In perioada postbelica destinul romanului romanesc se afla in stransa legatura cu factorul ideologic si politic.

In primul deceniu de dupa al 2-lea razboi mondial ntre 1950-1960,literature este aservit" n totalitate regimului comunist i nregistreaz producii ilizibile astzi,compromise, respectnd temele i conveniile epice ale momentului, schematismul ideologic,sub presiunea unei cenzuri totalitare. In acest deceniu al puterniciei ideologizri, apar cteva romane care menin legtura cu valoarea prozei interbelice i anun diversitatea romanului postbelic: Bietul Ioanide [de George Clinescu, 1953] a deschis prtie pentru romanul citadin i cel tipologic, Moromeii [de Marin Preda, volumul I, 1955], pentru bogata proz dedicat lumii satului i ignoratei complexiti sufleteti a ranului, Groapa [de Eugen Barbu, 1957], pentru prozele pitoreti, de mediu exotic, Toate pnzele sus! [de Radu Tudoran, 1954], pentru romanele de aventuri, Cronic de familie [de Petru Dumitriu, 1957], pentru romanul tipologic, istoric i de mediu.

Anul 1964 nseamn retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romniei i, implicit nceputul unei aanumite perioade adezgheului",care se manifest inclusiv la nivel literar. Apar acum romane despre anii '50, epoc rmas n istorie sub o denumire ce-i aparine lui Marin Preda ca obsedantul decent.
Dintre aceste romane putem aminti: ***Moromeii,volumul II (1967) de Marin Preda *** Principele(1969) de Eugen Barbu *** Absenii(1970) de Augustin Buzura

De asemenea, are loc n aceast perioad, o recuperare a interesului pentru individualitatea i pentru complexitatea naturii umane, ceea ce genereaz fie o proz a nstrinrii, fe una de factur psihologic. Intre cele dinti romane care au abordat tema nstrinrii, ar putea fi amintit Intrusul de Marin Preda (1968), ce are oarecare filiaii cu existenialismul literar, promovat i reprezentat de Albert Camus. Se produce, n acelai timp, i o modernizare a romanului tradiional, fie printr-o marcat subiectivitate auctorial, fe prin apariia unei literaturi a introspeciei i a analizei psihologice, ca n proza lui Nicolae Breban.

Tezele din iulie 1971 au reprezentat semnalul declanrii unui proces de redogmatizare a literaturii romne,iar scriitorii au fost obligai s se descurce n hiul interdiciilor absurde impuse de regimul comunist.
De asemenea, sunt permise temele arhaice, exotice, pitoreti, dar i alunecrile n fantastic sau mitic pentru a evita alunecarea n realitatea imediat cu desvrire interzis (un roman ilustrativ n acest sens este Lumea n dou zilede George Bli, aprut n 1975.) Romanul politic atinge insa apogeul odata cu aparitia,in 1980,a trilogiei lui Marin Preda:Cel mai iubit dintre pamanteni.Orientarea catre romanul cu sugestii mitice si simbolice se accentueaza in anii 80,prin intermediul lui Sorin Titel cu Femeie iata fiul tau(1983).

Grupri literare influente n epoc destram, prin abordarea parodic, conveniile modernismului, continund astfel procesul de europenizare a literaturii romne:coala de la Trgovite (Costache Olreanu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor opa) i optzecitii" (Mircea Crtrescu, Gheorghe Crciun, Mircea Nedelciu, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, Ioan Groan, tefan Agopian, Ion Bogdan Lefter). Reprezentanii colii de la Trgovite se disting prin cultivarea unei literaturi de factur ludic, parabolic: livrescul - devine calea de delimitare de realul insuficient i murdar. ludicul- calea de supravieuire, jurnalul - form de autocontrol. Dintre scrierile prozatorilor colii de la Trgovite putem aminti ciclul Ingeniosul bine temperat al lui Mircea Horia Simionescu, dar i crile lui Radu Petrescu, care iau forma jurnalului: Ocheanul ntors(1977), Prul Berenicei(1981) etc.

