Sunteți pe pagina 1din 32

Filtrarea este operaia ce consta in separarea unui solid dintr-o

suspensie solid-lichid utiliznd un mediu poros care retine faza


solida lsnd sa treac lichidul
Fluidul poate fi lichid sau gaz
Particulele solide suspendate pot fi foarte fine (cu dimensiuni in
domeniul micrometrilor) sau mult mai mari, pot fi rigide sau
plastice, sferice sau de forme neregulate, particule individuale sau
agregate de particule individuale
Produsul valoros poate fi lichidul (filtratul) sau solidul separat
(precipitatul)
CURS 9
FILTRAREA
Separarea prin filtrare este, de obicei, foarte naintat in privina
puritii filtratului. Precipitatul rmne mbibat cu lichidul din
care a fost separat. Cnd lichidul este o soluie ce conine o
substana valoroas dizolvata, precipitatul se spal cu apa pentru
a ndeprta soluia din precipitat purificnd astfel precipitatul si
recupernd substana dizolvat.
Gradul de separare al solidului de lichid
Filtrele lucreaz eficient numai dup o anumita perioada de
funcionare, cnd se formeaz un depozit de substan solida captat
in mediul de filtrare
In functie de directia curgerii suspensiei se pot defini
doua moduri de filtrare: normala (axila) sau tangentila
In continuare se prezinta teoria filtrarii axiale (mai des
utilizata).
Cand se filtreaz cantiti mari de suspensie, se formneaz un
strat gros de precipitat. In acest caz trebuie asigurat o
diferen de presiune mai mare care sa invinga rezistena
precipitatului i a suportului.
1
2
3
4
5
1 suspensie
2 precipitat
3 suport (material filtrant)
4 gratar
5 evacuare filtrat
In laborator, filtrarea se realizeaz plnie Bchner sau pe o plnie
obisnuita pe care se monteaz hrtia de filtru.
Filtrarea industriala
Grad avansat de separare
Umiditate sczuta a precipitatului
Productivitate ridicata
Cantitate redusa de lichid de splare
Regenerare uoara a mediului de filtrare
Consum sczut de energie
Conditii pentru operaia de filtrare
1. Perioada initiala: particulele sunt depozitate in stratul de la
suprafata a materialului filtrant
2. Perioada principala: particulele sunt reinute in special in stratul
de precipitat
3. Spalarea precipitatului
4. Descarcarea precipitatului
Etapele filtrarii
Filtrarea este, in general, o operatie discontinua
1. Factori ce depind de suspensie: natura lichidului si a solidului ca si
granulometrie, concentraie, vrst, cantitatea de supensie
2. Factori ce depind de mediul de filtrare: porozitate, permeabilitate,
rezistena fata de curgere
3. Factori ce depind de precipitat: rezistena fa de curgerea
lichidului, compresibilitatea
4. Factori ce depind de operaie: temperatura, presiunea
Factori care influenteazn operatia de
filtrare
Condiii importante:
Abilitatea de a capta a solidul la suprafata
Capacitate redusa de a capta solidul in interstiii
Rezistenta mica fata de curgerea lichidului
Rezistent la diferena de presiune necesara filtrrii
Rezistenta mecanica

Mediul filtrant
1. Textile: bumbac, celuloz, polimeri, fibre de carbon.
2. Medii metalice poroase
3. Alte tipuri de medii poroase: silice, porelan
4. Hrtie
5. Starturi granulare (nisip - la purificare ape)

Tipuri de medii filtrante
Filtrarea se desfoar in regim nestaionar si este influenat de o
multitudine de factori.
Teorii simple utilizabile practic nu sunt disponibile
Se utilizeaz teoriile simplificate nsoite de msurtori
experimentale
TEORIA FILTRARII
Se vor discuta urmtoarele teorii:

Filtrarea prin stratul de precipitat
Filtrarea prin stratul de precipitat si prin mediul de filtrare
(suport)
Teoria filtrarii prin stratul de precipitat
In aceasta teorie, reinerea fazei solide din suspensie se
considera sa fie datorata numai stratului de precipitat.
Precipitatul este format din particule de diferite dimensiuni.
Curgerea se considera analoaga celei printr-un strat granular.
Grosimea stratului de precipitat crete in timp datorita
acumulrii de faza solida.
( )
v
dV p
Q
d R t t
A
= =
Q
v
- debitul volumetric de filtrat
V

