Sunteți pe pagina 1din 38

Prin sugari, intelegem copiii cu varste mai mici de 12 luni.

Avem urmatoarele tipuri de alimentatie:


1)

Alimentatia naturala reprezentata de laptele matern; Alimentatia artificiala reprezentata de laptele de vaca (normal sau modificat prin industrializare); Alimentatia mixta cand se combina cele doua tipuri de alimentatii;

2)

3)

4)

Alimentatia diversificata

1.

Alimentatia naturala

In primele 3 4 luni sugarul are o alimentatie exclusiv lactata, dupa aceasta perioada se introduc progresiv noi alimente.

Singurul aliment ideal pentru bebelus este laptele matern.


Laptele matern este alimentul cel mai bine suportat de sugar, cu care creste bine, se digera usor, contine saruri minerale, vitamine, enzime, anticorpi si este lipsit de microbi.

Laptele

matern

furnizeaza

sugarului

700

calorii

Laptele matern dupa 6 7 zile de la nastere poarta numele de colostru . Colostrul este foarte bogat in proteine, anticorpi, saruri minerale, dar sarac in glucide si grasimi. Aceasta compozitie il face apt pentru digestia nou nascutului in primele zile de viata cand el trebuie sa treaca de la alimentatia pasiva la cea activa.

Laptele matern este ideal pentru sugar deoarece:


Este

cel mai usor de digerat, solicitand efort minim

din partea organelor si aparatelor care asigura procesul normal de digestie; Este steril lipsit de microbi si de substante daunatoare organismului, deci poate fi consumat fara o fierbere prealabila; Contine factorii specifici de aparare antiinfectioasa (anticorpi) prin care se confera in primele 4 5 luni o imunitate solida sugarului; Contine cantitati suficiente de enzime, vitamine si

2.

Alimentatia artificiala

Se recomanda acest tip de alimentatie cand din motive medicale nu este posibila alaptarea. In acest caz, se recomanda laptele de vaca sau un preparat industrializat obtinut din el.

Laptele de vaca are o valoare nutritiva apropiata de cea de mama, dar componentele esentiale ale celor doua tipuri de lapte difera si anume: diferenta este mare in ceea ce priveste continutul de glucide, in laptele de mama avem o cantitate mare de glucide, in timp ce in laptele de vaca trebuie adaugat 5 g zahar/100 mL lapte pentru a atinge valoarea celui de mama; in privinta continutului de proteine, situatia este inversa, laptele de vaca contine o cantitate de 3,5 g proteine/100mL,

Laptele se transforma intai in pulbere (prin extragerea completa a apei), pastrandu-se constante valorile proteinelor, glucidelor, grasimilor carora li se mai adauga unele uleiuri vegetale, un glucid usor digerabil, saruri minerale (Fe, Ca), vitamine (A,D) astfel se obtine laptele praf.

3.

Alimentatia mixta

Este modalitatea prin care se completeaza alimentatia la san cu lapte de vaca sau cu alte preparate obtinute din laptele de vaca pe cale industriala. Acest tip de alimentatie este indicata atunci cand mama nu are suficient lapte sau in cazul copiilor prematuri sau distrofici la care nevoile de proteine sunt mai crescute decat la sugarii normal dezvoltati.

4.

Alimentatia diversificata

Alimentatia pe care o primeste sugarul in primele 3 4 luni, exclusiv lactata, este suficienta pentru nevoile lui de crestere, dar insuficienta calitativ pentru lunile urmatoare ale perioadei de sugar.

Astfel ca devine obligatorie introducerea unor alimente mai

Alimente din grupa I: laptele si produsele lactate

iaurtul branza de smantana branza dulce

vaci

cu

Branzeturile Sunt foarte bogate in calciu, fosfor, proteine si lipide. Branza de vaci cu smantana 40% si branza dulce sunt primele branzeturi introduse in luna a patra sau a cincea. Orezul pasat, cu branza de vaci, dupa varsta de 6 luni, poate constitui deja o masa. Dupa 10 luni, se poate servi copilului branza de vaci in cantitate de 20-25 g, amestecata cu o lingurita de miere sau cu smantana. Branzeturile mai tari si branzeturi fermentate se pot introduce pe la sase luni. Este recomandabil sa se indeparteze in prealabil coaja, tratata chimic.

Iaurtul Iaurtul este un produs proaspat, continand fermenti lactici vii si in cantitate suficienta pentru a-l garanta proprietatile active necesare sanatatii organismului.

Fermentii lactici au un efect benefic asupra florei intestinale si ajuta la combaterea diareei.
Produsele ce contin bifidus sunt mai agreabile. Iaurturile aromate sau cu fructe, ce se gasesc in comert sunt foarte bogate in zaharoza si deci nu se recomanda.

Alimente din grupa II

carnuri peste oua maruntaie

Carnea
Carnea este importanta in alimentatia bebelusului datorita aportului sau valoros de proteine, atat cantitativ (15-25%) cat si calitativ, de oligoelemente si vitamine din grupul B. Se dau cate 20-30 g de carne preparata, de 3-4 ori pe saptamana, dupa varsta de 4-5 luni.

Cele mai digestibile carnuri, pentru sugari sunt: carnea de vita, de pasare, pestele slab, ficatul de vita si pasare (care se recomanda abia dupa 7 luni).

Pestele
Tot atat de hranitor ca si carnea. Se introduc in alimentatia sugarului incepand de la 6 luni. Trebuie folosit numai peste proaspat, slab (merlucius, limanda, limba de mare etc.).

