Autismul nu e o tragedie. Tragedia e indiferena.

este

o tulburare neurologic care afecteaz dezvoltarea copilului i capacitile acestuia de comunicare oral i nonverbal, restrngndu-i interaciunile sociale i centrele de interes.

1 din 1.000 de persoane sunt diagnosticate cu autism "clasic" . 1 din 500 de persoane se ncadreaz n spectrul autismului, inclusiv pervasive Tulburri de dezvoltare: -1 din 200 de persoane se ncadreaz n spectrul autismului,inclusiv sindromul Asperger - Autismul este de patru ori mai raspandit la baieti decat la fete - n fiecare zi, 53 copii sunt nascuti in Statele Unite, care ulterior vor fi diagnosticate cu tulburri din spectrul autismului

 Autismul

sociale Veniturile familiei, stilul de via, i nivelurile de nvmnt nu afecteaz ansa de apariie a autismului Cercetrile arat c 50% dintre copiii diagnosticai cu autism vor rmne muti pe tot parcursul vieii Aproximativ 10%din bolnavi au capacitati de genii

nu are limite rasiale, etnice sau

Acest studiu, realizat n California, a relevat faptul c riscul de a avea un copil autist crete cu 18% de fiecare dat cnd vrsta mamei crete cu cinci ani. Pentru femeile n vrst de 40 de ani, probabilitatea de a da natere unui bebelu suferind de autism este cu 50% mai mare, comparativ cu mamele cu vrstele cuprinse n intervalul 25-29 de ani. Potrivit aceluiai studiu, o vrst naintat a tatlui nu este asociat cu un risc sporit de natere a unui copil autist, cu excepia cazului n care mama bebeluului este mai tnr de 30 de ani.

riscul ca un copil s sufere de autism este mai mare dect se credea pn acum cnd unul dintre prini sau mai muli dintre fraii sau surorile mai mari sunt deja afectai de acest sindrom complex. Aceast probabilitate, estimat naintea prezentului studiu era ntre 3 i 10 %, n realitate insa este de 18,7 % La biei, riscul de autism este mai mare - peste 26 % - i depete 32 % dac doi sau mai muli dintre fraii lor mai mari sunt autiti. Circa 80 % dintre toi copiii autiti sunt biei, fapt confirmat n acest ultim studiu efectuat pe 664 copii n vrst medie de opt luni la nceputul cercetrii i din care dou treimi au fost studiai nainte de vrsta de ase luni.

Istoria stiintifica a autismului incepe cu un secol si jumatate inaintea lui Kanner, mai exact in secolul al XIX-lea cand, un copil, numit "copilul salbatic" de catre doctorul Itard, constituia un obiect al curiozitatii in literatura de specialitate. Acest copil, pe nume Victor, crescut in mijlocul naturii prezenta urmatoarele caracteristici: - privirea i se fixa doar pe obiecte care-i foloseau propriei sale existente; - trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de hohote de ras nemasurate fara a avea o cauza evidenta; - afectiunea lui se indrepta spre o serie de obiecte si alimente care-i creau satisfactie, iar indepartarea acesteia ii provoca adevarate crize de furie; - nu dadea dovada de nici un fel de sensibilitate, nici la cald, nici la rece; - avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca de exemplu zgomotul unei nuci sparte il facea sa reactioneze, in schimb ce un zgomot foarte puternic ii era indiferent. Toate aceste observatii sunt dovada existentei unor similitudini intre caracteristicile "copilului salbatic" si unii copii pe care actualmente stiinta ii denumeste autisti.

 Bleuler

este cel care a creat termenul autism , pe care-l defineste ca o "detasare de realitate insotita de o predominare a vietii interioare". O alta teorie referitor la autism este cea a lui Kanner (1943) care a descris pentru prima data comportamentul a 11 copii autisti, care aveau o combinatie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitati in interactionarea sociala si o inclinatie spre comportamente stereotipe, repetitive si ritualistice.

 F.84-Tulburari

perversive globale de

dezvoltare -F.84.0-Autismul infantil(autismul Kanner) -F.84.1-Autism atipic -F.84.2-Sindromul Rett -F.84.3-Alta tulburare dezintegrativa a copilului -F.84.5-Sindromul Asperger

Cauze genetice:Cel mai probabil nu exista o singura gena care sa fie responsabila pentru aparitia autismului sau un anumit defect genetic. Cercetatorii banuiesc ca exista mai multe gene diferite care, atunci cand sunt combinate, creste riscul de aparitie a autismului.

