PROPRIETATILE NUCLEULUI

Proiect realizat de: Grigorescu Bogdan Ibrean Marius Ion Andreea Milu Alexandru

Proof.Coordonator: Raduta Norica Clasa:XII I1

Nucleulunuiatom este o regiune foarte dens din centrul su, constnd dinprotoniineutroni. Dimensiuneanucleuluieste mult mai mic dect dimensiunea atomului nsui; masa unui atom este determinat, aproximativ, doar de masa protonilor i neutronilor i aproape fr nici o contribuie din parteaelectronilor. Dimensiunea nucleului Raza nucleului atomic reprezint distana pn la care se fac simite forele nucleare specifice, acele fore care asigur stabilitatea unui nucleu format dintr-un numr mare de protoni intre care se exercit fore de repulsie coulombian. Raza nucleului este de ordinul 10-14m. Depinde de numarul de neucleoni la puterea 1/3. R=R0A1/3 Raza nucleului reprezinta 0,01% (1/10.000) din raza atomului. n felul acesta, densitatea nucleului este de 1012ori mari mare dect densitatea atomului. Un cub solid cu latura de 1 mm umplut cu materie nucleara (nucleoni presati mpreuna) ar avea o masa de 200.000 tone. Doar stelele neutronice au asemenea densitati.

Numrul A de nucleoni din nucleu este numrul de mas sau numrul nucleonic. Numrul pozitronilor d numrul de sarcin al nucleului sau numrul atomic pentru atomul respectiv Z. Numrul neutronilor va fi A-Z=N.

Notarea unui nucleu se va face:

Izotopul unui atom este determinat de numrul de neutroni din nucleu. Diferii izotopi ai aceluiaielementau proprietichimicefoarte similare deoarece reaciile chimice depind aproape n ntregime de numrul de electroni pe care i are atomul. Diferiii izotopi dintr-un eantion chimic particular pot fi separai folosindu-se o instalaie centrifug sau un spectrometru de mas. De exemplu, prima metod este folosit n producereauraniuluimbogit din uraniu natural, iar a doua metod este folosit n datarea cucarbon. Izobari Sunt specii de atomi care aparin unor elemente chimice diferite, dar care au acelai numr de nucleoni. Izobarii au numr atomic (Z) diferit, dar au acelai numr de mas (A).

Masa nucleului se poate scrie ca suma maselor nucleonilor componenti si se exprima n unitati de masa. 1u=m(12C)/12. Unitatea de masa are valoarea u=1,66 10-27Kg. Comparnd valorile experimentale ale maselor cu cele rezultate din formula s-a constatat c masa determinat experimental este mai mic dect cea determinat teoretic.

unde

este numit defect de mas.

Un nucleu constituie un sistem legat de particule i pentru a scoate o particul din acest sistem este necesar s furnizm nucleului o anumit cantitate de energie egal cu energia cu energia de legtur a particulei n nucleu. Acest defect de energie s-a interpretat ca fiind energia pe care o elibereaz nucleele la formarea lui din nucleoni liberi i care este strict egal cu energia pe care trebuie s o furnizm nucleului pentru al desface n nucleonii componeni, aceast energie este energia de legtur a nucleului

Daca energia de legatura este mare, nucleul este mai stabil, diferenta dintre suma maselor nucleonilor componenti si masa nucleului este mai mica.

Stabilitatea nucleelor

reprezinta energia de legatura raportata la numarul de nucleoni din nucleu . Cum nu toti nucleonii au aceeasi energie de legatura se vorbeste despre valoarea medie a energiei de legatura pronucleara.

Variatia stabilitatii nucleului n functie de numarul de masa

Maximul se realizeaz n jurul lui A=60E cu leg =8.6 MeV. Nucleele de la mijlocul sistemului A periodic se caracterizeaz prin stabilitate mare, iar cele uoare i mai grele au stabilitatea mai mic. Daca B =8,5 MeV/nucleon nucleul este foarte stabil. B cuprinsa intre 7,5-8,5 MeV/nucleon, nucleul este stabil. In afara acestor valori, nucleul este mai mult sau mai putin instabil.

Raportul dintre numrul de protoni i numrul de neutroni din nucleu este o msur a stabilitii nucleului. Dac reprezentm grafic poziia nucleelor ntr-un sistem de coordonate Z i N=(A-Z) se constat urmtoarele:

Diagrama Segr.

a) surplus de protoni b) surplus de neutroni c)curba de stabilitate, Z=N.

Energia de legatura pe nucleon

Reprezinta energia necesara unui nucleon pentru a sta in nucleu.

Pentru nucleele uoare stabilitatea se realizeaz la Z/N = 1. Pe msur ce numrul de mas crete stabilitatea se deplaseaz spre nuclee cu numr de neutroni mai mare dect numrul de protoni. Deasupra acestei curbe de stabilitate se gsesc nuclee cu surplus de protoni faa de nucleele stabile. Sub aceast curb se gsesc nucleele cu surplus de neutroni. Cum n natur orice sistem tinde de la sine s treac spre o stare ct mai stabil ,nucleele de deasupra curbei de stabilitate i va transforma un proton n neutron, ceea ce nseamn c ele sunt nuclee active(emisie de pozitroni), iar cele de sub curba de stabilitate i vor transforma un neutron n proton fiind nuclee active(emisie de electroni).

Forte nucleare- actioneaza pe distante mici de aprox. 10-15m in interiorul nucleului au caracter de atractie actioneaza asupra tuturor nucleonilor indiferent daca au sau nu sarcina electrica au caracter saturat trebuie sa fie mult mai mari deca fortele de respingere electrostatica ce se manisfesta in intre protoni

Modelul picaturii se bazeaza pe anumite analogii ntre nucleu si o picatura de lichid: fortele de coeziune ale lichidului si fortele nucleare sunt forte de saturatie; energia nucleonilor de la suprafata nucleului, proportionala cu patratul razei, este analoaga cu energia datorata tensiunii superficiale proportionale cu suprafata picaturii.Densitatea nucleului ca si a picaturii este independenta de dimensiunile sale. Advantaj:se poate determina dependenta dintre raza nucleului si numarul de masa.

Asemanator cu periodicitatea proprietatilor fizico-chimice ale elementelor, si in cazul nucleelor au fost descoperite unele proprietati de periodicitate. Se constata astfel, ca nucleele cu un numar de 2,8,20,50,82,126,..... protoni, au o energie de legatura mai mare ca celelalte nuclee si deci sunt mai stabile. Aceasta observatie, ca si multe altele, nu pot fi explicate prin modelul picaturii.

Periodicitatea unor proprietati nucleare, functie de numarul de protoni sau de neuroni, indica existenta in interiorul nucleului a unor paturi nucleare. Din cauza impachetarii stranse a nucleonilor, existenta acestor paturi nu mai este legata si de o grupare spatiala corespunzatoare a nucleonilor. Pe baza acestui model de paturi, se pot determina starile de energie ale nucleonilor din nucleu, care se dovedesc a fi cuantificate.

Modelul paturilor nucleare pune in evidenta astfel caracterul individual al miscarii particulelor in nucleu, spre deosebire de modelul picaturii care scoate in evidenta comportarea colectiva a nucleonilor in nucleu.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nucleu_atomic http://www.scritube.com/stiinta/fizica/Fizica-nucle http://www.scribd.com/doc/52940026/Fizica-Nucl Manual Cls.XII-a