Sunteți pe pagina 1din 19

PATOLOGIA HIDRICA

INFECTIOASA
Caracteristici generale
 Flora microbiana din apa poate fi clasificata
in :
- flora naturala proprie apei
- flora microbiana de impurificare (de natura
umana sau animala)
 Microflora naturala se dezvolta la
temperaturi de pana la 220C (psihrofila)
 Flora microbiana – 35-450C si este saprofita,
conditionat patogena si patogena.
Consideratii generale
 Agentii patogeni microbiologici din apa au
proprietati distincte fata de poluantii chimici :
- adera la suspensii solide in apa
- infectia este dependenta de invazivitatea si
virulenta patogenului si de imunitatea
consumatorului
- relatia doza-raspuns nu este cumulativa
 Majoritatea patogenilor care contamineaza
apa provin din fecale umane sau animale,
rar prin urina
Consideratii generale
 Poluntii biologici sunt : bacterii, virusuri,
protozoare, helminti, fungi.
 Datorita diluarii mari, teoretic, dupa
contaminarea surselor, se transmit hidric in
special agentii care au putere infectanta
mare si rezistenta crescuta in afara
organismului.
 Persistenta in apa : unele sunt capabile sa
persiste in apa, dar in general nu se
multiplica
Consideratii generale
 Cai de patrundere : orala-digestiva,
cutaneo-mucoasa, respiratorie si
parenterala (hemodializa)
 Receptivitate : generala si crescuta
pentru bacterii, paraziti si mai scazuta
pentru virusuri.
 Manifestare : caracter epidemic,
endemic, sporadic.
Epidemia hidrica - caracteristici
 Aparitia brusca a unui numar mare de
imbolnaviri dupa consumul de apa
 Suprapunere topografica a zonei din care
provine cazuistica cu cea a ariei de
distributie a apei
 Receptivitate generala
 Lipsa sezonalitatii
 Scaderea spectaculoasa a cazurilor de
boala dupa instituirea masurilor de profilaxie
Bacterii
 Doza minima infectanta difera : moderata la
Shigella si Campylobacter si mare la
Salmonella, coli, v. holeric.
 Au, in general, o residtenta scazuta la
dezinfectant
 Holera : vibrionul holeric
- produce epidemii hidrice extrem de grave
- in Romania s-au raportat 3 izbucniri
(1991,1992,1993)
Bacterii
 Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea
epidemiilor au aparut datorita insuficientei
dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu
apa si consumul de apa din surse proprii
contaminata.
 Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in
apa indica o poluare fecala umana recenta,
afectiunea fiind extrem de severa.
 Campylobacteriozele : Campylobacter
jejuni, una din cele mai importante cauze de
gastroenterita la nivel mondial.
Bacterii
 Escherichia coli – specii patogene
(enterohemoragic, enteotoxigen,
enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la
clor.
 Yersinia determina gastroenterite acute cu
diaree.
 Leptospiroza : specii patogene, de la
sobolanul de camp, pisici, caini.
 Bacilul Koch – la peroanele ce au consumat
apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie.
Virusuri
 Greutatea in demonstrarea transmiterii
hidrice a aptogenilor virali constau in faptul
ca : numeroase infectii evolueaza inaparent
sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice
numeroase sau mai multe virusuri dau o
simptomatologie asemanatoare.
 Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus
etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani;
rezista la clor si UV
Virusuri
 Gastroenteritele virale : rotavirusuri,
adenovirusuri enterice, calicivirusurile
(virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se
atribuie 50% din gastroenteritele non-
bacteriene.
 Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv
uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E
da o letalitate crescuta la gravide, de pana
la 25%.
Paraziti
 Giardia intestinalis – factorii responsabili sunt
conditiile sanitare precare si calitatea
necorespunzatoare a apei.
 Amibiaza – in trecut responsabila de o serie de
izbucniri hidrice.
 Cryptosporidium – au existat mari epidemii de
cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia.
 Schistostoma – helminti pentru care apa joaca un
rol activ in evolutia lor in forma infestanta
 Ascaris lumbricoides – afecteaza in special copii
Analiza bacteriologica a apei
 Metode de analiza curenta
 Metode de analiza complementara
 Metode de analiza speciala
Metode de analiza curenta
 Determinarea numarului total de germeni care se
dezvolta la 370C (NTG) pe geloza sange 2%. Este
un indicator cantitativ de contaminare globala.
Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura
solide, incubarea la termostat 370C un interval de
timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate,
considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel
putin un germene.
 Determinarea numarului de germeni coliformi totali :
indicatori de poluare cu flora intestinala.
Metoda colimetriei:
Metode de analiza curenta
 - test de prezumptie – insamantarea unor volume
determinate de apa in flacoane si eprubete cu medii
de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea
ulterioara (48 h la 370C si urmarirea acelorain care
s-a produs fermentarea lactozei cu producere de
gaz.
- testul de confirmare : este necesar deoarece si alte
specii de microorganisme din apa fermenteaza
lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu
gaz se insamanteaza medii de cultura solide, se
incubeaza la 370C – 24 h si se urmareste aparitia
coloniilor caracteristice.
Metode de analiza curenta
 Determinarea numarului probabil de coliformi fecali
:din tuburile pozitive la testul de prezumptie se trece
ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se
incubeaza 24 h la 44,50C. Virarea mediului in
galben+gaz=prezenta coliformilor fecali.
 Determinarea numarului de streptococi fecali – se
insamanteaza pe pe mediu lichid (bulion+azida de
Na) se incubeaza la 370C – 24 h.
+ = aparitia unui sediment de culoare alba, cand
agiti eprubeta nu se dizolva.
Confirmarea – insamantare din sediment pe mediu
de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza
48 h la 440C, +=vireaza culoarea mediului in galben
cu sediment pe fundul eprubetei.
Analize complementare
 Atunci cand probele de apa necesita determinari
suplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta
in apa a unui mare de germeni, epidemii hidrice
 Determinarea numarului total de germeni care se
dezvolta la 220C – similar cu determinarea NTG.
 Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare –
Clostridium perfringens, reduce sulfitul de sodiu in
mediul de cultura
 Determinarea numarului probabil de bacteriofagi
antitifici Vi si anticoli
Analize speciale
 Urmaresc evidentierea prezentei
anumitor agenti patogeni in apa
 Determinarea Salmonella, Shigella, E.
coli enteropatogen, bacteriofagi
enterici si anumite enterovirusuri.
Norme
 Apa robinet dezinfectata:
NTG = <20 germ/10cmc
CT, CF, SP = 0/100 cmc
 Apa robinet nedezinfectata :
NTG = <100germ/1cmc
CT = 3germ/100cmc
CF, SP = 0
 Apa sursa locala nedezinfectata:
NTG = <300germ/1cmc
CT = 10 germ/100cmc
CF, SP = 2 germ/100cmc