleleu" - practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant, fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii, simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului. "Semanatul" obicei practicat in ziua de Anul Nou, de copii ce intra din casa in casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va veni.

Constanta
Constanta este al III-lea oras ca marime din Romania, fiind un important centru cultural si economic. Constanta are cel mai mare port de pe litoralul romanesc, si o istorie bogata, de aproximativ 2500 de ani. Fondat de colonistii greci din Milet in secolul VI i.e.n., Tomis a fost cucerit de romani in 71 i.e.n. si redenumit Constantina de Imparatul Roman Constantin cel Mare, in onoarea surorii sale. Numele a fost scurtat in timpul invaziilor otomane, la Constanta.

MAMAIA este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Situata la N de Constanta intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol, este statiunea de pe litoral cu cea mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o statiune cu o dezvoltare foarte dinamica, in ultimii ani construindu-se cateva hoteluri noi, restaurante sau complexe de magazine. In fiecare an turistii s-au obisnuit cu faptul ca Statiunea Mamaia ii intampina cu ceva nou palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola, autobuze supraetajate etc.

Mamaia

Eforie Nord
Eforie Nord este a doua statiune de pe litoralul romanesc ca marime. Eforie Nord este situata pe fasia litorala aflata intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra, invecinandu-se la nord cu Agigea si la sud cu Eforie Sud. Vecinatatea marii si a Lacului Techirghiol o plaseaza printre primele statiuni balneare cu regim permanent de la noi din tara.

Eforie Sud

Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, situata intre Eforie Nord la nord si Tuzla la sud, intre Marea Neagra la est si Lacul Techirghiol la vest.

Techirghiol
Techirghiol, cunoscut ca si statiune balneara din 1899, beneficiaza de existenta unor conditii naturale deosebite, concretizate in prezenta unor factori naturali sanogeni, si anume: climatul, namolul sapropelic si apa sarata a lacului.

Statiunea Costinesti este situata in prelungirea satului Costinesti, la 31 km sud de Constanta Simbolurile Costinestiului sunt Obeliscul care se inalta maiestuos in mijlocul plajei, si Epava navei Evanghelia care a esuat in anul 1960 din cauza unei furtuni.

Costinesti

Neptun-Olimp

Cele doua statiuni, fiind foarte apropiate si asemanatoare au devenit practic una singura Neptun-Olimp. Statiunea a fost timp de mai multi ani considerata ca fiind cea mai frumoasa, cautata si scumpa dintre statiunile de pe litoralul romanesc, trebuind totusi sa predea acest statut statiunii Mamaia

Jupiter
Jupiter este o statiune micuta, situata intr-un cadru natural pitoresc, reprezentat de o faleza intinsa, un lac (Tismana) si o padure (Comorova).

Cap Aurora

Cap Aurora are o pozitie interesanta in tot peisajul litoralului romanesc, fiind situata pe o peninsula cu aspect de promontoriu care iese spectaculos din mare. Cap-Aurora este cea mai tanara statiune de pe litoral, fiind inaugurata in anul 1973.

Saturn

Venus
Venus este o statiune relativ noua (1972), eleganta si primitoare, nu foarte aglomerata pe timpul verii, ceea ce asigura turistilor un sejur linistit si relaxant.

Pe langa posibilitatile de agrement, punctul forte al statiunii il reprezinta existenta izvoarelor mezotermale sulfuroase si a namolului cu valoare terapeutica, utilizate in tratarea afectiunilor ginecologice si cele ale aparatului locomotor.

Mangalia

Mangalia este situata pe ruinele vestitei cetati Callatis. Descoperirile arheologice atesta ca aceasta zona a fost locuita inca din preistorie. Infiintata in secolul al VI-lea i.Hr. de colonistii greci in locul unei asezari getice, Cetatea Callatis a fost una dintre coloniile infloritoare de la vremea respectiva. Incepand din secolul al XI-lea, cetatea este cunoscuta sub numele de Pangalia si era alaturi de Constanta si Varna, unul din cele mai importante porturi din Dobrogea.

2 mai

Vama Veche
Vama Veche si 2 Mai sunt doua sate aflate in apropierea granitei cu Bulgaria, doua locatii celebre pentru petrecerea unui concediu nonconformist.

In zona Dobrogea - Litoral se pot practica mai multe forme de turism:

1.Turismul de circula ie, dezvoltat pe suportul unor re ele rutiere i feroviare: a. Turismul itinerant b. turismul de tranzit

2.Turismul tiin ific

3.Turismul de van toare i pescuit sportiv

4.Turismul pentru practicarea sporturilor nautice

5.Turismul rural

6.Turismul la sfir it de s pt man si Turismul de litoral.

7.Turismul de congrese i reuniuni

8.Turism balneo-climateric