Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN PITETI FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE Specializarea: Tehnologia constructiilor de masini

Tehnologii de deformare plastica a metalelor si aliajelor la rece

Click to edit Master subtitle style Student : Ion George Anul: I Gr : II Subgr: I

2011 4/26/12

CUPRINS

Metale si aliaje neferoase deformabile plastic 3 Aluminiul si aliajele sale.3 Magneziul si aliajele sale...4 Temperatura de deformare5 Extrudarea6 Matritarea ...11

4/26/12

Metale si aliaje neferoase deformabile plastic Aluminiul si aliajele sale In privinta productiei , aluminiul est utilizat in nenumarate domenii fie ca aluminiu pur , fie aliat cu alte metale care-I imbunatattesc anumite proprietati mecanice , chimice sau tehnologice . Semifabricatele obtinute si aliajele de aluminiu prin deformare plastica reprezinta in prezent, pe plan mondial peste 60% din productia de aluminiu primar extras: - laminare (table, benzi, folii, discuri) .40% - extrudare (tevi, bare, profile)..13% - sarma.7% Proprietatile lor deosebite (greutatea redusa, plasticitatea, proprietatile mecanice ridicate la aliaje , conductabilitatea termica si electrica mare) au determinat extinderea folosirii produselor obtinute prin deformare plastica in toate domeniile industriei si vietii moderne. Industra transporturilor navale, aeriene si terestre, idustria electrotehnica, industria ambalajelor, industria alimentara, etc., reprezinta principalii consumatori ai semifabricatelor din aluminiu si aliaje din aluminiu. In domeniul aviatiei aliajele de aluminiu de inalta rezistenta s-au impus in special prin greutatea specifica redusa, rezistenta la oboseala sporita, rezistenta la tempertura, proprietatile magnetice si conductibilitate termica bun. Aliat cu litriu, aluminiul isi conserca prop. Mecanice pana la 220 gr Celsius, iar prin alierea cu CU, Mn, Zn, Ti, Zr, pana la 255 gr Celsius.

4/26/12

Folosirea tablelor si profilelor diverse la caroseriile auto ( camioane, izoterme) a condus la reducerea substantiala a greutatii acestora , concomitent cu cresterea capacitatii utile de transport. Conductabilitatea electrica foarte buna (61%% din cea a cuprului) alaturi de o greutate specifica de peste trei ori mai mica fata de cupru fac din aluminiu inlocuitorul ideal al cuprului in domeniul electrotehnicii, economiile realizate ridicanduse in unele cazuri pana la 50%. Magneziul si aliajele sale Mg si aliajele sale devin din ce in ce mai mult aplicate pe scara industriala datorita proprietatilor mecanice, fizice si tehnologice deosebite in conditii speciale( la temp. inalte, la temp. foarte joase, in reactoarele nucleare etc.). Aliajele de magneziu sunt caracterizate prin greutatea specifica mica , caldura specifica mare, capacitatea mare de absorbtie a energiei mecanice ( a vibratiilor de exemplu ). In comparatie cu aliajele de aluminiu, aliajele cu baza de magneziu au o conductabilitate termica mai redusa si contractii mai importante la solidificare. Aliajele din sist Mg-Mn cu sau fara adaosuri de ceriu poseda o plasticitate ridicata atat pentru deformare la cald cat si la rece si pot fi prelucrate dupa diferite scheme de tensiune-deformatie prin forjare, matritare.

4/26/12

Temperatura de deformare este temperatura pe care semifabricatul o are in timpul procesului de deformare. In prescripiile tehnologice valabile in practica industrial se indic fie temperatura metalului n cuptor (temperatura de nclzire), fie temperatura metalului la nceputul deformrii plastice, valoare care tine seama de rcirea semifabricatului in timpul transportului de la cuptor la utilajul tehnologic de baz (pres, ciocan, laminor). In numeroase cazuri prescriptiile tehnologice se completeaz i cu alte detalii ale regimului termic ca de exemplu : viteze de nclzire admise, paliere de mentinere pentru omogenizarea temperaturilor, ternperatura sculelor etc. De regul, temperaturile de deformare se dau fie ca valori medii fie ca intervale optime cu dou valori (superioar i inferioar) de temperatur in limitele crora plasticitatea metalului este maxima, iar rezistenta lui la deformare are valori cit mai mici. In functie de temperatura de deformare procesele de deformare au loc la cald", la semicald" sau la rece. Deformarea la cald are loc la temperaturi mai inalte decit temperatura de recristalizare a rnetalului dat. Deformarea la semicald are loc sub temperatura de recristalizare, ns la temperaturi apropriate de aceasta. Deformarea la rece are loc la temperatura mediului ambiant (cca 20 C), deci cu mult sub temperatura de recristalizare a majorittii metalelor i aliajelor neferoase. Alegerea corect i respectarea parametrilor tehnologici garanteaz indicatorii de calitate ai produselor i anume : omogenitatea structural, propriettile mecanice i precizia dimensional. Pentru aceasta este necesar corelarea parametrilor tehnologici cu celelalte obiective urmrite in desfurarea optimizat a procesului de deformare : presiune, precizie, durabilitatea sculelor, coeficient de frecare, plasticitate

4/26/12

In fig.1 este redat pentru exemplificare corelarea temperaturii cu ceilalti parametri tehnologici.

