Sunteți pe pagina 1din 21

Toleranta si acceptare

WILLIAM FEY propune o scala de evaluare a sentimentelor si atitudinilor individului fata de semenii sai, stiut fiind ca acestea influenteaza hotartor relatiile interpersonale sub toate aspectele lor: actional - munca, activitate n general; emotional - relatii afective de orice natura; de comunicare. Atitudinea unei persoane fata de semeni determina hotartor cantitatea si mai ales calitatea relatiilor interpersonale pe care ea tinde sa le stabileasca, dar n egala masura si raspunsurile pe care le primeste din partea celorlalti. Acceptarea celorlalti poate fi interpretata facnd apel la termeni proximi, mult mai bine descrisi n psihodiagnoza, cum sunt toleranta si bunavointa.

Din perspectiva tolerantei - se poate aprecia ca scala identifica atitudinile sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise, care i accepta pe ceilalti asa cum sunt. Evaluarea se face prin descriptori ca: - deschiderea si flexibilitatea n opozitie cu rigiditatea si dogmatismul; - ncrederea ca opus al suspiciunii si criticismului; - excluderea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti. A.- Toleranta poate fi caracteristica unei : personalitati puternice - caz n care persoana este: ntelegatoare, iertatoare, generoasa, lipsita de formalism, cu tact, autocontrolata, calma, moderata iar toate acestea se manifesta pe fondul ncrederii n sine si n ceilalti, al independentei si flexibilitatii. personalitati slabe - caz n care persoana are trasaturile de mai sus dar pe fondul nencrederii n sine si n ceilalti, al dependentei, al conduitelor de defensa, retragere si abandon, ca si pe un fond de maleabilitate. Toleranta fata de ceilalti are consecinte pozitive direct asupra persoanei, ducnd la evitarea propriei anxietati, izolari, alienari, la afirmarea echilibrului si sigurantei de sine n raporturile interpersonale.

Categoric.

B.- Intoleranta unei: personalitati puternice - poate face ca aceasta sa fie afectata, rece, insensibila, aspra, orgolioasa, nemultumita ( nemultumire exprimata prin nfruntare directa, agresiva), aroganta, sarcastica, autocrata, insecurizanta si stresanta pentru cei din jur carora le produce teama personalitati slabe - face ca aceasta sa fie: plngareata, scitoare, cusurgie, egocentrica, superficiala, nemultumita (nemultumire exprimata indirect prin brfa, calomnie, conduite subversive si manipulative), infantila, suparacioasa, obositoare si stresanta pentru cei din jur pe care i agaseaza si irita. Din perspectiva bunavointei - acceptarea celorlalti se refera la capacitatea de a ntelege oamenii asa cum sunt ei - cu defecte si calitati, cu realizari si esecuri, cu momente de vrf dar si cu inevitabile caderi. Personalitatile puternice se manifesta prin: prietenie, respect, tendinta spre descoperirea si valorizarea celorlalti.

Toleranta inseamna bunul simt de a nu fi egoist si a intelege ca ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume. Toleranta nu e nici concesie, nici condescendenta ori indulgenta. Toleranta este, mai ales, o atitudine activa generata de recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane si libertatilor fundamentale ale altora. in nici intr-un caz, toleranta nu poate fi invocata pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranta trebuie sa fie practicata de catre indivizi, grupuri si State. In conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranta nu inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a renunta la propriile convingeri, nici a face concesii in aceasta privinta. Ea semnifica acceptarea faptului ca fiintele umane, care se caracterizeaza natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situatia lor, felul de exprimare, comportamente si prin valorile lor, au dreptul de a trai m pace si de a fi cele care sunt. Ea semnifica, de asemenea, ca nimeni nu trebuie sa-si impuna propriile opinii altuia. In lumea moderna, toleranta e mai necesara ca oricand. Noi traim intr-o vreme marcata de mondializarea economiei si accelerarea mobilitatii, comunicatiei, integrarii si interdependentei, migratiilor si deplasarilor de mare amploare ale populatiilor, urbanizarii si mutatiilor in sfera formelor de organizare sociala. Din moment ce nu este nici intr-o parte a lumii o situatie care sa nu sa se caracterizeze prin diversitate, cresterea intolerantei si confruntarilor constituie o amenintare potentiala pentru orice regiune. si nu e vorba aici de o amenintare ce s-ar limita la o anumita tara, ci de o amenintare universala.