Cauze legate de o afectiune medicala de baza. Exemplele includ -tulburari metabolice (netratate fenilcetonuria) -infectii congenitale (rubeola, citomegalovirus [CMV], toxoplasmoza), - boli genetice (sindromul X fragil, scleroza tuberoasa), -anomalii de dezvoltare ale creierului (microcefalie, macrocefalie, disgenezie cerebrala). -tulburari dobandite dupa nastere (encefalopatie, meningita bacteriana). Aceste tulburari daca apar singure singure nu cauzeaza autism, ci doar in grup.

dificultate in comunicare: limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc, cuvintele fiind adesea folosite necorespunzator; folosirea mai multor gesturi decat cuvinte; tendinta de a repeta cuvinte si fraze (exemplu repetarea fara greseala a stirilor de la TV); imposibilitatea de a-si concentra atentia si de fi coerent.

nesociabilitatea: lipsa de interes fata de interactionarea cu altii (unii bolnavi se izoleaza, refuzand sa schimbe mediul in care traiesc); tendinta de nu privi in ochii interlocutorului; prefera singuratatea; lipsa empatiei.

simturile diminuate sau prea dezvoltate: unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi (daca se loveste nu plange), iar unii pot avea simturi dezvoltate (poate auzi un zgomot, iar apoi sa-si acopere urechile pentru mult timp).

excese in comportament: -poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiv; -poate trece cu usurinta de la o extrema la alta; -pot prezenta interes obsesiv pentru un lucru (obiect sclipitor sau care se roteste sau activitate: rasfoitul unei carti sau a unei reviste); -pot prezenta comportamente stereotipe (bat din palme, isi balanseaza corpul sau capul); -pot fi agresivi cu ei insusi sau cu altii; - pot avea crize de epilepsie sau depresie.

 Se

determina tulburarile: -Tulburri la nivelul interaciunilor sociale. -Tulburri la nivelul comunicrii verbale i nonverbale. -Tulburri la nivelul imaginaiei, repertoriu restrns de interese i comportamente

 Dificultile

pe care le au persoanele cu autism la nivelul interaciunilor sociale cu ceilali reprezint problema central a acestei tulburri (principalul simptom) i totodat principalul criteriu de diagnosticare. Studiile arat c acest deficit este permanent i este ntlnit indiferent de nivelul intelectual al pesoanei.

Lorna Wing a delimitat 4 subgrupe de persoane cu autism n funcie de tipul interaciunilor sociale, indicator i al gradului de autism: -grupul celor distani , forma sever de autism, unde indivizii nu iniiaz i nici nu reacioneaz la interaciunea social, dei unii accept i se bucur de anumite forme de contact fizic. Unii copii snt ataai la nivel fizic de aduli, dar snt indifereni la copiii de aceeai vrst. -grupul celor pasivi, forma mai puin sever, n care indivizii rspund la interaciunea social, ns nu iniiaz contacte sociale; -grupul celor activi, dar bizari , n care indivizii iniiaz contacte sociale, ns ntr-un mod ciudat, repetitiv sau le lipsete reciprocitatea; este vorba adesea de o interaciune unidirecional, acetia acordnd puin atenie sau neacordnd nici o atenie reaciei/rspunsului celor pe care i abordeaz; -grupul celor nenaturali , n care indivizii iniiaz i susin contacte sociale, ns ntr-o manier foarte formal i rigid, att cu strinii, ct i cu familia sau prietenii. Acest tip de interaciune social se ntlnete

Comunicarea pre- i nonverbal in cazul autismului: -Problemele de comunicare apar la vrste foarte mici (prima copilrie). Copiii cu tulburri din spectrul autismului nu dezvolt n mod spontan acel comportament, tipic pentru copiii obisnuii, de atenie comun/ mprtit (joint attention, shared attention). Acest comportament presupune indicarea cu degetul ctre un obiect (alternnd privirea ntre obiectul respectiv i adult) ,cu intenia de a-l obine, de a spune, comenta ceva despre un obiect, un eveniment sau de a arta /da cuiva un obiect pentru a mprti interesul pentru acel obiect

Comunicarea verbal in autism -Se estimeaz c 30-50% dintre persoanele cu autism rmn funcional mute de-a lungul vieii, adic nu dezvolt un limbaj cu ajutorul cruia s poat comunica, n timp ce alii pot fi aparent foarte flueni n vorbire. -Cei care au limbaj ncep s vorbeasc, de regul, mai trziu i o fac ntr-un mod neobinuit, specific: pot fi prezente ecolalia imediat sau ntrziat, inversiunea pronominal, neologismele, idiosincraziile. -Structurile gramaticale sunt adesea imature i includ folosirea repetitiv i stereotip a limbajului (de exemplu, repetarea de cuvinte sau expresii indiferent de situaie; repetarea de versuri aliterate ori de reclame comerciale)

-Comportamentele de cerere, snt prezente i la copiii cu autism, ns n scopuri instrumentale sau imperative, copilul considerndu-i pe ceilali ca ageni ai aciunii. Astfel, el poate utiliza contactul vizual mpreun cu alte gesturi pentru a indica o jucrie care nu-i mai e la ndemn sau care nu mai merge, a da un obiect unei alte persoane, pentru a cpta ajutorul unei alte persoane n a obine un obiect, ntinznd mna spre obiectul dorit sau lund mna adultului i ducnd-o spre obiectul dorit.