coala de la Trgovite i gsete ecou n generaia scriitorilor bucureteni cunoscui sub denumirea de optzeciti". Scriitorii optzeciti constituie, dup generaia interbelic, a doua generaie cu vocaie i contiin teoretic din literatura noastr. nzestrai cu talent i cunoscnd evoluia teoriilor literare n plan mondial, au determinat depirea temelor i a formulele artistice ale deceniilor anterioare, impunnd o schimbare fundamental la nivelul producerii i al receptrii textului literar.

Mircea Nedelciu, liderul generaiei sale, teoretizeaz postmodernismul n articole,interviuri i l transpune n special in proz scurt: Aventuri ntr-o curte interioar(1979); Efectul de ecou controlat(1981); Amendament la instinctul proprietii(1983),etc.
Capodoperele lui Ioan Groan O sut de ani la porile Orientului(1992) sau Mircea Crtrescu, cel mai cunoscut scriitor al ultimilor douzeci de ani Visul variant cenzurat (1989), reeditat n ediie complet cu titlul Nostalgia,n 1990; Travesti(1994) i trilogia Orbitor - Aripa stng(1996); Corpul(2002) i Aripa dreapt(2007), apar, dup cderea regimului comunist.

Dup anul 2000, tineri prozatori talentai aduc un suflu epic nou (Filip Florian, Ion Manolescu, Rzvan Rdulescu).

In lucrarea Scriitori romni de azi, criticul literar Eugen Simion identific mai multe tipuri de roman n perioada postbelic, ntre care: realismul psihologic, ilustrat de Marin Preda; romane de analiz psihologic, cum sunt crile lui Nicolae Breban i Augustin Buzura; eseul romanesc abordat de Alexandru Ivasiuc i Paul Georgescu; romanul pitoresc i baroc, la Eugen Barbu; romanul mitic, prin care se remarc Fnu Neagu, tefan Bnulescu, D.R. Popescu; proza autoreferenial, metaromanul, jurnalul de creaie, specii valorificate mai ales de prozatorii colii de la Trgovite; proza optzecitilor, postmodernist.

Realismul psihologic este ilustrat de primul roman scris de Marin Preda: Morometii. Romanul este unitar deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Romanul prezinta destramareasimbolica pentru gospodaria taraneasca traditional a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii, Silistea-Gumesti. Titlul - Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii. Tema timpului viclean nerabdator, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.

Volumul este structurat in trei parti, cu actiune concentrata ,care se desfasoara pe parcursul verii,cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cele trei parti confera echilibrul compozitiei. Fiecare parte incepe cu o prezentare de ansamblu :masa,taiatul salcamului si secerisul. Simetria compozitionala este data de cele doua referiri la tema timpului,I n primul si ultimul paragraf al volumului. Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative,care confera romanului caracterul de fresco.

In primul plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite.Taran mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg cu pretul unui trai modest,pamantul familiei sale,pentru al transmite apoi baietilor. Un triplu conflict destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie.

Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscuta a lumii.Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditional,pamantul, si in acelasi timp impune un nou mod de viata. Agresiunea istoriei spulbera iluziile personajului:unitatea familiei, libertatea morala a individului. Marin Preda realizeaza cu personajul Ilie Moromete un tip de taran aparte in literatura romana: un spirit reflexiv, contemplativ, ironic, intelligent din acest motiv fiind numit de critica literara taran-filozof.

Volumul al 2-lea, structurat in cinci parti, se incadreaza in tema obsedantului deceniu. Este prezentata viata rurala intr-o perioada de un sfert de veac de la inceputul anului 1938, pana la sfarsitul anului 1962.

Actiunea romanului se concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative: reforma agrara din 1945 si transformarea socialista a agriculturii dupa 1949. Conflictul principal opune mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa colectivista. Personaje-reflector pentru cele doua mentalitati sunt Ilie Moromete si Niculae.

