Sunteți pe pagina 1din 29

Modelul economic japonez

Localizare
Japonia este localizata n Asia de Est, n nord-vestul Oceanului Pacific, fiind formata din 4 insule importante, ce reprezinta un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu, Hokkaido, Kyushu i Shikoku, plus numeroase insule mici.

www.bugbog.com

Relieful
Japonia are un relief muntos, aproximativ 80% din suprafaa este ocupata de muni cu varfuri inalte, uneori depaind 3000 metri, fiind inconjurai de vai adanci, care formau in trecut bariere impotriva cotropitorilor. Insulele nipone sunt formate la imbinarea placilor tectonice: placa Pacificului i placa Filipinelor se scufunda sub placa Euroasiatica din vest. Japonia este situata deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatica. La imbinarea placilor tectonice crusta pamantului este instabila, ceea ce explica numarul mare de vulcani din Japonia (40 activi i circa 150 inactivi) precum i numarul mare de cutremure (circa 1500 pe an).
www.virtualuppermantle.info

Structurile eruptive emerse, care detin 26% din suprafata tarii, inglobeaza vechi blocuri dislocate oferind putine minerale si resurse energetice: nisipuri feruginoase, ape geotermale si cateva structuri carbinofere de importanta nesemnificativa. La acestea se adauga raurile scurte si cu debite bogate care au un ridicat potential hidroenergetic si padurile care acopera 68% din teritoriul national.

http://calvin-myjourney.blogspot.com

Raul Shinano

http://www.japan-i.jp

http://historiesofthingstocome.blogspot.com

Barajul si hidrocentrala Kurobe

Padurea Aokigahara

Cea mai importanta resursa este insa cea umana. Populatia de circa 125 de milioane de locuitori este pastratoarea si izvorul unor virtuti derivate din religia shintoista: modestia, respectul ierarhiei sociale, care, in companii se traduce prin atasamentul fata de ele, cultul familiei, calmul spiritual, adorarea imparatului si cultul coroanei. Rezulta astfel o societate echilibrata si senina, din care nu lipsesc insa unele tensiuni care ii confera dinamism. Unii analisti economici considera ca tocmai aceste virtuti morale au asigurat succesul economic al tarii.
http://www.nihonsun.com

http://www.hellomagazine.com

Altarul Ikuta Jinja (Kobe)

Familia regala

Era Meiji
Perioada Meiji (denumire ce provine din numele imparatului Meiji ce a urcat la tron in 1868) este considerata inceputul epocii moderne a Japoniei. Imediat cu instalarea regimului Meiji, au inceput o serie de reforme pentru reorganizarea puterii in stat. Inceputul este marcat de un juramant prin care in 1868, imparatul se angajeaza sa preia puterea si sa acorde tuturor cetatenilor posibilitatea de decizie. In 1871-1873, o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in America si Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si guvernare. Acest tur poarta denumirea de misiunea Iwakura. Imediat cu aceasta reforma a aparut problema inflatiei, odata cu introducerea banilor tipariti. In acest sens a pornit o campanie sub conducerea lui Matukata Masayoshi. Acesta a introdus noua taxa pe pamant, a stabilit regulile pentru stabilizarea monezii nationale, a infiintat Banca Japoniei in 1882, a adoptat standardele internationale cu privire la aur, si a privatizat primele institutii guvernamentale, rezultand astfel un boom industrial. Totodata a fost introdus invatamantul obligatoriu, pentru inceput in 1879 la 4 ani (16 luni), iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatoriu. Se noteaza ca in acest an (dupa razboiul ruso-japonez - 1904), 97% http://teacher.scholastic.com din tineri urmau cei 6 ani de invatamant obligatoriu.

Imparatul Mutsuhito (Meiji)

Pe fundalul aparitie a numeroase partide politice si directii de guvernare, intr-un final a fost abrogata constitutia Japoniei, preluata dupa modelul german. Aceasta constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil). Imparatul era comandantul suprem al armatei, putea incheia pace si initia razboi, putea dizolva guvernul si sa ceara noi alegeri. Economia Japoniei era deja in crestere. In 1900, agricultura a produs aproape jumatate din produsul intern, iar ponderea industriei (pentru inceput fabricile de textile) era in continua crestere. Aceasta cresterea a condus la cresterea oraselor si la nepopularea zonelor rurale. Ferindu-se de liberalismul vestic si radicalism, guvernul Meiji s-a concentrat pe intarirea traditiilor nationale, cultivand spre exemplu religia Shinto.

