modelarea perceptiei despre realitate impartasirea experientelor politice model de comportament si atitudine participa la integrarea si omogenizarea societatii

supravegherea lumii pentru prezentarea evenimentelor aflate in derulare interpretarea sensului evenimentelor socializarea indivizilor in mediul lor cultural manipularea deliberata a proceselor politice

Supravegherea

supravegherea publica ansamblul comunitatii politice - pozitioneaza luminile publicitatii asupra unor indivizi, organizatii, evenimente - ridica probleme civice si stimuleaza trecerea la actiune - poate transforma problemele respective in preocupari pentru politicieni si marele public - expunerea unor nevoi publice si ocultarea altora - ii poate obliga pe politicieni sa reactioneze

supravegherea privata pentru cetatenii obisnuiti - ii informeaza despre evenimentele aflate in desfasurare - functia de a raspunde nevoilor unor persoane si intrebarilor altora Mass media sunt < extensii senzoriale> ale indivizilor care nu pot sa observe in mod personal si direct majoritatea evenimentelor care ii intereseaza pe ei si comunitatea din care fac parte. Marshall McLuhan

Interpretarea

- mijloacele de comunicare interpreteaza sensul evenimentelor cotidiene, le aseaza in context si speculeaza cu privire la consecintele acestora.

De exp. Modul de interpretare al mass media a semnificatiei legale si sociale a avortului.

Socializarea
- presupune invatarea principalelor valori elementare si a directiilor fundamentale pentru pregatirea individului in vederea actiunii de integrare in mediul cultural. - informatiile ajung la indivizi -> direct (mijloacele de informare electronice, tiparire) -> indirect ( familie, profesori, cunostinte, colegi)

Manipularea
- spectacole moderne ce au ascopul de a cauta scandalosul si murdariile. ( muckrake) - semnaleaza erorile de guvernare cu scopul de a genera reforme - prezentarea unor informatii senzationale care sa atraga o mare audienta si sa sporeasca profiturile.

- trateaza relatia dintre mass media, puterea politica si societate, - stabilesc standardele, normele. - discuta rolul presei in societate - stabilesc interventia statului Fiecare societate controleaza mass media in concordanta cu politica si nevoile sale. Controlul poate fi legal si politic ( legi, cenzura) economic, social

- sec al XVI-lea al XVII-lea in Anglia; - a luat nastere din filosofia absolutista; - statul este mai important decat individul - scopul proprietarului de mass media- propaga politica - adevarul este restrictionat; nu orice om are acces la el; devine standard pentru toti membrii societatii. - poate folosi presa oricine primeste brevet - presa este controlata prin cenzura, licenta, brevete; - este interzisa critica la adresa puterii; - presa poate fi publica si privata instrument al puterii

Publicaie din Anglia, secolul al XVII-lea

- aparut dupa anul 1688 in Anglia, SUA; - scrierile lui Milton, Locke, Mill si filosofia rationalismului - statul trebuie sa ofere o piata libera a ideilor pentru ca individul sa poata alege; - scopul proprietarului de mass media este de a informa, oferi divertisment, vinde, de a afla adevarul si de a verifica guvernul; - poate folosi presa oricine are resursele necesare - presa este controlata prin dreptul la adevar in piata libera a ideilor - este interzisa defaimarea, obsecenitatea, indecenta; - presa privata

- sec XX in SUA; - a luat nastere din scrierile lui W.E. Hocking, Comisia libertatii presei, codurile media; - scopul proprietarului este de a informa, oferi divertisment, vinde, ridica probleme de dezbatere. - are dreptul de a folosi media oricine are ceva important si cu semnificatii de spus; - presa este controlata de opinia publica, actiunile consumatorilor, eticile profesionale; - este interzisa incalcarea drepturilor si a intereselor sociale; - presa este privata - mass media trebuie sa-si asume obligatia de serviciu public;

- in Uniunea sovietica, desi erau practicate si de catre nazisti si italieni; - a luat nastere din gandirea Marxista-LeninistaStalinista si a lui Hegel; - scopul proprietarului este de a constribui la succesul si continuitatea sistemului socialist sovietic; - au dreptul de a folosi media membrii fideli ai partidului. - presa este controlata prin supraveghere, actiuni politice si economice ale puterii - este interzisa critica la adresa puterii - presa este publica instrument al statului

Ziarul " FLACARA " din 20.03.1980

Efectele mass media

Stabilirea agendei (Agenda setting)

Agenda setting este modul prin care media care difuzeaz tiri, determin publicul s se gndeasc, s vorbeasc i s considere importante problemele prezentate de ei.

Exemplu : Un jurnalist de la Evening Post descoper c ntr-o secie de poliie erau foarte multe infraciuni despre care nu se scria n pres. El a ales publicat n ziar un articol despre o astfel de infraciune. La fel au fcut i ali jurnaliti, iar curnd toate ziarele din New York publicau articole despre infraciuni. Astfel publicul a nceput s vad infraciunile ca pe o problem doar pentru c ziarele erau pline de articole pe acest subiect.

Agenda setting poate fi realizat i de ctre public. Uneori, problemele considerate importante de ctre public se vor regsi n materialele mass media. Se ntmpl ca media s influeneze viziunea publicului asupra unor problemelor considerate de ei majore, dar de fapt aceste probleme s nu fie chiar att de importante n realitate. (Exemplul cu zpezile din acest an)

Media influeneaz opinia publicului i prin modul n care prezint lucrurile. Un studiu din 1988 fcut de Wanta arat c importana dat de oameni unui articol crete direct proporional cu imaginea ataat articolului. Cu ct imaginea este mai mare, cu att publicul va considera acea imagine mai important.

Cum se construiete agenda?

1.Presa prezint nite evenimente. 2. Se ofer detalii despre aceste evenimente. 3.Evenimentele sunt puse intr-un context. 4.Se folosete un limbaj care s atrag atenia. Se eticheteaza evenimentul. Spre exemplu, cu termenul 'scandal'. 5. Evenimentul este corelat cu un altul sau cu anumite simboluri cunoscute de oameni. 6.Apar indivizi credibili care vorbesc despre eveniment.

Cine stabilete agenda media?

Agenda media poate fi influenat de: grupurile de presiune. Spre exemplu, Roia Montan Gold Coporation sau Alburnus Maior. public alte media (intermedia agenda setting) Spre exemplu : New York Times influeneaz celelalte media.

Ipoteza diferenei de cunotine (The Knowledge-Gap Hypothesis)

Unul dintre scopurile mass mediei este s ofere oamenilor informaiile de care au nevoie. Mass media ncearc sa ofere din ce n ce mai multe informaii n sperana c acest lucru va mbunti vieile oamenilor i democraia va funciona mai bine. Din pcate, poate aprea un efect nedorit : creterea diferenei de cunotine ntre membri din clase sociale diferite. Acest fenomen a fost numit the knowledge-gap hypothesis.

Teoria susine c atunci cnd media furnizeaz foarte multe informaii, apar diferene n felul n care acestea sunt percepute. Oamenii cu un status socioeconomic mai nalt vor percepe informaiile mai rapid dect cei cu un status mai sczut. Aceste diferene apar mai ales cnd este vorba despre subiecte legate de afacerile publice sau de tiin.

Posibile cauze ale diferenei de cunotine

1. 1. Diferena de educaie dintre cei bogai i cei sraci 2. 2.Diferena dintre cunotinele anterioare. 3. 3.Cei cu un status socioeconomic mai nalt au contacte sociale mai importante care i-ar putea lmuri n anumite situaii. 4. 4. Persoanele cu un status mai sczut ar putea s considere c informaiile despre tiin sau afaceri publice nu sunt n concordan cu valorile i atitudinile lor.

Sesame Street
Este un program educaional de televiziune, creat din dorina de a-i educa pe precolarii dezavantajai, combinnd informaia cu divertismentul. Un studiu fcut de Thomas Cook n 1970 arat c atunci cnd nivelul educaional pe cap de locuitor este mai nalt ntr-o cas, copiii se uit mai des i pricep mai bine programul Sesame Street. Cu ct copiii provin din familii mai bogate, cu att vor nelege mai bine.

S-a dovedit, totui, c diferenele nu apar numai din cauza statusului socioeconomic. Conteaza i interesul pe care un om l are ntr-o problem, vrsta, motivaia.

Teoria Glonului
Viziunea aceastei teorii a fost influenat de propaganda aprut in Primul Rzboi Mondial. Oamenilor a nceput s le fie fric de faptul c la putere ar putea ajunge un demagog asemntor lui Hitler care s pun stpnire pe comunicarea de mas i s influeneze opinia public ntr-un mod negativ.

Modelul Efectelor Limitate

Aceast teorie susine c efectele sunt limitate n ceea ce privete comunicarea de mas. Studiile fcute pe membrii Armatei Hovland arat c filmele de orientare erau eficiente n transmiterea informaiilor, dar nu i n schimbarea atitudinilor.

Teoria cultivrii
George Gerbner i colegii si de la Universitatea din Pennsylvania au artat c atunci cnd oamenii se uit des la televizor ajung s aib o vedere de ansamblu comun, roluri comune, valori comune. Acest fenomen se numete cultivare. De exemplu, oamenii au fost ntrebai ct la sut din populaia lumii reprezint populaia Statelor Unite. Rspunsul era 6%. Cei care se uitau mai mult de 4 ore la televizor au spus un procent mult mai mare i asta datorit faptului c majoritatea personajelor din programele de divertisment sunt americane.

Determinismul media
Marshall McLuhan a lansat o teorie conform creia mijlocul de transmitere este mesajul. El susinea c nu contez coninutul mesajelor din comunicarea de mas. Mult mai important este mijlocul prin care mesajele sunt transmise. Att print-ul, ct i televiziunea au avut un efect important asupra gndirii oamenilor.

Spirala tcerii
Teoria lui Elisabeth Noelle-Neumann susine c atunci cnd prin mass media este prezentat o anumit opinie, majoritatea oamenilor i-o vor nsui. O persoan care nu are aceeai opinie cu majoritatea nu va reui s i-o exprime pentru c se va simi n minoritate. Spirala tcerii apare atunci cnd crete numrul indivizilor care fie exprim o opinie dominant, fie euaz n exprimarea unor opinii deviante.

Efectele Violenei de la Televizor Aceast ipotez susine faptul c oamenii tind s imite comportamentul agresiv pe care l vd la televizor. Violena prezentat la televizor influeneaza comportamuntul privitorilor : acetia tind s imite i s devin dezinhibai. Dar, telespectatorii pot deveni violeni i din cauza mediului de acas : atunci cnd prinii nu se neleg, cnd i pedepsesc copiii etc.

Modelul Efectelor Puternice

Mass media poate avea efecte puternice asupra oamenilor. Studii realizate n 1973 de Mendelsohn, Maccoby i Farquhar arat c oamenii i pot schimba atitudinile i comportamentul dac privesc anumite materiale. Spre exemplu, dup ce a fost difuzat un film despre condusul sub influena alcoolului, 3 din 10 privitori au afirmat c vor lua n considerare schimbarea unor opinii cu privire la consumul de alcool.

Bibliografie
Doris Graber, Mass media i democraia (antologie de Doru Pop), Iai, Polirom, 2001, cap. Putere mediatic i control guvernamental,

WL Rivers, W. Schramm, Responsibility in Mass Communication, NY, Harper & Row Publ, 1969, cap. Four Concepts of Mass Communication, p.29-52 WJ Severin, JW Tankarad, Communication Theories, NY, Longman, 1992, p. 205-293

Realizatori

Mara urghie Laura Teodorescu