Tolerantacu siguranta.

Toleranta e necesara atat intre indivizi cit si in cadrul familiei si comunitatii. Promovarea tolerantei si modelarea atitudinilor fata de diferite opinii, in sensul unei deschideri reciproce si al solidaritatii urmeaza sa aiba loc in scoli si universitati si prin intermediul educatiei non-formale, acasa si la locul de munca. Mijloacele de informare m masa sunt pe masura sa joace un rol constructiv, in acest sens, favorizand dialogul si dezbaterile libere si deschise, propagand valorile tolerantei si evidentiind pericolul indiferentei fata de expansiunea ideologiilor si grupurilor intolerante. Nu inteleg cum pot unii oameni sa aiba o personalitate atat de bine definita si din aceasta cauza sa respinga tot ceea ce nu este in acord cu ea. Stiu ca acest lucru este bun, ca ii individualizeaza, ca se focalizeaza pe anumite lucruri renuntand la altele, insa stiu ca este si rau pentru ca ii face sa aiba limite. Poate ati observat ca atunci cand se scrie un articol, o recenzie, o carte, cand se face un film, cu tenta religioasa, in care cineva si-a exprimat o viziune proprie asupra subiectului, apar nenumarate comentarii si critici, mai multe decat la oricare alte teme. Oamenii, atunci cand este vorba de religie, pentru ca adera la ea inconstient din anumite motive personale si cred in ea cu tarie, tind sa nu accepte nici o alta parere. Un crestin ortodox nu poate fi de acord cu un confucianist, un hindus nu poate fi de acord cu un protestant si nici un musulman cu un catolic. Inteleg ca au paradigme total diferite ce se exclud una pe alta ca si filosofie, insa oamenii insisi sunt diferiti, avand paradigme de viata diferite, provenind din clase sociale diferite. De ce nu ar putea accepta si religii diferite?

Vad in fiecare zi oameni cu un stil farte bine delimitat. Femei care se imbraca doar intr-un anumit fel, care prefera doar anumite locuri, care prefera muntele sau marea. Barbati care, la fel, au acelasi tip de activitati, de discutii, de locuri pe care le frecventeaza, de ziare pe care le citesc. Sunt oameni pe care daca ii cunosti si le pronunti numele, in minte ti se formeaza o imagine clara. Stii de unde si pana unde sunt, ce ii defineste, stii la ce sa te astepti de la ei, cum sa ii abordezi. Stii si ce cadou sa le iei de ziua lor, pentru ca stii cu precizie ce gen de lucruri le plac. Iar oamenii de felul acesta, bine delimitati, am observat ca nu se inteleg aproape deloc cu cei care au alt stil. Fiecare ii cauta pe cei ca el si traieste in lumea lui, unde regulile sunt aceleasi pentru toti. Inteleg ca si ei au paradigme diferite care se exclud, insa si oricare doi oameni sunt diferiti, au alte temperamente, calitati si defecte diferite. De ce nu ar putea accepta si stiluri diferite? Unii oameni cred ca in viata tot ce e important sunt banii, altii dragostea. Unele femei cred ca toti barbatii sunt nesimtiti, unii barbati cred ca toate femeile la un moment dat te vor insela. Unii oameni sunt mai reci si se deschid mai greu, altii sunt mai calzi si mai prietenosi mai repede. Unele femei nu concep viata fara fustite si pantofi, unii barbati nu concep viata fara bere si fotbal. Nu vad nimic rau in nici una dintre pozitiile adoptate. Sunt convinsa ca toate au o cauza, data de experientele prin care acei oameni au trecut, si ca altfel nu pot fi, nu pot gandi. Si nu se pot ierarhiza aceste stiluri. Nu se pot ierarhiza nici muzica clasica, jazz-ul, rock-ul, pop-ul si manelele. Sunt la fel de diferite, pentru oameni diferiti, fiecare cu lumea lui si stilul propriu. Toleranta vine din cunoastere Daca vom incerca sa le intelegem, le vom accepta. Nu va trebui sa le adoptam, daca nu sunt in acord cu personalitatea noastra, insa puteam sa nu luptam impotriva lor. Pentru ca de fapt asta inseamna democratia. Optiuni. A treia cultura nici a ta, nici a mea, ci a noastra cu elemente din fiecare, cele pe care le alegem pentru a ne intelege. Toleranta vine din cunoastere. Iar cunoasterea se poate realiza mult mai bine apoi daca suntem