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Kenpohapu-chikanobu.jpg

Promulgarea constitutiei Meiji

In perioada interbelica, politica militarista activa pe care a dus-o statul pentru asigurarea aprovizionarii cu materii prime si a debuseelor sale comerciale, a condus la o legatura stransa intre marile companii nipone (Zaibatsu) si grupurile militare traditionaliste. Astfel, in urma actiunilor agresive, Japonia cucereste Coreea, Manciuria, China de Est, Peninsula Indochina, Singapore, Filipine, si Indonezia, doriind sa creeze o sfera de coprosperitate in Asia, utilizand mijloace extreme de brutale. In ciuda acestor cuceriri Japonia nu detinea forta necesara pentru controlul noilor teritorii cucerite, si
totodata nici resursele materiale si logistice pentru sustinerea efortului militar continuu.

In iulie 1945, Japonia este invitata sa capituleze neconditionat insa ezita sa ofere un raspuns. Astfel Rusia declara razboi Japoniei, iar americani arunca bombele atomice in Hiroshima si Nagasaki. Pe 15 august 1945 Japonia capituleaza si cel de-al doilea razboi mondial i-a sfarsit.

Zaibatsu sunt mari intreprinderi capitaliste din perioada interbelica din Japonia, asemanatoare cartelurilor sau trusturilor, dar organizate de regula in jurul unei singure familii. Un zaibatsu putea sa infiinteze companii in toate zonele importante din punct de vedere economic.
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Marunouchi_London_Street_1920s

Dupa razboi, zaibatsu-urile au fost desfiintate: pachetele de actiuni detinute de companiile-mama au fost scoase la vanzare, iar companiile individuale au fost eliberate de sub controlul acestora. Dupa semnarea tratatului de pace in 1951, multe companii au inceput sa se asocieze in ceea ce aveau sa se numeasca grupuri de intreprinderi. Termenul modern similar este keiretsu.

Sediul zaibats-ului Mitsubishi

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Seizure_of_the_Zaibatsu_assets

Confiscarea averilor

Dupa al II-lea Razboi Mondial, din care Japonia a iesit infranta si cu pierderi enorme, atat umane cat si materiale, tara va cunoaste o puternica crestere economica, urmand schema clasica de dezvoltare: de la industriile mai putin complexe sub raport tehnologic urmata de siderurgie, petrochimie, industria auto, de material rulant si naval, apoi de electrotehnica, electronica de inalta tehnologie etc. In perioada 1960-1990, Japonia a inregistrat o imensa crestere economica cumuland o medie anuala de 10% in anii 60, 5% in anii 70 si 4% in anii 80.

Scoala si universitatea sunt in stransa legatura cu modelul economic care, in mare parte, le si finanteaza. Marile firme recruteaza personal din interiorul universitatilor, asigurand astfel formarea practica complementara. Misiunea scolii, in asamblul sau, este aceea de formare a unor caractere suple, capabile sa se adapteze evolutiei moderne a vietii economice. Este vorba de atasamentul fata de companie. Educati in aceasta cultura, tinerii japonezi considera compania care ii anagajeaza la finele studiilor, o comuniune pe viata, careia ii vor consacra ceea ce au mai bun.

Sala de clasa japoneza

Muncitori la o fabrica auto

Lipsita aproape total de materii prime, obiectivul sau economic este acela de a exporta produse finite pentru a putea importa materii prime si energetice. Pentru a reduce dependenta energetica a tarii, guvernul a dezvoltat sectorul energiilor de substitutie (geotermica, eoliana, nucleara si hidraulica) dar inca 65% din energia electrica este de origine termica, pe carbuni si petrol din import. Cu tot deficitul sau de materii prime, comertul sau exterior este puternic excedentar, caci marfurile sale exportate au o plusvaloare adaugata foarte ridicata, adica produsele lor sunt scumpe ingloband multa inteligenta si tehnologie inalta, sofisticata. Structura exporturilor sale se compune din utilaj tehnologic (40%), automobile (20%), otel (6%), materiale optice (5%) iar importurile sunt constituite mai ales din materii prime, dintre care se detaseaza petrolul si gazele naturale. Astfel exportul consta in : $590.3 miliarde (est. 2006) Partenerii principali: S.U.A. 22.9%, China 13.4%, Coreea de Sud 7.8%, Taiwan 7.3%, Hong Kong 6.1% (2005). Importul: $524.1 miliarde (est. 2006) Partenerii principali: China 21%, S.U.A. 12.7%, Arabia Saudita 5.5%, Emiratele Arabe Unite 4.9%, Australia 4.7%, Coreea de Sud 4.7%, Indonezia 4% (2005).

