Sunteți pe pagina 1din 16

STRMOII NOTRI

U. . Din btrni se povestete Clasa a II-a

lt, cu peste 2 000 de ani n urm, pe teritoriu situat astzi oastr, era o numit A . Aceast era vestit u frumuseea gia ntului, dar ntru hrnicia ejia orilor ei .

ia se numeau DACI. Brbaii erau oameni voinici prul tiat pe frunte, dar aveau plete pe umeri. Se i lungi pn la genunchi i iari strni pe picior. a de frig, mbrcau cojoace sau sumane cu glug. n e purtau opinci.

Dacii nstrii purtau capetele acoperite cu cciuli rotunde, iar cei sraci umblau mai mult cu capul descoperit.

Femeile dace erau frumoase, arnice i mari iubitoare de umos. Ele i strngeau prul a spate ntr-un coc pe care l copereau cu o maram esut i mpodobit de ele cu custuri umoase. Purtau cmi mpodobite cu custuri florale, ar fustele erau lungi i largi. n picioare purtau opinci. Ele se ocupau cu creterea opiilor, aveau grij de ospodrie, torceau i eseau nz pentru a confeciona aine pentru membrii familiei.

paiile de baz ale dacilor erau agricultura i ps

Alte ocupaii : - vntoarea -- apicultura -- pescuitul -- meteugritul -- olritul

e le confecionau din lut sau din metale preioas

Din metalele preioase confecionau brri, inele, cercei i monede.

in fierul pe care le extrgeau din Munii Banatul ecionau unelte pentru ntrebuinri diferite i a ru lupt.

gele

DECEBAL

STINDARDUL DA

n Munii Ortiei se afla capitala Dacie SARMIZEGETUSA

remea dacilor, la sud de Dunre, se afla Imperi ai mare ar la vremea aceea. Locuitorii imperiu au romani. oameni i dari. Au uit orae, borat entru a ordine n oamenilor. ii ocupau ile de cere.

Femeile romane erau foarte umoase. Acordau o atenie deosebiit grijirii prului . Vemntul meii romane este STOLA o ma lung pn la glezne, rns la mijloc cu o panglic t. n picioare purtau ndale sau pantofi uori fr c. Ocupaiile principale ale meii romane sunt gospodria i eterea copiilor. Doar femeile race sunt silite s munceasc ntru a-i ntreine familia.

n anii 101-102, mpratul Traian a venit cu oaste pentru a cuceri pmnturile roditoare ale Daciei. Dar dacii, condui de regele Decebal, nu s-au sat nvini. Dup al doilea rzboi, din anii 105-106, romanii au euit s pun stpnire pe ara cea bogat de a nord de Dunre, pe Dacia.
mpratul TRAIAN

Decebal a preferat s-i viaa dect s fie prizonier romani. Dup rzboaiele de cerire, dacii i romanii au it n bun nelegere. Noi, romnii, suntem ndri c suntem maii celor dou popoare ednice i viteze . Decebal i Traian