Extrudarea Spre deosebire de alte procedee de prelucrare prin deformare plastic (matriare, forjare liber, ambutisare), in cazul extrudrii masa de metal se deformeaz nu simultan ci succesiv, pe msur ce ptrunde in zona focarului de deformare. Acest procedeu tehnologic este foarte rspndit in cazul prelucrrii metalelor i aliajelor neferoase, realizndu-se economic numeroase produse : bare, profile cu sectiune constant sau variabil, tevi rotunde, patrate etc.

Fig. 1

4/26/12

In fig. 2 i fig. 3 au fost prezentate principalele scheme tehnologice de extrudare

4/26/12

4/26/12

Astfel, in fig. 2, a i b, se pot vedea scheme tehnologice de extrudare a barelor sau profilelor pline in variantele direct, invers i dubl. In fig. 2, c se poate vedea succesiunea fazelor pentru tehnologia tipic de extrudarea tevilor. In fig. 2, d este redat o schem tehnologic specific extrudrii de metale i aliaje neferoase aplicat la fabricarea cablurilor intecuite. Metalul din container se extrudeaz lateral (fat de directia de aplicare a fortei), mbrcnd la exterior un conductor care se deplaseaz de la stinga la dreapta. In fig. 2, e este redat schema de extrudare la care semifabricatul este intecuit. Aceast schema se aplic la zirconiu, beriliu i aliajele acestora, precum i la unele aliaje efractare. Metalul se extrudeaz simultan cu teaca de protectie. Dup extrudare teaca se ndeprteaz prin procedee mecanice sau chimice. In fig. 3, a, b, c sunt prezentate 3 scheme tehnologice speciale de extrudare : extrudare de profile cu sectiune variabil (a, b) si extrudare continua hidrostatic de conductori. Din punct de vedere al regimului termic, extrudarea metalelor i aliajelor neferoase se poate face la rece sau la cald. De regul, extrudarea la cald se aplic in toate cazurile in care se urmrete obtinerea de profile, tevi i are de lungime mare, adic a unor semiproduse. Extrudarea la rece a pieselor din metale i aliaje neferoase este specified urmtoarelor tipuri de produse : tuburi de condensatori sau baterii, armturi i ecrane in industria electrotehnic (aluminiu, cupru, zinc, plumb i aliajele acestora), tuburi pentru ambalarea i pstrarea unor produse cosmetice, medicale sau a unor bunuri de larg consum, bulonerie i elemente de asamblare din metale i aliaje neferoase etc.

4/26/12

In fig. 4 au fost prezentate schemele tehnologice ale extrudrii la rece, direct i invers. Dei ele sint asemntoare cu schemele de extrudare la cald a profilelor, exista o serie de deosebiri fa de acestea. In primul rind, pentru asigurarea continuittii procesului i a unei productivitatii corespunztoare apare necesitatea unor extractoare care ajut la eliminarea piesei din spatiul de lucru. In al doilea rind nu rmn resturi de presare, toat masa de metal (sau aproape toat) transformindu-se in pies.

4/26/12

10

Matritarea Avind in vedere pretul unitar ridicat al majorittii metalelor i alijelor neferoase, precizia de matritare devine un obiectiv principal in elaborarea tehnologiilor din aceast categoric. Diferitele pierderi tehnologice i in special bavurile trebuie recluse la minimum. Din acest motiv fazele tehnologice trebuie s fie astfel alese nct pierderile la debitare, nclzire, bavuri, adaosuri de prelucrare, s fie cit mai inici. Semifabricatele de pornire pentru matriiare sint de regul bare extrudate sau laminate la diverse dimensiuni. in alte cazuri se utilizeaz semifabricate turnate in cochile cu forme apropiate de cele ale semifabricatelor matriiate. in astf el de cazuri turnarea se poate face fie separat de matri1are, fie intr-o unitate in care sint integrate atit agregatul de elaborare cit i cel de matri(are i de debavurare, funcionarea fund sincronizat ca faze i tacturi de lucru. Pentru piese mari matrilate (exclusiv aliaje cu baz de cupru) se pot utiliza ca semifabricate lingouri turnate cu greutti intre 500... 4 000 kg i diametre de la 350 mm la 850 mm. In astfel de cazuri lingourile sint decojite pentru eliminarea defectelor superficiale specifice lingoului brut turnat. Volumul semifabricatului de pornire precum i dimensiunile sale se calculeaz cu relatii similare cu cele intilnite in literatur pentru cazul pieselor matritate din otel In ceea ce privete calculul bavurilor (forma i dimensiunile acestora) se vor da elementele necesare in cadrul cap. 4, referitor la scule de matritare.