-ori un limbaj metaforic (un limbaj care poate fi neles clar doar de ctre cei familiarizai cu stilul de comunicare al individului). -au dificulti n a rspunde adecvat unor cerine indirecte, pe care tind s le interpreteze literal, fr s surprind nuanele; - nu reuesc s-i adapteze comunicarea la contexte sociale variate

Reaciile emoionale ale persoanelor cu autism, atunci cnd sunt abordate verbal i nonverbal de ctre ceilali, sunt de cele mai multe ori inadecvate i pot consta n: evitarea privirii, inabilitatea de a nelege expresiile faciale, gesturile, limbajul corporal al celorlali, adic tot ceea ce presupune angajarea ntr-o interaciune social reciproc i susinerea acesteia.

 La

copiii cu autism jocul imaginativ, jocul simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se dezvolt n mod spontan ca la copiii obinuii. Jocul acestora este repetitiv, stereotip, lund forme mai simple sau mai complexe. Copiii mai nalt funcionali au stereotipii mai complexe.

Forme mai simple: - nvrtirea jucriilor sau a unor pri ale acestora, -lovirea a dou jucrii ntre ele, etc, scopul fiind autostimularea. Alte activiti stereotipe pot fi: -micarea degetelor, -agitarea obiectelor, -rotirea sau privirea obiectelor care se rotesc; -zgrierea unor suprafee, -umblatul de-a lungul unor linii, unghiuri, -pipirea unor texturi speciale, -legnatul, -sritul ca mingea sau de pe un picior pe altul, -lovirea capului, -scrnitul dinilor, -mormitul repetitiv sau producerea altor sunete.

Forme mai complexe pot fi: -ataarea de obiecte neobinuite, bizare, -interese i preocupri speciale pentru anumite obiecte (ex. maini de splat) sau teme, subiecte (ex. astronomie, psri, fluturi, dinozauri, mersul trenurilor, cifre .. ), fr vreun scop anume, care devin preocuparea de baz i singurul subiect despre care persoana este interesat s vorbeasc, -n multe cazuri pune aceeai serie de ntrebri i ateapta aceleai rspunsuri (cei care au limbaj); -aliniatul sau aranjarea obiectelor n anumite feluri, - colecionarea, fr vreun scop anume, a unor obiecte (ex. capace de suc, sticle de plastic).

se bazeaza in primul rand pe educatie in functie de simptome si nevoi tratamentul poate include: -Terapie comportamentala: pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata (sa se imbrace singur, sa manance singur, sa foloseasca toaleta) -Programe de integrare: care sa ajute bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare pe cat posibil (socializarea); -Asigurarea unui mediu organizat de viata: este foarte important sa urmeze o rutina a activitatilor zilnice -Terapie audio-vizuala: pentru a-i ajuta in comunicare (pentru bolnavii de autism la care comunicarea verbala este absenta se vor cauta metode alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbala: gesturi, imagini etc); - Controlul regimului alimentar (unii dintre ei mananca foarte multa paine); -Medicamente: recomandate de medicul psihiatru; -Terapie fizica: pentru a-i ajuta in a-si controla stereotipiile; le place foarte mult apa si unii inoata foarte bine; - Terapia limbajului: logopedie.

 Andreas

Rett a definit in 1966 "sindromul fetelor cu tulburari neurodegenerative". Se manifesta prin incetinirea dezvoltarii craniene, pierderea partiala sau completa a limbajului si capacitatii de folosire a mainilor. Simptomele acestui sindrom survin intre 7 si 24 de luni.

Andreas Rett -a definit-o ca fiind o encefalopatie progresiva care se dezvolta n principal la fete, dupa o perioada de 5 luni de viata aparent normala (dezvoltare pre si perinatala normala, dezvoltare psihomotorie normala n primele 5 luni de viata, perimetrul cranian normal la nastere). Dupa 5-45 luni de viata se observa, treptat, ncetinirea cresterii perimetrului cranian, tulburari ale mersului, pierderea unor achizitii si ndemnari, inclusiv a limbajului si relationarii sociale. caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor motorii, a prehensiunii (a deprinderilor de utilizare a minilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale precum rasucirea si frecarea minilor n apropierea gurii, imitnd gestul de "spalare". Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata a mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate surveni n ctiva ani.