Asa nu

Aratam intelegere fata de oameni, de culori, de credinte, atata timp cat ele nu contravin propriilor noastre conforturi psihice. Acceptam adesea ce nu ne place pentru ca asa am auzit in jurul nostru ca se face, nu pentru ca am respecta cu adevarat libertatea cuiva. Daca ceva ni se pare dubios, daca ne ne dezgusta ceva, inchidem cuminti ochii si exersam arta lui a fi politically corect. Faptul ca toleram nu inseamna neaparat ca facem o alegere corecta, mai ales cand cei inghesuiti de noi in diverse categorii incalca diverse norme morale si spirituale. Intr-adevar, nu suntem in masura sa judecam ce nu intelegem, fie ei simpatizanti MISA, de exemplu sau secte care proclama preoti din randul femeilor. Nu, nu putem sa ii fortam pe ceilalti ce credinta sa urmeze, ce mancare sa manance si ce haine sa poarte. Dar a tolera nici nu inseamna ca-i intelegem pe cei ce-si irosesc viata, energia, sufletul, in incercari desarte. Tolerandu-i, nu le aratam ca ne e mila sau ca vrem sa-i ajutam in vreun fel. Nu facem nicio fapta buna tolerand manelele, ignoranta, mizeria intentionata, lenea, minciuna, indolenta etc. De asemenea, gresim in incercarea de a face si noi ca ei, doar-doar, o sa intelegem mai bine lumea in care traiesc. Traim cu totii in aceeasi lume, unii mai bine, altii mai dupa ureche, insa avem cu totii nevoie de acelasi adevar: puterea de a vedea in celalalt propria persoana, fara sa ne tragem indaratul sarmei ghimpate a individualismului, de unde fluturam anemic esarfa alba a tolerantei.

Apropo de acceptare

Ce nseamn acceptare? Bineneles c fiecare dintre noi are o anumit idee asupra acestui termen, o idee destul de bine concretizat. Uneori despre acceptare se spune c se aseamn cu toleran, cu implicare sau deschidere fa de semeni. A avea consimmntul unei persoane de a purta o conversaie cu ea, a primi o aprobare din partea unei comisii legislative privind un proiect pe care doreti s-l implementezi, prezena prietenilor n preajma ta, toate aceste realiti reprezint factori clari c viaa se desfoar i prin intermediul Acceptrii. Atunci cnd negociezi, att tu ct i persoana cu care pori negocierea respectiv v ateptai s v impunei ideile sau mcar s ajungei la un punct comun acceptat. n termeni de negociere pe afaceri acest lucru se numete avantaj reciproc. Un alt exemplu ilustrativ. Atunci cnd te cstoreti alegi s accepi persoana cu care urmeaz s faci acest pas. Totodat i alegi amicii, prietenii etc. n funcie de anumite preferine pe care le ai i pe care te atepi s le ntlneti la persoanele n cauz. Dac vrei s faci dreptate n lume atunci vei aprecia persoanele care se implic n acest domeniu. ntr-o alt ordine ns poi observa c cei care nu corespund ateptrilor pe care le ai nu sunt acceptai de tine la fel de bine precum sunt cei pe care i agreezi. Bineneles, exist excepii n care i place s fii n preajma unei persoane sau grup de persoane care nu sunt pe aceeai linie cu tine n ce privete planurile, ideile, proiectele etc., dar care te fac s te simii bine, s zmbeti. Se observ astfel cum exist un factor de legtur al acceptrii, i anume alegerea. Alegem din mai multe variante pentru c putem accepta ceea ce alegem. Acceptarea se poate mpri n mai multe categorii: 1. Accepi un anumit lucru pentru c i face plcere. 2. Pentru c eti familiar cu el. 3. Pentru c trebuie. 4. Pentru c poi. 5. Este suportabil. 6. Accept pentru alii. 7. Este o provocare. 8. Vreau s fac posibil imposibilul. Categoriile pot continua, exprim i tu, cititorule, cteva idei despre tipurile de acceptare. Poate fi chiar i un exerciiu de creativitate.