4/26/12

11

Prima faz in schemele tehnologice de matritare este debitarea. Trebuie artat c debitarea semifabricatelor din aliaje neferoase se recomard a se face prin achiere (fierstraie circulare, alternative ; discuri abrazive etc.) i nu prin forfecare pe prese. Prin acest procedeu se realizeaz suprafata de o calitate inferioar, fiind posibil aparitia microfisurilor, cu toate consecintele negative legate de aceasta in fazele urmtoare. In cazul aliajelor de titan debitarea se poate face prin forfecare dar la cald. Exceptie fac aliajele VT1-00; VT1-0; 0T4-0, care se pot debita prin forfecare i n stare rece. In afara procedeelor de debitare mentionate anterior, semifabricatele din aliaje neferoase destinate matritrii mai pot fi debitate i prin prccedeul de debitare anodomecanic, prin strunjire, tantare sau prin crestare i rupere pe prese sau ciocane, in functie de natura aliajului, precizia impus seria de fbricatie i dotarea sectiei. Dup debitare urmeaz nclzirea semifabricatelor in vederea matritrii, operatii care trebuie s satisfac urmtoarele deziderate: nclzire uniform, pentru a asigura temperatura prescris pe intreaga sectiune a semifabricatului; evitarea difuziei gazelor (provenind din procesul de ardere a combustibilului) in interiorul masei metalice a semifabricatului nclzit evitarea fenomenelor de recristalizare a gruntilor cristalini prin scurtarea la maximum a perioadei de nclzire-mentinere ; realizarea fidel a regimului de nclzire prescris (vitez de nclzire, mentinere pe palier etc.).

4/26/12

12

Pentru ca un semifabricat sa treaca de la forma initiala (laminat) la cea finala (matritat), trebuie sa se realizeze o serie de operatii, care prin ordinea lor conduc la o succesiune tehnologica. n vederea realizari unui semifabricat prin matritare sunt necesare urmatoarele operatii: debitarea semifabricatelor prin aschiere sau deformare plastica; ncalzirea semifabricatelor la temperatura optima de deformare; matritarea propriu-zisa, dintr-o singura operatie, sau dintr-o succesiune de operatii, n functie de marimea si complexitatea piesei; operatii de finisare (debavurare, ndreptare, calibrare si curatire). Succesiunea operatiilor de matritare propriu-zisa depinde si de utilajul pe care se realizeaza: matritare pe ciocane, matritare pe prese (cu frictiune, mecanice cu excentric, hidraulice) sau pe masini de forjat orizontale. n fig. urmatoare este prezentata schema procesului de matritare ntr-un singur locas, pe ciocan. Semifabricatul brut (bara laminata), debitat la dimensiunile necesare, este ncalzit si refulat, dupa care se aseaza n locasul semimatritei inferioare, fiind lovit de berbecul ciocanului de care este fixata semimatrita superioara. Surplusul de material este mpins n directie laterala n canalul de bavura. Dupa matritare urmeaza debavurarea. Spre deosebire de ciocane, unde umplerea locasului matritei se face prin mai multe lovituri succesive, la presele mecanice cu excentric procesul de matritare are loc la o singura cursa a berbecului. Berbecul se deplaseaza n directie verticala. Pe masa presei se pot instala mai multe posturi de lucru, ceea ce permite executarea simultana a mai multor operatii (refulare, prematritare, matritare).

4/26/12

13

1- berbecul ciocanului; 2- semimatrita superioara; 3- canalul de bavura; 4-semimatrita inferioara; 5-suportul matritei; 6- semifabricat refulat; 7-semifabricat matritat; 8-bavura. Operatiile de finisare (debavurare, ndreptare, calibrare, curatire) se executa dupa matritarea propriu-zisa, n vederea obtinerii unei calitati corespunzatoare a suprafetelor semifabricatului matritat sau a unei precizii dimensionale mai mari. Debavurarea pieselor matritate se executa pe matrite de debavurat pentru a ndeparta bavura rezultata n urma matritarii deschise. Operatia consta n asezarea piesei matritate cu bavura ntr-o matrita care are o muchie taietoare identica cu conturul semifabricatului matritat. In fig. 4 se prezinta debavurarea exterioara, iar n fig. 5 debavurarea interioara (perforarea). Neregularitatile ramase pe locul unde a fost bavura se pot nlatura prin polizare.

4/26/12

14

1-poanson; 2-semifabricat; 3-placa de taiere; 4-bavura.

ndreptarea se aplica semifabricatelor care s-au deformat n timpul procesului de matritare, a debavurarii sau tratamentului termic primar. Calibrarea este o operatie finala de deformare a semifabricatului matritat, n vederea obtinerii unor dimensiuni mai exacte si a unor suprafete mai netede. Calibrarea se face n matrite speciale de calibrare. In urma procesului de matritare-debavurare, dar mai ales n timpul ncalzirii, semifabricatele matritate ramn la suprafata cu arsura si alte defecte superficiale, fapt pentru care ele se supun curatirii.

4/26/12

15

Bibliografie Ioana Groza, Petre Sechel, Mihai Pridvornic, Mircea Dragulin Deformarea plastica a metalelor si aliajelor neferoase, Ed. Tehnica Bucuresti 1977

4/26/12