ANTREPRESCOLARUL SAU PRIMA

COPILARIE

Ivan Ana-Maria Juganaru Mirela-Denisa Sandu Valentina-Daniela Gr.4539

CUPRINS

1.Regimul de viata si dezvoltarea fizica a antreprescolarului; 2.Aspecte ale dezvoltarii perceptiilor si aparitia reprezentarilor la antreprescolar; 3.Particularitati ale memoriei si atentiei; 4.Dezvoltarea limbajului intre 1 si 3 ani; 5.Gandirea simbolica si preconceptionala a antreprescolarului; 6.Dezvoltarea afectiva si sociala intre 1 si 3 ani; 7.Dezvoltarea motricitatii la antreprescolar; 8.Principalele caracteristici ale jocului antreprescolarului; 9.Dezvoltarea constiintei asupra lumii si a constiintei de sine.

1.REGIMUL DE VIATA SI DEZVOLTAREA

FIZICA A ANTREPRESCOLARULUI
Ceea ce se remarca de la prima vedere la antreprescolar este din ce in ce mai buna lui autodeplasare.

Profilul psihologic al acestui stadiu mai are inca si alte cateva dominante:aparitia reprezentarilor si a activitatilor mintale,insusirea limbajului,aparitia constiintei de sine. Regimul alimentar este bogat in proteine usoare,produse lactate,fructe si legume proaspete.

Copilul trebuie sa doarma profund 10-12 ore noaptea si o ora si jumatate,doua ore,dupa amiaza.

In ultimul patrat al celui de-al doilea an de viata se atinge ,varsta olitei,iar dupa un an si jumatate-doi ani, copilul atinge sivarsta robinetului, adica poate preveni si astepta putin si apoi reuseste sa isi regleze bine evacuarile in timpul zilei,iar la trei ani si noaptea.

2.ASPECTE ALE DEZVOLTARII PERCPTIILOR SI

APARITIA REPREZENTARILOR LA ANTREPRESCOLAR

Antreprescolarul manipuleaza mult obiectele,acest lucru face sa creasca finetea analizei si sintezei senzoriale.

In acest stadiu copilul are o preferinta caracteristica pentru desenele simple din cartile dedicate lui,cerand neobosit explicarea lor.

S-au constatat dificultati ale copiilor pana la un an si opt luni de a distnge imaginea persoanei reale din cea din oglinda.

Antreprescolarul are prferinte deosebite pentru culorile vii si luminoase dar verbalizarea acestora este nesigura. Daca imediata dupa un an copilul mai duce inca lucruri la gura,incepand cu un an si sase luni-un an si opt luni,doar le pipaie activ si le examineaza atent.

Antreprescolarul reactioneaza la muzica,este atent si ii place cea ritmica si chiar incearca sa cante

In ceea ce priveste perceptia de timp,sunt inca multe si amuzante confuzii privind distingerea momentelor zilei si verbalizarea lor.

3.PARTICULARITATI ALE MEMORIEI SI

ATENIEI Copilul memoreaza aspectele concrete,care se repeta mult si sunt legate de dorintele sale.Este o memorie involuntara in totalitate.

Antreprescolarul poate sa retina si apoi sa reproduca relativ corect povestioare scurte,insusiri ale lucrurilor si fiintelor din spatiul apropiat lui,stie pronumele sau,ale parintilor,recunoaste drumul spre casa daca l-a parcurs de mai multe ori,recunoaste imagini si desene animate.

Copilul incearca sa reproduca ceva ce a auzit dar o face cu lacune si are nevoie de sprijinul adultilor.

Atentia este involuntara. In cursul acestui stadiu se inregistreaza o noua schimbare foarte importanta si anume ea incepe sa poata fi stimulata prin comenzile verbale ale adultului.Daca ii cerem sa fie atent,sa priveasca ceea ce facem reusim sa-I provocam si sa-I dirijam atentia.