Centrala geotermica Hatchobaru

Centrala atomica Onagawa

Productie totala de electricitate: 957,9 mld kWh Consum total de electricitate: 925,5 mld kWh Export de electricitate: 0 kWH Import de electricitate: 0 kWh

In prezent Japonia este a treia mare economie a lumii, dupa SUA si China (circa $ 4,4 trilioane dolari SUA) ca marime a PIB calculat conform paritatii puterii de cumparare. PIB-ul pe cap de locuitor atinge valoarea de 42.300 $ ocupand locul 16 in lume. Forta de munca insumeaza 66,44 milioane de persoane distribuita astfel: agricultura (4,6%), industrie (27,8%), servicii (67,7%). Rata somajului estimata pe anul 2009 a atins 5,2% inregistrand o crestere de peste 1% fata de anul 2006 (4,1).

http://2012patriot.wordpress.com

Cultura orezului

Agricultura asigura din necesitatile populatiei n produse alimentare. Agricultura japoneza dispune de putine terenuri arabile (12% din suprafata tarii), care nsa sunt lucrate cu multa grija (productia de cereale in 2008: 6000 kg la hectar). Ramura principala este cultura plantelor. Principala cultura este orezul, care se cultiva n micile cimpii litorale, irigate, precum si pe pantele muntilor. O ndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat n baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un numar impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupa locul 3 n producia mondiala de pete dupa China i Peru.

http://yogakarmadotcom.wordpress.com/

Piata de peste

Reusita si performantele sale economice se datoreaza structurii si organizarii economice, de tip dual, concentrare-fragmentare. Astfel, structura economica se caracterizeaza prin cateva zeci de mari companii (Kairetsu) si milioane de companii mici si mijlocii (IMM-uri). Printre marile companii se numara Toyota, Sumitomo, Marubeni, Mitsui, Mitsubishi etc. Companiile mici, IMM-urile, sunt foarte flexibile si executa diferite subansamble pentru marile companii, ele functioneaza ca niste amortizoare ale activitatii marilor companii.

Internationalizarea Japoniei sub aspect economic si commercial este foarte activa. In anul 2003, ponderea sa in comertul international a fost de 6,7%. In plus, investitiile japoneze in strainatate sunt foarte mari, mai ales in SUA, care absoarbe 50% din total, urmata de Asia (20%), America Latina (20%) si Europa (14%).

Per total, intre 2003 si 2009, excedentul comercial a insumat 620 miliarde dolari, in timp ce ponderea totala a importurilor de materii prime a ajuns in 2009 la 35%.

Japonia de-a lungul timpului a fost lovita de numeroase dezastre, atat naturale cat si din cauze umane. De la bombardamentele nucleare de la sfarsitul celui deal II-lea Razboi Mondial care au provocat aproximativ 500.000 de victime umane si distrugerea completa a doua orase, pana la cutremure de mare magnitudine si tsunami-uri ce au maturat insulele nipone provocand numeroase victime si pagube material inseminate (1946,1968,2011).

Hiroshima inainte

si dupa bombardament

Cu toate acestea tara si-a revenit dupa fiecare dezastru si a prosperat ajungand astazi una din tarile cu cea mai puternica economie pe plan mondial.

Hiroshima in prezent

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Japonia este o tara extrem de indatorata: potrivit FMI, in 2010, datoria publica guvernamentala neta a totalizat echivalentul a 121,7% din PIB, nivel dublu in comparatie cu anul 2000. Daca discutam despre datoria publica totala, aceasta a ajuns la aproape 200% din PIB. Cea mai mare parte din aceasta datorie nu este insa externa, ci interna, tara fiind astfel mai putin dependenta de creditorii externi. Venituri: $1.411 trilioane (2006) Cheltuieli $1.639 trilioane, inclusiv cheltuieli capitale (doar lucrari publice) de circa $71 miliarde (est. 2006) Asistena economica $9.7 miliarde ODA (februarie 2007)

Concluzii
Puterea economica a Japoniei se bazeaza pe: Traditie si educatie Mentalitate Loialitate Devotament Inventivitate si talent Capacitatea de analiza si a actiona calm si precis in momentele de criza Eficienta in exploatarea resurselor Importul produselor brute Exportul produselor finite de inalta precizie si calitate

Scaderea economiei a fost determinata de: Dezastrele naturale Criza economica

Va multumim!

Bibliografie

Detot, Mitica ,(1996) , Japonia : un miracol perpetuu ,Ed. Editura Militara, Bucureti uiu, Florea ,(1945), Japonia, un miracol? , Ed. Editura Politica ,Bucureti Pacurar, Alexandru A. ,(2006), Geografie economica mondiala, Ed.Presa Universitara Clujeana , Cluj-Napoca www.wikipedia.org http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci