Sunteți pe pagina 1din 8

GEORG SIMON OHM

(1789-1854)

Profesor coordonator : Nicolae Irina C.N Ion Creanga

Realizat de: Ionescu Simona Macoveanu Manuela Olaru Alina Penciu Costin

Clasa a XII-a D

INTRODUCERE
Fizician german, binecunoscut pentru descoperirea legii care-I poarta numele, care exprima intensitatea curentului electric dintr-un conductor in functie de tensiunea electrica de la capetele conductorului si de rezistenta electrica a acesteia. S-a nascut la Erlangen, Bavaria, la 16 martie 1789, fiind fiul mai mare al maistrului lacatus

Johann Wolfgang Ohm, mama lui numindu-se Maria Elisabeth Beck. In 1805 a intrat la
Universitatea din Erlangen pt a studia matematica, fizica si filozofia, dar din lipsa mijloacelor financiare si-a interrupt studiile, a parasit universitatea si a plecat in Elvetia, unde si-a gasit un loc de munca ca professor preparatory de matematici la Nidau, apoi la Neuchatel. In 1811 s-a intors acasa la Erlangen si in 1813 a obtinut doctoratul, dupa care a fost succesiv privat docent de matematica la Erlangen, in anul urmator professor de fizica si matematica la gimnaziul real din Bamberg, apoi professor la Jesuit Gymnasium din Colonia (Kln) intre 1817-1825.

Ohm si-a reluat cercetarile originale in fizica in anul 1825, dovedindu-se a fi un mare experimentator. Primele

experiente le-a facut in cabinetul de fizica al gimnaziului din Koln; folosind aparate modeste si imperfecte, el a verificat tot ce se cunostea pana atunci cu privire la efectele curentului electric. In 1826 a obtinut un an de concediu pentru a merge la Berlin, unde si-a continuat cercetarile in electricitate, ale caror rezultate, inclusive descoperirea legii fundamentale care-I poarta numele au fost prezentate in lucrarea sa Die Galvanische Kette mathematisch bearbeitet (Circuitul galvanic investigat pe cale matematica), publicata in 1827. Pentru masurarea intensitatii curentului electric el a folosit un galvanometru rudimentar cu ac magnetic, iar pentru masurarea tensiunii electrice (diferentei de potential) intre diferitele puncte ale unui fir metallic conectat la un element Volta, a folosit electroscopul. Ulterior, din cauza instabilitatii tensiunii electromotoare a elementului Volta si a rezistentei interne de asemenea variabile a acestuia, la sfatul lui Poggendorf, l-a inlocuit cu un termocuplu din sarme de bismuth si respective cupru pentru care genera o tensiune electromotoare constanta, un capat al termocuplului fiind cufundat intr-un vas care continea un amestec de apa si gheata, iar celalalt capat era introdus intr-un vas in care fiebea apa. Cu toate ca nu dispunea de aparate de masura precise, a facut o verificare riguroasa a legii, bazata pe masuratori cat mai exacte, luandu-si masurile de siguranta necesare (asigurarea unei temperature constante a firului metallic prin cufundarea lui intr-o baie, prin care trecea un current de apa). Tot el a introdus notiunea de rezistenta electrica a unui conductor liniar, a aratat ca ea este proportionala cu lungimea conductorului invers proportional cu sectiunea lui. Astfel el a demonstrat ca intensitatea curentului electric este proportionala cu

tensiunea electrica de la capetele conductorului si invers proportionala cu rezistenta electrica a acestuia

Ohm a sperat sa obtina un post in invatamantul superior ca recompense pentru lucrarile sale stiintifice, care insa nu au fost appreciate la adevarata lor valoare, ceea ce nu i-a creat o stare de satisfactie. A ramas o vreme la Berlin ca simplu professor la Scoala de razboi (1826), pana cand in 1883 a fost numit in cele din urma prof de fizica la Institutul politehnic din Nrnberg. Activitatea sa stiintifica a fost totusi remarcata mai intai de Societatea Regala din Londra care l-a primit ca membru acordandu-I cea mai inalta distinctie, medalia Copley in 1841 si de-abia dupa aceea, mult mai tarziu, in Germania, astfel ca, in 1849 a devenit professor extraordinary de fizica la Universitatea din Mnchen si Profesor titular in 1852 la aceeasi Universiate. Cu toate acestea el nu s-a putut bucura de succesul lui, deoarece dupa doi ani, pe data de 6 iulie 1854, a murit la

Mnchen, in etate de 65 de ani. Nu a fost casatorit si a trait toata viata singur in conditii modeste.
In onoarea lui, unitatea de rezistenta in S.I. se numeste ohm ( symbol ). Un ohm este rezistenta electrica a unui conductor, caruia i se aplica la capete o tensiune electrica de un volt, este parcurs de un curent de un amper.