4.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI INTRE 1 SI 3

ANI
La incheierea primului an de viata copilul poate sa pronunte doar cateva cuvinte.Urmeaza o perioada de cateva luni in care parca s-ar fi oprit,in sensul ca mai achizitioneaza doar cateva cuvinte.Apoi marea majoritate,incepand cu un an si jumatate,un an si opt luni ajung usor la 200300 si catre trei ani dispun de 1000-1100 cuvinte

Activitatea directa c obiectele si comunicarea cu mama constituie sursa continutului sistematic al cuvintelor asimilate de catre antreprescolar.

De la circa un an si sase luni putem spune ca se intra intr-o a doua etapa,aceea a prefazei sau a limbajului telegrafic,adica antreprescolarul foloseste doua,trei cuvinte dar care nu sunt flexionate conform normelor limbii,iar prepozitiile,conjunctiile lipsesc.
Persoanele straine nu-l inteleg pe copil si cei apropiati acestuia,parintii sau fratii si surorile,devin un fel de translatori.Cei din afara familiei pun frecvent o astfel de intrebare:Ce spune?.Acest fel de comunicare a copilului a fost numit limbajul mic.

Parintii si cei apropiati copilului cred ca se fac mai bine intelesi de catre acesta daca ii vorbesc in maniera lui,de aceea se recomanda,in mod special,ca sa se vorbeasca mult cu copilul insa corect,rar si clar.

Referirea la propria persoana este,de asemenea,caracteristica acestei faze.Copilul isi spune numele cand isi manifesta o dorinta,preluand felul in care I se adreseaza adultul.De exemplu,spune:Petrisor nani!.

Spre doi ani unii copii vorbesc din ce in ce mai bine,sunt intelesi de ceilalti si ii pot surprinde pe ceilalti chiar prin corectitudinea si complexitatea unor cuvinte.

La un an si jumatate,copilul intelege povestiri cu unul-doua personaje,cu intamplari de fiecare zi si care de fapt sunt ale sale,si care trebuiesc exprimate de adult in cel mult treizeci de propozitii.La doi ani si jumatate intelege povestiri cu trei personaje si ceva mai ample.

Cele mai frecvente dificultati de pronuntie sunt: Eliziunea,adica omiterea silabelor dificile(exemplu:busupentru autobuz) Simplificarea articularilor cuvintelor,uneori cu o abatere foarte mare de la cuvantul propriuzis(exemplu:titipentru frumos) Inlocuirea unor sunete greu de pronuntat cu altele,cel mai frecvent fiind inlocuitrcul. Perseverarea unor silabe sau sunete(exemplu:fafeain loc de cafea) Contragerea ,adica simplificarea si contopirea a doua cuvinte intr-unul singur(exemplu:disimatepentru desene animate)

5.GANDIREA SIMBOLICA SI
PRECONCEPTUALA A ANTREPRESCOLARULUI

Pana la un an si jumatate se consolideaza achizitiile inteligentei senzorio-motorii si se stapanesc mai bine conduitele complexe. De acum incolo activitatea mintala se va extinde din ce in ce mai mult si va usura considerabil adaptarea copilului la situatiile cu care se confrunta si totodata va fi gandire propriu-zisa.

De asemenea,copilul inca nu face distinctie intretoti si cativa atunci cand stabileste relatia dintre o observatie a sa si o clasa de elemente.

Modul de a gandi al antreprescolarului il surprinde pe adult,adesea il amuza,dar ii arata totdeauna,marea distanta care il separa de aceasta si de care trebuie sa tina seama cand interactioneaza cu antreprescolarul.

6.DEZVOLTAREA AFECTIVA SI SOCIALA INTE 1 SI 3 ANI

Pentru ca in multe situatii capacitatile sale practice se afla la inceputul dezvoltarii lor,si relatiile sale cu ambianta sunt mai putin profunde,relatiile afective au o relativa superficialitate,insa componentele sale organice sunt foarte intense adesea spectaculoase. Copilul se poate speria de ceva si poate manifesta chiar reactii de voma.