 Prevalenta

estimata a SR este de 1/10000 1/15000 de fete. Cu una, doua exceptii, tulburarea a fost raportata numai la sexul feminin, Cea mai mare prevalenta, 1/3000, a fost raportata n Anglia, 1989 Se poate vorbi si de o distributie geografica neregulata a sindromului Rett, cu o prevalenta mai mare n Sud - Vest-ul Norvegiei, n Albania si Nord - Estul Ungariei. (Toate cele trei regiuni mentionate au o rata mare de casatorii cosangvine).

 boala

genetica, a carei transmitere nu este

clara Rareori SR este familial, cele mai multe cazuri fiind sporadice. S-a acordat o atentie deosebita studierii cromozomului X; regiunea cea mai distala pe Xq prezinta un interes deosebit, deoarece aici exista gene responsabile de dezvoltarea autismului infantil la baieti.

 Primul

stadiu are ca principala manifestare "ncetinirea cresterii capului"; acest indicator este greu de observat si se instaleaza dupa primele 2-4 luni de viata si dupa o perioada de dezvoltare normala. In stadiul al doilea, manifestarile pot fi acute sau insidioase, uneori asemanatoare cu cele dintr-o boala neurodegenerativa. Discontactul psihic, restrngerea relatiilor sociale de tip autist, tulburarile de atentie, de auz si de afectivitate pot fi considerate ca fiind tulburari specifice autismului infantil.

In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% dintre copii, cu aspect de joc stereotip cu propria respiratie - "joc" care apare n stare de veghe si dispare n somn.(Este de fapt o hiperventilatie care se poate asocia cu apnee, extremitati cianotice, aerofagie si distensie abdominala.Hiperventilatia este un eveniment primar, neprecipitat de hipoxie, iar perioadele de apnee sunt acompaniate de "manevre Valsalva" efectuate inconstient de copil: "expir fortat cu gura nchisa".) Miscarile stereotipe," de spalare a minilor" " de" frecare a lor , de muscare a minilor" sunt patognomonice, ca si pierderea functiei principale a minilor, prehensiunea; acesti copii care initial puteau sa apuce un obiect ,treptat nu mai pot face acest gest , mna devenind nefunctionala.

n stadiul patru boala atinge un nivel pe care l poate mentine mult timp. n acest stadiu, la majoritatea pacientilor, convulsiile si tulburarile respiratorii fie dispar, fie se amelioreaza. - Ulterior, dat fiind tulburarile de mers, se instaleaza scolioza (la aproximativ 1/2 dintre cazuri). -Hipotonia difuza se transforma treptat n rigiditate si distonie la majoritatea subiectilor. -Deteriorarea cognitiva se instaleaza treptat; se poate opri n stadii diferite:Copilul care a reusit n primele 5-48 de luni sa achizitioneze limbajul si sa faca progrese psihice, treptat, odata cu instalarea bolii, poate pierde aceste abilitati, instalndu-se deficitul cognitiv cu grade diferite de severitatE

 A.

Sunt necesare urmatoarele criterii: 1. Dezvoltarea pre- si perinatala aparent normala; 2. Dezvoltarea psihomotorie aparent normala n primele cinci luni de viata; 3. Circumferinta craniana normala la nastere.

B. Aparitia, dupa o perioada aparent normala de dezvoltare, a urmatoarelor simptome: 1. ncetinirea cresterii perimetrului cranian ntre lunile 5-48 de viata; 2. Pierderea abilitatilor motorii din sfera prehensiunii dobandite anterior, n lunile 5-30 de viata, cu aparitia miscarilor stereotipe si nefunctionale ale minilor (spalarea minilor, frecarea minilor). 3. Pierderea precoce a abilitatilor sociale (adesea interactiunea sociala se dezvolta mai trziu); 4. Coordonarea dificila a miscarilor trunchiului si a mersului; 5. Alterarea severa a limbajului expresiv si receptiv, cu regres psihomotor sever.

Dezvoltare aparent normala pna la 5 luni; perimetru cranian normal la nastere ntre 5 luni si 4 ani se observa o ncetinire a cresterii peimetrului cranian si o pierdere a achizitiilor n utilizarea minilor ntre 5 si 30 de luni; concomitent se observa si deficit n comunicare, n interactiunea sociala si, de asemenea, n coordonarea motorie a trunchiului. Afectare severa a limbajului receptiv si expresiv, cu pierderea achizitiilor deja facute Apar ulterior miscari stereotipe ale minilor, care sugereaza gestul de spalare a minilor, fapt care se observa dupa ce s-a pierdut functia de prehensiune a acestora.