1 = 1V/A

Legea lui Ohm este o simpla relatie intre curent tensiune si rezistenta dintr-un circuit electric. Legea lui Ohm : Curentul intr-un circuit electric este direct proportional cu tensiunea si invers proportional cu rezistenta . Notatie :I = current, V = tensiune, R= rezistenta O parte a legii lui Ohm spune ca : curentul este direct proportional cu tensiunea . Daca tensiunea dintr-un circuit creste sau scade atunci curentul va creste sau scade in accasi masura cu tensiunea.

Alta parte a legii lui Ohm spune ca curentul este invers


proportional cu rezistenta . Daca rezistenta electrica creste atunci curentul electric va descreste. Din afirmatiile de mai sus putem deduce urmatoarele formule : Formula 1 pentru legea lui Ohm : V = I * R

Pentru a afla valoarea curentului sau a rezistentei electrice pot fi utilizate urmatoarele formule care sunt la fel ca si formula 1 dar sum alta forma. A doua forma pentru legea lui Ohm : Curentul = Tensiunea / Rezistenta sau I = V / R A treia forma pentru legea lui Ohm : Rezistenta =tensiunea/ Curent sau R = V / I Cu ajutorul acestor relatii si cunoscand doua din cele trei valori (current , rezistenta si tensiune ) a treia valoare poate fi aflata. Cel mai des aceste forumule sunt utilizate pentru aflarea

curentului , deoarece tensiunea poate fi aflata usor prin


masurarea cu un voltmetru iar rezistenta moate fi aflata prin citirea culorilor de pe aceasta (daca este o rezistenta marcata). Odata ce aceste doua valori sunt cunoscute ( rezistent si tensiune) ,cu ajutorul formulei 2 poate fi aflata valoarea curentului pentru circuitul respectiv.

EXEMPLE
Daca avem circuitul din figura 2 in care un terminal al rezistorului este conectat la 5 v iar cealalt este conectat la 0V (la masa) tensiunea (diferenta de potential) dintre cele doua puncte A si B este 5 V (5-0=5V). Valoarea rezistorului aflat intre cele doua puncte este de 500 ohmi . Din relatia 2 rezulta I = V / R rezulta ca :

V / R = 5 / 500 => 5 / 500 = 0.01 Amperi =>0.01 Amperi = 10 milliAmperi


Aceasta inseamna ca curentul ce trece prin resistor va fi de 10 mA. ( I = 10mA ) Pentru a verifica daca valoarea este corecta putem verifica folosind relatia 1 si 3 a legii lui Ohm utilizand valoarea curentului in amperi. Daca avem un current I = 0.01 Amperi si Rezistenta este de 500 ohmi utilizand relatia 1 a legii lui Ohm V = I * R avem : I * R = 0.01 * 500 =>0.01 * 500 = 5 volti valoare a tensiunii de la care am pornit. Verificand cu relatia 3 Rezistenta = V / I avem : V / I = 5 / 0.01 =>5 / 0.01 = 500 ohmi.

Exemplu 2. Presupunand ca avem o diferenta de potential de 5 V intre punctele A si B si dorim ca si curentul ce trece prin aceste puncte sa fie 0.02 Amperi (20 mA) Pentru a stabilii valoarea rezistorului ce va fi utilizat pentru a avea un current de 20mA avem nevoie de relatia 3 a legii lui Ohm (Rezistenta = Tensiunea / Curent sau R = V / I V / I = 5 / 0.02 = 250 ohmi. Punand un resistor cu o valoare de 250 ohmi intr cele doua puncte A si B vom avea un curent de 20mA ce va strabate circuitul (de la A spre B). Utilizand valoarea obtinuta pentru rezistor si valoarea pentru tensiune verificati valoarea curentului cu forma a

doua a legii lui Ohm.