Sunteți pe pagina 1din 18

PLUMBUL

1
SURSE DE PLUMB
 Profesionale :
- instalatori, mineri din minele de Pb,
tipografi, vopsitori, constructori de nave,
mecanici auto, muncitori in industrii de otel,
in constructii, pompe de benzina, etc.
 Surse din mediu : vopsele contaminate cu
Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii
sanitare, vase de ceramica, benzina cu Pb.

2
SURSE DE PLUMB
 Hobby-uri : pictura, reparatii de aparate
lectronice, realizarea de vitralii, olarit,
redecorarea locuintelor, etc.
 Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt.
benzina, medicamente (remedii populare)
 Bauturi contaminate cu Pb

 Alimente cu continut mare de Pb

 Apa – datorita contaminarii in reteaua de


distributie
3
METABOLISMUL PLUMBULUI
 Ajunge in organism prin inhalare de
aerosoli sau prin absorbtie in tractul
digestiv.
 Pb inhalat – este absorbit complet la
nivel distal.
 Pb ingerat –10-15% este absorbit, femei
gravide si copii – pana la 50%; cretse
absorbtia in caz de deficit de Fe/Ca.
4
DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN
ORGANISM
 Sange – 99% asociat cu eritrocitele, 1%
in plasma de unde ajunge la tesuturi,
eliminarea se face pe cale urinara sau
prin clearence biliar.
 Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva
osoasa, creier

5
DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN
ORGANISM
 Tesuturi dure : oase, dinti
- 99% la adult
- 73% la copil
 Pb din os are doua componente :

- labila – se face schimb de Pb cu intregul


organism
- inerta – extrem de periculosa, este
mobiulizata in cazul in care imunitatea
organismului este scazuta.

6
DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN
ORGANISM
 Pb din osul spongios se pune in libertate mai
usor decat din osul compact
 Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele
fetal se afla 85-90% din Pb din sangele
matern).
 Timp de injumatatire :

- Pb din sange – 36 zile


- Pb din os – 27 ani
- Pb din tesuturi moi – 40 zile
7
EFECTELE PB ASUPRA
SISTEMULUI NERVOS LA COPII
 Sunt cei mai sensibili
 Ef. Neurologice – pana la encefalopatie
saturnica
 Efectele neurologice sunt irevocabile
 Pot fi :

- dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la


limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari
de comportament etc.
- scade acuitatea auditiva

8
EFECTELE PB ASUPRA
SISTEMULUI NERVOS LA ADULT
 SNC - efectele pot fi motorii si cognitive
(discrete modificari comportamentale,
fatigabilitate)
 SNP – neuropatie periferica (astenie la
nivelul extensorilor), paralizie nerv radial
 La nivele joase este afectata velocitatea
conducerii nervoase

9
EFECTE ASUPRA APARATULUI
RENAL
 Nefropatie – afectarea se produce la
nivelul tubului proximal (aminoacidurie,
glicozurie, hiperfosfaturie)
 HTA de cauza renala

 Guta – prin hiperuricemie indusa de Pb


datorita tulburarii metabolismului
purinelor

10
EFECTE ASUPRA APARATULUI
CARDIOVASCULAR SI DIGESTIV
 HTA – controversata
 Efecte asupra functiei mecanice si
electrice a inimii
 Colica saturnica, constipatie, greata,
anorexie, pierdere in greutate.
 Ficat – efecte supra biosintezei hemului,
metabolismului unor substante chimice.

11
EFECTE PLUMB
 Reproducere : pierdere sarcina, moarte
fact, dezvoltarea deficitara a fatului,
nasteri prematurae, azoospermie,
motilitate redusa a spermatozoizilor.
 Gl. Tiroida – depresia functiei tiroidiene.

 Sist. Imun : supresie a nivelurilor


secretoare de Ig A, afectarea functiei Ly
T.
12
EFECTE HEMATOLOGICE
 Asupra biointezei hemului : Pb are o afinitate
mai mare pt. Hb fetala. Influenteaza activ.
unor enzime :
- 5 – aminolevulinat dehidraza (aceasta
scade si consecutiv creste acidul
aminolevulinic)
- 5 – aminolevulinat sintetaza
- coproporfirinogen oxidaza (este inhibata si
creste excretia coproporfirinelor)
- ferochelataza 13
EFECTE PLUMB
 Inhiba biosinteza hemului – anemia (deficit
de Fe/prin afect. sintezei de globina)
 Creste rata de distrugere a eritrocitelor-
anemie de tip hemolitic
 Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului
sangvin al 25-hidroxivitamina D.
 Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P,
parathormon etc. (aport crescut de
Ca/absorbtie scazuta de Pb)
14
BIOMARKERI AI EXPUNERII LA
PLUMB
 Biomarkeri de expunere :
- ALA din urina
- vitamina D
- Pb din urina
- Pb din sange
 Biomarkeri de efect :

- ALAD din sange


- ALA din urina
- zincprotoporfirina
- coproporfirina din urina
15
INDICATORI BIOLOGICI
 Pb din sange – expunere recenta
 Pb din dinti – expunere de lunga durata

 Pb din os – incepe sa se acumuleze in


perioada fetala
 Pb din urina – se poate evalua efectul
chelatorilor de Pb
 Pb din par – indicator de expunere

16
DETERMINARE PLUMB –
METODA COLORIMETRICA
 Principiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un
compus colorat (in mediu puternic alcalin),
extractibil cu cloroform
 Reactivi :

- acid azotic concentrat


- cloroform
- ditizona
- sol. tampon
- sol de spalare
- sol etalon – 1 ml = 5 µg Pb
17
DETERMINARI ASUPRA ORGANISMULUI
IN EXPUNEREA LA PLUMB
 Plumbemia

 Plumburia

 Acidul deltaaminolevulinic urinar


 Coproporfirinele urinare

 Porfirinele libere eritrocitare

 Deltaminolevulinat dehidraza

18