- Volumul de filtrat dup un timp t
- timpul trecut de la nceputul filtrrii
Ap diferena de presiune aplicat pe filtru
R() rezistenta hidraulica a precipitatului
Debitul de filtrat se calculeaz cu relaia generala:
Fora motrice a filtrrii este diferena de presiune aplicata pe
filtru
2 2
3
5(1 )
( )
l
R
A
c o
t q
c

=
2 2
3
5(1 ) c o
c

termenul
reprezint rezistena specific, i se
noteaz cu r()
Grosimea precipitatului la momentul t, poate fi exprimat funcie de
volumul de filtrat i aria filtrului.
_ se definete ca:
V
V
pp
= _
La timpul t
unde o este suprafaa specifica si c este
fracia de goluri iar A aria filtrului
Deducerea ecuaiei filtrrii
A
V
A
V
l
pp
_ = =
Rezistenta specifica la presiunea de lucru se exprima de regula sub
forma (relaie empirica):
1
( )
s
r r p = A
Unde r
1
si s sunt specifice materialului (precipitatului) i sunt
determinate experimental. Constanta r
1
reprezint specifica la
un Ap=1, iar s este indicele de compresibilitate (precipitate
compresibile)
Precipitatele compresibile devin mai dense cu creterea presiunii i
astfel dispun de mai puine cai pentru curgerea fluidului.
Materialele moi sau flacoanele sunt de regula precipitate
compresibile in timp ce materialele dure (zahar, sare) nu conduc la
precipitate compresibile.
r
1
si s se determina din experimente de filtrare efectuate la
diverse presiuni
Utiliznd toate consideraiile menionate ecuaia difereniala a
filtrrii este:
1
2
1
( )
( )
s
dV p p
A
d R r V t t q_

A A
= =
Forma integrala a ecuaiei filtrarii sepoate obtine in doua moduri:
considerand filtrarea la diferenta de presiune constanta
(diferenta de presiune nu variaz in timp)
filtrare la debit constant - greu de realizat practic
Prima varianta este realizabila practic
1 1
2
( ) ( ) ( ) ( )
s s
l l V
R r r p r p
A A A
_
t t q q q = = A = A
Rezistenta precipitatului este atunci:
Plecnd de kla ecuaia diferentiala a filtrarii
1
2
1
( )
s
dV p
A
d r V t q_

A
=
t
q_
d
r
p
dV
A
V
s
1
1
2
) (

A
=
Integrnd cu conditia intial: t=0, V=0
2 1
2
1
( )
2
s
V p
A r
t
q_

A
=
t
1
2
K
A
V
=
|
.
|

\
|
1
1
1
( )
2
s
p
K
rq_

A
=
(2)
(1)
Integrarea ecuatiei filtrarii in ipoteza
diferentei de presiune constanta
unde
1
1
V K
K
A
t t
t
= =
1
V K
Dv A
t t
= =
Debitul de filtrare scade in timp.

Filtrarea la diferenta de presiune constanta poate fi aplicata
pana cand debitul de filtrat scade sub o valoare minima admisa
din punct de vedere economic
Cand t creste, D
v
scade
Influenta compresibilitatii asupra debitului de filtrat
Diferenta de presiune se imparte in doua componente: o diferenta de
presiune ce corespunde precipitatului si o diferenta de presiune ce
corespunde suportului (Ap)
'
t
p p p A = A + A
Rezistenta specifica ced corespunde suportului este notata cu V,
care repreyinta un volum de filtrat care ar crea un precipitat cu
aceeasi reyistenta ca si suportul (mediul de filtrare).
1
2
1
( )
( ')
s
t
p dV
A
d r V V t q _

A
=
+
Teoria filtrarii cu considerarea suportului
La diferenta de presiune constanta, Ap =ct
2 1
1 0 0
( )
( ')
V
s
A p
V V dV d
r
t
t
q_

A
+ =
} }
2 2 1
1
( )
'
2
s
V A p
V V
r
t
q_

A
+ =
2
aV bV t + =
1
2 (1 )
2 ( )
s
r
a
A p
q_

=
A
1
2 1
' 2 '
( )
s
r
b V aV
A p
q_

= =
A
Constanta filtrarii corespunyatoare
precipitatului, s/m
6

Constanta de filtrare corespunyatoare
suportului (mediul filtrant), s/ m
3
V volumul de filtrat, m
3
Raportarea volumului de filtrat la aria de filtrare