Personaj exponential, al carui destin exprima moartea unei lumi, cel din urma taran reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Moartea lui Moromete in finalul romanului, simbolizeaza stingerea unei lumi. Ultima replica a personajului exprima crezul sau de viata ,libertatea morala: Domnuleeu totdeauna am dus o viata independenta.

Romanul politic Obsedantul deceniu este o formula prin care Marin Preda desemna anii 50, perioada maxima de o presiune totalitara comunista. Scriitorul infatiseaza aceasta perioada istorica in romanul Cel mai iubit dintre pamanteni.

Cel mai iubit dintre pamanteni poate fi socotit un roman complet:social, politic,sentimental, ideologic, psihologic, eseistic,sensational si politist, fresca unei lumi si analiza unui esec in dragoste, cronica de familie si spovedanie a unui invins. Fiind un roman complex, acopera o vasta problematica: instrainarea de parinti,pierderea religiei ,familia, bucuria scrisului ,ura ca drog, violenta relatiilor sociale, sublimul si oroarea in iubire,tragedia fara tragic, omul ca jucaria soartei.

Titlul cartii se regaseste in roman intr-o declaratie de dragoste adresata lui Victor Petrini, la telefon, de Suzy Culala(Ce mai faci tu cel mai iubit dintre pamanteni?!), una dintre femeile iubite de catre personajul-narator. Romanul este structurat in zece parti, cu mai multe capitole.Intamplarile sunt relatate, in cea mai mare parte la persoana I, din perspective personajului narator.Victor Petrini,professor de filozofie,intelectual care asemenea eroilor lui Camil Petrescu isi problematizeaza si isi analizeaza cu luciditate existenta. Relatarea intamplarilor din perspectiva unui individ aflat intr-o situatie limita este o conventie romaneasca care se utilizeaza frecvent in literatura si ea confera inca de la inceput impresia de autenticitate a confesiunii.

Subiectul romanului este amplu. In prim plan se afla istoria lui Victor Petrini care isi reconstituie si isi analizeaza cu luciditate existenta. Prin Cel mai iubit dintre pamanteni, Marin Preda a scris, in fond asa cum remarca Eugen Simion romanul unei mari constiinte. Omul e o divinitate inlantuita de puterea conditiilor, afirmase Marin Preda, iar din aceasta perspectiva Victor Petrini este un personaj tragic, confruntat cu istoria, asemanarea altor personaje ale romancierului. In cele doua romane prezentate ,Marin Preda demonstreaza capacitatea de a aborda diferite tipuri de roman, de a infatisa artistic perioade istorice diferite, cu lumea lor, universul rural si lumea citadina, de a utiliza magistral atat naratiunea la persoana a III-a cat si la persoana I ,epicul si confesiunea, incat poate fi considerat un scriitor reprezentativ pentru diversitatea romanului postbelic de pana la 1980.

Generatia 80 apare pe fondul unei crize acute a adevarului, manifesta ostentativ refuzul compromisului, al minciunii politice si al canonului cultural impus de ideologia si propaganda comunista si promoveaza un realism al atitudinii fata de real, avand ca efect radicalizarea mentalitatii artistice si politice din deceniul 9. Zmeura de campie de Mircea Nedelciu este unul dintre primele noastre romane postmoderne. Aspectul polimorf, experimental, fragmentarea, perspectiva multipla care afecteaza coerenta povestirii au ca scop mentinerea lectorului in text, cu promisiunea descoperirii in final a secretului. Atras in text de cautarea misterului legat de originea unor orfani crescuti la casa de copii in anii de dupa razboi, cititorul descopera mecanismul lecturii (metaromanul).