Educatia speciala si fizioterapia dau rezultate modeste Controlul convulsiilor se obtine cu medicatie antiepileptica Prezenta agitatiei si a altor tulburari de comportament asociate tulburarilor respiratoriiNaltrexona Osteoporoza ntlnita frecvent la fetele cu SR poate fi prevenita si tratata cu vitamine si calciu Pentru combaterea tulburarilor alimentare este indicata dieta hipercalorica, bogata n grasimi si hidrocarbonate.

se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala. Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului.

 Sindromul

Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica (tendinta ca boala sa fie regasita la mai multi membrii ai unei familii), cu toate ca cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata.

-incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea de a "citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o conversatie si de a-si astepta randul pentru a vorbi -ii displace orice schimbare in rutina zilnica -lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la cei din jur) -incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari; astfel, copilul nu va putea intelege o gluma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri, accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles -poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ varstei sale -poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur -poate avea expresii si posturi aparte

-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau pot fi pasionati de astronomie -pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate -este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar -poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte -poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste detaliile.

Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor biologica si pot fi naivi si prea increzatori, ceea ce ii va face tinte usoare pentru batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Asperger sa devina izolati si retrasi din punct de vedere social si sa sufere de depresie si anxietate. sunt in mod tipic dezinteresati in a urmari normele sociale si de a gandi dupa niste norme conventionale,ceea ce le permite de a dezvolta o gandire creativa

 adultii

reusesc sa atinga o mai buna intelegere a propriilor defecte si calitati. Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in societate, in functie de comportamentul anturajului. memoria excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei educatii universitare si a unei cariere de succes. sunt fascinati de tehnologie si optiunea cea mai frecventa in alegerea carierei este cea de inginer.

-interactiuni sociale defectuoase -comportament, interese si activitati neobisnuite -limbaj dezvoltat normal -lipsa tulburarilor in dezvoltarea abilitatilor de autoingrijire si a curiozitatii fata de mediul inconjurator.

Tratamentul se centreaza pe imbunatatirea modului de comunicare, a abilitatilor sociale si a modului de comportament al copilului. Se va insista pe calitatile copilului, prin incurajarea acestuia de a explora domeniile de interes

 Exist

oameni care au reuit s i depeasc condiia de autist i s creeze lucruri extraordinare.

o americanc care nu a putut vorbi pn la vrsta de 5 ani, este n prezent profesoar la Colorado State University (SUA). Este foarte cunoscut, mai ales prin bestsellerurile despre comportamentul animalelor i autism. Totodat, ea a revoluionat industria zootehnic, inventnd noi dispozitive pentru ferme i abatoar

Scriitoarea a reuit s vorbeasc abia la 9 ani Nscut n 1963, Donna a scris mai multe cri, printre care i autobiografia Nobody Nowhere: The Extraordinary Autobiography of an Autistic Girl, un bestseller. mpreun cu Jim Sinclair (psiholog i activist pentru drepturile autitilor) a fondat Autism Network International, o asociaie pentru integrarea persoanelor cu aceast deficien

n vrst de 36 de ani, artistul autist Stephen Wiltshire are propria galerie de art permanent n Royal Opera Arcade, Pall Mall din Londra. Supranumit Camera vie de filmat, Stephen Wiltshire are capacitatea de a desena panorame doar din amintiri. n ianuarie 2006, artistul a fost numit de ctre Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii Membru al Ordinului Imperiului Britanic pentru contribuia lui n art Stephen Wiltshire a desenat Roma n 3 zile doar din amintiri dup o plimbare de numai 45 de minute cu elicopterul deasupra oraului. Panorama Romei este att exact nct n desen se disting toate coloanele celebrului Panteon. Totodat, dup un drum asemntor de 20 minute, Stephen i-a petrecut o sptamn desennd privelitea Hong Kong-ului. El a ajuns la un palmares de circa 20 orae, printre care Frankfurt, Madrid, Dubai, Ierusalim, Londra sau New York, pe care le-a desenat din memorie.

 Se

presupune ar fi avut Asperger. Savantul fost un singuratic n copilrie i era obsedat de colecii i catalogri.

fost un singuratic i a nvat greu s citeasc n primii ani ai vieii. Ulterior, el repeta obsesiv fraze i inea prelegeri confuze, chiar i cnd era mai n vrst.