Pestele gras (macrou, ton, hering) nu este recomandat.


Crustaceele si animalele cu cochilie (scoici, homari, creveti) nu sunt indicate.

Ouale
Oul este o foarte importanta sursa de proteine si un excelent aliment cu conditia sa fie proaspat. Incepand cu luna a sasea, se introduce progresiv in alimentatie, doar galbenusul, fiert tare, pasat in supe sau piureuri. Este interzis albusul de ou pentru bebelusi, se recomanda introducerea ei in alimentatie doar dupa 1 an. Albusul de ou poate determina aparitia urticariilor, edemelor si turburarilor digestive. Oul de rata trebuie evitat!!!

Alimente din grupa III

cereale fainoase cartofi

A. Fainoasele din cereale


Fainoasele de cereale (grau, orez, orz, secara, porumb, ovaz) sunt cele mai utile in alimentatia sugarului. Se introduc in alimentatie incepand cu luna a cincea.

Acestea sunt pline de calorii, foarte bogate in glucide si mai ales in amidon, dar sarace in proteine, lipide, minerale si vitamine.
Unele dintre acestea contin gluten (grau, secara, orz, ovaz) => alergii.

Atentie, fainoasele duc la retinerea apei in organism!


Abuzul de fainoase in alimentatie poate determina aparitia unor forme speciale de distrofie, numita distrofia prin exces de fainoase. Aceasta se manifesta printr-o musculatura slab dezvoltata, bebelusii sunt palizi, au o imunitate scazuta, imbolnavindu-se foarte usor. Uneori fac rahitism si anemie desi au o greutate normala sau chiar peste.

B. Fainoasele provenite din radacini sau tuberculi Printre fainoasele provenite din radacini sau tuberculi, amintim feculele din rizomi (cartofi, tapioca, maranta, sago sau faina de manioc).

Alte produse fainoase si de morarit


Grisurile Cerealele Biscuiti Orezul Pastele

fainoase

Painea
Prajiturile

Alimente din grupa IV: vegetale proaspete

legume fructe

Fructele
Fructele (in afara de banane, fructele uscate si cele oleaginoase) sunt bogate in apa si in fibre. Bananele foarte coapte scufundate in apa clocotita un minut, apoi decojite, pasate si indulcite sunt un excelent desert sau gustare. Perele, merele, piersicile, caisele si prunele sunt de asemenea usor de strivit, dupa ce s-au inlaturat coaja si samburii.

Capsunile pot fi date sugarului in jurul varstei de 6-8 luni. In caz de context alergic familial, fructele rosii trebuie introduse mult mai tarziu. Fructele cele mai bogate in vitamina C sunt fructele acre: coacaze, lamai, grapefruit, portocale, mandarine, agrise, capsuni, zmeura. Caisele, merele, prunele, strugurii, bananele, ciresele, smochinele, piersicile si perele contin foarte putina vitamina C.

Piureurile de fructe, compoturile si borcanasele de fructe fara adaos de zahar se introduc in a doua sau a treia luna.

Incepand cu lunile 8-10 pot fi introduse compoturile preparate industrial.

Sucurile de fructe Sunt bogate in vitamina C, in zaharuri, fier, potasiu si calorii (100-200 cal/100 mL).

Cantitatea de sucuri de fructe indicata variaza intre 20-100 g.

Legumele proaspete Pot fi utilizate toate legumele.

Varza (ca si brocoli si conopida) este de evitat.


Legumele pot fi introduse in a doua sau a treia luna de viata. Pentru anumite legume este de preferat sa se astepte: 3 luni pentru cartofi; 5 luni pentru sfecla rosie.

Legumele preparate industrial


Borcanasele Pudre

de legume, cereale cu legume, supe si piureuri

Alimente din grupa V: grasimi

unt smantana proaspata uleiuri vegetale

Grasimile
Provin in primele 4-5 luni doar din lapte si sunt suficiente. Din totalul hranei unui bebelus, 30-40% inseamna grasimi. Dupa inceperea perioadei de diversificare si pana la un an, cantitatea de grasimi din portia de hrana zilnica, nu trebuie sa fie mai mare de 30 g, jumatate provenind din vegetale.

Uleiurile vegetale (de masline, floarea-soarelui sau porumb) pot fi utilizate pentru a da gust legumelor incepand cu varsta de 6 luni.

Apa
Sugarul si mai apoi copilul are nevoi hidrice relativ mai mari ca ale adultului, de ordinul a 100 pana la 150 mL / kg / 24h. Acest necesar este crescut in caz de diaree, voma sau febra.

Apa este potabila daca este proaspata, limpede, incolora, suficient aerata, usor mineralizata, fara germeni si substante periculoase si agreabila la gust. Se poate da de asemenea sugarului apa la sticla (apa de izvor sau apa plata).
Se recomanda evitarea apelor prea mineralizate. Ceaiurile de plante pentru bebelusi, in cantitati moderate, sunt de adesea apreciate: musetel, menta, roinita,

Adaosuri necesare
Laptele pentru sugari este in prezent imbogatit cu vitamina D, dar in cantitate suficienta. Laptele de mama nu contine deloc aceasta vitamina.

Este fundamental sa se administreze tuturor copiilor, inca de la nastere, vitamina D, pentru a preveni rahitismul.
Fluorul este indicat inca din primele saptamani de viata, pentru prevenirea cariilor dentare.

Alimentatia corecta inca din copilarie previne aparitia unor boli induse de erori alimentare:

Diabet

zaharat Obezitate Hipercolesterolemia Hipertensiunea arteriala