Relatiile cu mama sunt izvorul a nenumarate bucurii,satisfactii,siguranta,cu atat mai mult cu cat aceasta se afla mereu langa el.In caz de pericol se refugiaza repede in bratele mamei sau se ascunde dupa ea.

Antreprescolarul are nevoie permanenta de dragostea celor din jur, o cauta si o cere mereu prin gesturi si prin comportamente caracteristice cum ar fi:intind capul sa fie mangaiat,prinde de gat pe adult si lipeste obrazul de al acestuia.

7.DEZVOLTAREA MOTRICITATII LA
ANTREPRESCOLAR

Dezvoltarea motrica a antreprescolarului este spectaculoasa si relevanta pentru acest studiu.

La inceput mersul este; destul de deficitar capul si trunchiul tind sa fie propulsate mai inainte, picioarele sunt mult mai departate si sunt mai sus ridicate si totodata coborate abrupt si asezate cu toata talpa pe sol.

La un an si sase luni mersul se imbunatateste foarte mult. In jurul a doi ani mersul este bine insusit si copilului ii face o deosebita placere sa mearga in toate felurile si oriunde. Catre trei ani mersul se cucereste din ce in ce mai bine, la fel si alergatul si mentinerea echilibrului,de exemplu mersul pe tricicleta.

In ceea ce priveste apucarea,se produc diferentieri si coordonari mai fine,obtinandu-se o adecvare mai mare la obiectele mici.

De la un an si trei luni deja sunt progrese remarcabile:copilul poate bea dintr-un pahar,vrea sa manance singur dar nu tine bine inca lingurita si pierde mult din continutul ei si se murdareste,participa la incaltare si imbracare,deschide cutii,da pagini ale cartilor,dar mai rar doar cate una.

La doi ani miscarile angajate in hranire si ingrijire se realizeaza cu mai multa eficienta;inchide si deschide sertare,usi,cutii,scotoceste peste tot,misca tot ce se poate,aseaza corect unul pe altul,cinci,sase cuburi.

La trei ani prinde bine obiecte mici sau subtiri,manevreaza tacamurile si mananca fara a se murdari,toarna apa dintr-un vas in altul,taie cu foarfeca,incearca sa foloseasca batista,incearca sa se imbrace singur si sa-si puna pantofii.

8.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE

JOCULUI ANTREPRESCOLARULUI

Prima caracteristica,foarte usor de releva,este faptul ca jocul se confunda la copilul de 1-3 anu cu intreaga lui activitate,si am putea spune ca 90%din timpul de veghe este destinat jocului.

O a doua caracteristica este simplitatea.Copilul arunca,aduna,transporta,suprapune,imprastie jucarii si obiecte cu o placere caracteristica si care ii permit o adevarata explorare a posibilitatilor lui senzoriale si motorii.

A treia caracteristica a jocului antreprescolarului este faptul ca nu se poate realiza in absenta jucariilor,a obiectelor de manipulat si pe care le foloseste in functie de calitatile reale pe care le au.Durata scurta a oricarui joc este o arta caracteristica a acestui stadiu.La inceputul stadiului acesta este de 5-6 minute,iar la sfarsit creste pana la 20 de minute.

9.DEZVOLTAREA CONSTIINTEI ASUPRA LUMII SI

A CONSTIINTEI DE SINE

Copilul nu mai actineaza global si nediferentiat la ambianta,ci percepe clar obiectele si insusirile lor,invata sa le denumeasca,le aplica miscarile si complexele motrice de care dispune.
Opozitia este adesea spectaculoasa cu plans puternic,tipte,miscari dezordonate,agresivitate.Cand toate acestea s-au declansat,adultul trebuie sa incerce sa-i abata atentia spre ceva nou,interesant.De asemenea,este mai indicat ca adultul sa nu ia in seama manifestarile copilului.

In ceea ce priveste fiinta sa,se realizeaza un inceput al identitatii prin faptul ca isi stie numele,spune ca e al mamei si al tatalui si le stie si lor prenumele,poate indica unde locuieste,care ii este camera,jucariile,hainele etc.