Alegerea este strns legat de subiectul acestui articol precum i categoriile prezentate mai sus. Ce altceva mai cuprinde acest subiect? Accepi o anumit situaie pentru c i se impune? Se poate vorbi i n acest sens i putem ajunge astfel la atitudine. Atitudinea poate fi definit ntr-un mod general i nu neaprat tiinific ci mai degrab popular ca o exprimare comportamental ce implic anumite procese psihice evideniate prin conduita fiziologic prin gesturile pe care o persoan le face-, prin felul cuvintelor utilizate .a.m.d. Astfel, atunci cand i se impune s accepi o anumit situaie sau o anumit persoan atitudinea pe care o vei adopta va fi una care nu corespunde profilului obinuit de toleran emoional-afectiv i te vei simi nu neaprat neputincios, dar poate stresat, iritat, jenat i, poate unul dintre cele mai importante lucruri, vei fi contient de apariia sentimentului de incontrol a situaiei n care eti angrenat, contiina faptului c spaiul personal emoional i afectiv nu mai este att de Personal ci ncepe s fie populat de dorinele i obiectivele altora. Aceast ipostaz poate fi ntlnit n situaiile de la serviciu cnd te ceri cu colegul spre exemplu deoarece s-a purtat neprofesional i te-a ntrerupt dintr-o edin pe care o susineai n faa unor parteneri de afaceri, sau eful care i spune ntr-un mod nepoliticos s stai mai mult la serviciu i s termini de preparat mncarea pentru toi clienii din restaurant. Intrnd n alte zone sociale observm cum i amicii uneori i pot provoca anumite stri de disconfort cnd sunt prea bgcioi, prea curioi i nu neleg c anumite lucruri trebuie s fie tiute doar de tine i c nu ai scopul s le divulgi pe viitor.

Exemplele pot continua. Pe lng persoane exist anumite situaii stresante, neplcute precum: Ratele la banc trebuie s accepi s plteti cu toate c suma lunar este mare. Pentru unii liceeni este un disconfort profund s vin la orele de coal, pentru unii profesori este un chin s-i in cursurile etc. Iar acum, analiznd o realitate, s-i spunem mai modern, observm cum unii oameni au o fric sau o stare de anxietate n momentul cnd vorbesc n public, cnd cineva le spune s se implice ntr-un proiect, cnd se afl n faa unei situaii mai puin cunoscute. Cu alte cuvinte putem vorbi despre frica de a experimenta. Ceea ce nu este un lucru deloc anormal, este chiar firesc. Omul posed capaciti cognitive i datorit faptului c poate analiza, descoperi, explora. Iar atunci cnd nu exploreaz desigur c intervine o stare de ndoial remarcat prin: Ce se ntmpl aici ? Dac m implic se poate ntmpla s Sau pot ajunge la i tot aa. Precauia i saltul n viitor reprezint stri omeneti fireti. ns ce faci cnd esti mereu prea ngrijorat? O soluie pentru a nu mai fi ngrijorat nu este ntotdeauna cea de a evita situaiile neplcute pentru a rmne n zona familiar. O soluie bun poate fi acomodarea sau nelegerea acelor situaii care i provoac acea stare de iritiabilitate s-i spunem. A nu se nelege c trebuie s te arunci cu capul nainte n orice situaie care nu i convine. Poate o alternativ potrivit nainte de a face acest pas este de a te informa, de a vorbi cu alte persoane, de a cuta pe internet despre situaia n care vrei s te implici. Nu uita, nu eti singur pe lumea asta. Chiar dac nu ai rude informaia i oamenii din jur i pot fi furnizori de idei, date, fapte etc. Este normal ca despre oricare lucru n care vrei s te implici s ai mcar o idee de baz despre ce este vorba. Nu de alta, dar fiina uman este totui fragil i trebuie s-i asume civa factori de siguran psihic i fizic. Dup ce te-ai informat ct de ct despre evenimentele neplcute din viaa ta unele exemple sunt oferite mai sus, poi ncerca s te implici n ele, s vezi ci poi rezista