2
aV bV t + =
0
(1 )
2( )
s
r
a
p
q_

=
A
0
1
( )
s
R
b
p
q

=
A
a constanta de filtrarereferitoare la precipitat, s/m
2

b constanta de filtrare referitoare la suport, s/m
V volumul de filtrat pe 1m
2
de suprafata,
m
3
/m
2
,

V=Vol filtrat/A

r
0
rezistenta specifica a precipitatului m
-2

R
0
rezistenta specifica a suportului, m
-1

Constantele a si b se determina din experimente de filtrare (vezi
lucrare de laborator)
f
dV
v
dt
=
2
1
2
f
d a V dV b dV
dV
v
d a V b
t
t
= +
= =
+
Rezistenta precipitatului nu creste in timpul spalarii (nu mai creste
staratul de precipitat). Viteza de spalare, v
s
, va fi egala cu viteza de
filtrare la sfrsitul filtrarii.
V
f
volumul de filtrat obtinut la
sfarsitul operatiei de filtrare
Volumul de apa de spalare

s
timp de spalare, s
V
s
volum de apa
Spalarea precipitatului
Viteza de filtrare:
b aV
v v
f
final f s
+
= =
2
1
,
s s s
v V t =
Tipuri de filtre
Filtre gravitaionale
Filtre presa
Filtre rotative
Filtre gravitaionale
Sunt recomandate pentru relativa uurina in operare cnd nu sunt
necesare debite mari de filtrat

Avantaje: cost sczut, flexibililate mare

Dezavantaje: Nu lucreaz la presiuni ridicate
Filtrul Nuce
Este un vas cu fundul perforat sau confectionat dintr-un material
poros care poate sustine un mediu de filtrare
Este varianta industriala a palniei Buchner, dar este proiectat sa
lucreze prin crearea vidului a evacuarea filtratului sau a presiunii
deasupra filtrului
Spalarea se face prin usoara amestecare a precipitatului
Filtru
nucce
industrial
Filtru pres
Placi si rame succesive ce se monteaz pe o pereche de
ghidaje
Plcile au suprafaa striata ca sa permit scurgerea
filtratului
Ramele goale sunt separate de placi prin pnza de filtru
Filtrul pres este nchis etan hidraulic sau cu uruburi
Se formeaz un spaiu de filtrare intre doua placi
Grosimea maxima a stratului de precipitat este jumtate
din distanta dintre placi
Filtrarea sucurilor de fructe, buturi rcoritoare, uleiuri, oet, miere
Filtru pres-schema
Filtru cu plci si rame: placi cu striatii alternand cu rame
1. placa
2. rama
3. Intrare suspensie
4. Guri in rama pentru
scurgerea filtratului
5. Pnza de filtrare
6. Evacuarea filtrat
7. Canal de colectare a
filtratului (poate fi
nlocuit de un canal
deschis)
Filtre presa industriale
Filtru presa: avantaje-dezavantaje
Avantaje:
Construcie simpla, versatil (poate fi utilizat pentru diverse tipuri
de suspensii, presiuni ridicate)
Cost sczut de ntreinere
Arie mare de filtrare pe un spaiu de amplasare mic
Legturile intre canale sunt exterioare si se depisteaz uor
Se poate folosi si pentru cazul in care lichidul este produsul dorit
si in cazul in care precipitatul este produsul util
Dezavantaje
operare discontinua (ncrcare, descrcare, remontare) i pnza
filtranta se deterioreaz usor
Manipularea cere efort relativ mare
Filtru rotativ cu tambur
Filtre in care diferena de presiune se creeaz prin vacuum.
Filtrarea, splarea, uscarea si ndeprtarea precipitatului se fac pe
diferite zone ale unui tambur, in mod automat. Operarea este
transformata intr-una continua.
Efortul in operare este sczut.
Devine economic la suspensii ce conin o cantitate mai mare de solid
Filtru rotativ cu tambur
1 tambur,
2 celule,
3 panz filtranta,
4 tuburi conectoare
intre canale si capul
de distributie,
5 arbore,
6 roata dintata,
7 cap distributie,
8 cutit 9 cuva,
10 agitator,
11 apa spalare,
12 alimentare
suspensie
Filtru cu tambur industrial
Filtru pentru separarea drojdiei
Desprinderea precipitatului