Cautarea identitatii este tema care uneste destinele personajelor Zare Popescu, Radu A. Grintu si Gelu Popescu, copii pierduti de parinti in epoca tulbure de dupa razboi, crescuti la orfelinat. La modul simbolic, lumea postbelica este o lumeorfana, care isi cauta identitatea. O alta tema este necomunicarea intre generatii, pentru ca intre tinerii din anii 70 si parintii lor este o ruptura. Cautarea originilor, tema fiului pierdut(drama populara), fenomenul stergerii memoriei in context politic, imposibilitatea comunicarii dintre generatii, raportul dintre individ si istorie sunt insotite de tema povestirii si a povestitorului. Nu lipseste nici tema iubirii, dar este dezvoltata ca melodrama parodiata si dezintegrata ca final suspendat.

Metaromanul aduce dezvaluirea mecanismelor de producere a textului, uneori prin comentariul ironic al naratorului. O trasatura a romanului postmodern este automizarea subiectului si a perspectivei narative. Estetica postmoderna aduce in roman deplasarea interesului de la epic romanul fiind conceput ca un dictionar de obiecte, cu capitole oranduite alfabetic fara a se supune cronologiei. Proza lui Mircea Nedelciu apartine unui postmodernism metafictional. Postmodernism prepoderent ludic, auto-ironic si parodic, caracterizat prin discontinuitate epica, expunere ostentativa a strategiilor si procedeelor narative si incalcare sistematica a regulilor constituitive ale operei, parodiere a conventiilor literare si provocare directa a cititorului.

Romanul dupa 1990:

Dintre romanele aparute dupa 1990 amintim:Femeia in rosu, scris de trei autori: Mircea Nedelciu, Adriana Babeti si Mircea Mihaies si de capodopera lui Mircea Cartarescu,Orbitor.

Femeia in Rosu - preocuparile teoretice ale celor trei autori in domeniul prozei postmoderne constituie probabil, un factor determinant pentru alegerea formulei epice, aceea a pluriperspectivismului, aceeasi intamplare fiind inteleasa si relatata de fiecare data altfel pentru ca nu evenimentele in sine conteaza, ci modul in care ele sunt percepute.

Subtitlul cartii roman retro(versiune) pledeaza deasemenea pentru tehnica inovatoare a pluriperspectivismului a unui puzzle narativ. Intrepatrunderea dintre fictiune si realitate este sugerata de faptul ca in dictionarele de specialitate nu figureaza niciun film intitulat Femeia in rosu ,care sa istoriseasca o poveste asemanatoare celei din carte. Folosind tehnica romanului sensational, autorii fac apel, in maniera postmodernista, cu spirit ludic si parodic la o intreaga serie de documente si strategii textuale si referinte livresti pentru a reconstitui povestea femeii in rosu, Ana Cumpanas ,nascuta in satul banatean Lunga si care ulterior emigreaza in SUA, in orasul Chicago,devenind Ana Sage. Romanul se constiuie intr-un metaroman prin implicarea autorilor in propia naratiune.

Asa cum remarca Mircea Carturescu, in lucrarea Postmodernismul romanesc Femeia in rosu apare simbolic, imediat dupa decembrie 1989 deschizand eclatant o noua epoca literara in proza romaneasca. E o carte-puzzle,multietajata[..],in care alterneaza registre si tonuri narative de o neobisnuita bogatie si in care peticele intertextuale realizeaza un colaj in care nuantele diverselor epoci colizioneaza intr-un haos ordonat.

Asadar in perioada postbelica destinul romanului romanesc se afla in stransa legatura cu factorul ideologic si politic chiar si atunci cand adopta formule mascate de reflectare a lumii precum parabola ori sugestia mitica sau simbolica. In ciuda constrangerilor ideologice tipurile de roman cultivate dupa al Doilea Razboi Mondial acopera aproape toate genurile. Modalitatile narative traditionale sunt completate de cele moderne sau postmoderne precum discontinuitatea epica si temporala, analiza psihologica sau notatie confesiva sub forma de jurnal. Prin toate acestea unele romane s-au impus, capatand astfel statutul de capodopere.