Acceptarea este un dans de o via. Cu ct dansezi mai mult, cu att devii mai priceput. Dar niciodat nu dansezi perfect. Uneori oboseti i proclami: Nu voi mai dansa. Dar, pe urm n mod neateptat, te ndrgosteti sau cineva i face o propunere de afaceri pe care nu o poi refuza. Indiferent ct de tare ncerci, sau ct de mult te plngi, nu poi opri dansul. Greelile fac parte din dans. Dar unii oameni nu tiu asta. Afacerile lor dau faliment, sau partenerul i prsete iar ei i zboar creierii. Ei joac pe mize foarte mari. Uneori lum jocul prea n serios. Uitm c suntem aici ca s nvm. Avem nevoie s ne binedispunem, s facem o pauz i s ne bucurm de dans n sine. Dac nu nvm s rdem de noi nine, din cnd n cnd, cltoria noastr devine greoaie i apstoare. Cu ct eti mai nefericit, cu att mai dificil devine dansul, pentru c trebuie s dansezi cu nefericirea ta. De aceea este att de important acceptarea. Cu ct accepi mai mult viaa aa cum este, cu att dansul devine mai uor.

Primul pas ctre aceast trire, a acestui nivel al realitii, n mod absolut, este s renunm la judecat n mod deliberat, contient, i n locul ei s alegem acceptarea. Non-judecata. Este un mod de a privi lumea, lucrurile, i orice realitate, mai ales interioar. Este nivelul iertrii despre care vorbete cretinismul. Doar c adevrul a fost puintel deturnat aici, cci a ierta nseamn c cineva a greit. Iertarea cretin este un concept care vine din ego, din presupunerea c exist o eroare, c noi am fost buni i alii au fost ri, i deci pot fi iertai. Non-judecata sau acceptarea pleac de la percepia fundamental a jocului contiinei, al identificrii, i de la trirea adevrului interior, c noi nu suntem doar aspectul uman, ci suflete aflate n incarnare, poate incontiente pentru moment, poate pe deplin prinse n jocul iluziei, dar fiine divine n orice caz, care particip la aceast extraordinar experien. Este recunoaterea propriei diviniti, a propriului aspect creator de realitate, i recunoaterea divinitii celuilalt, oricunde s-ar afla pe drumul descoperirii de sine. Dramele prin care am trecut noi nine i reveleaz caracterul iluzoriu, ne dm seama de felul n care noi ne-am creat propria experien, permanent, i de felul n care ceilali i creaz propriile experiene. nelegem dintr-o dat c nu e nimic i nimeni care s fie salvat, pentru c pericolul e o iluzie, nelegem felul n care noi ne-am creat personajele i cum le-am jucat ca i cum ar fi fost o realitate ultim. Perfeciunea ntregului joc i a ntregului dans interior al contiinei devine evident atunci cnd practicm aceast privire interioar asupra ntregii realiti a fiinei noastre i a celorlali.

Proiect realizat de: -Axinte Mdlina -Comnescu Amalia -Dumitric Roxana