Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Stiinte Socio-Umane

Departamentul de Stiinte Politice, Relatii Internationale si Studii de Securitate

Specializare : Studii de Securitate

ROLUL SERVICIILOR DE INFORMATII IN ARHITECTURA DE SECURITATE A MARII BRITANII

Prof. Coord. : Horia Savu

Studenti: Barbos (Milea) Maria

Cimpean Ioana Valentina Pitici Mirela Terbea Ioana

SIBIU 2012

Cuprins:

Serviciile secrete din Marea Britanie Special Branch (Serviciul Special) Millitary Intelligence 5 (MI5) Millitary Intelligence 6 (MI6) Governrment Communication Headquarters (G.C.H.Q.) Defence Intelligence Staff (D.I.S.)

SERVICIILE SECRETE DIN MAREA BRITANIE

British Intelligence Community (Comunitatea Informativ a Marii Britanii) este format din organe de stat cu rol de coordonare i control, servicii secrete i structuri departamentale. Din datele publicate n ultimii ani rezult urmtoarea compoziie a comunitii informative britanice:

Special Branch, Military Intelligence 5 (MI5), Military Intelligence 6 (MI6), Government Communications Headquarters (G.C.H.Q.), Defence Intelligence Staff (D.I.S.),

SPECIAL BRANCH

Secia Special a Scotland Yard-ului a luat fiin n 1883, ca urmare a atentatelor cu bombe din Londra. Dup ce seria atentatelor cu bombe a luat sfrit (iunie 1885), Serviciul Special i-a continuat activitatea, revenindu-i misiunea de supraveghere a grupurilor politice irlandeze. n scurt timp activitatea Serviciului Special s-a extins apoi i asupra grupurilor de imigrani strini, n special anarhiti, aciunile protestatare ale studenimii indiene i a strinilor. n prezent, sediul Serviciului Special se afl n cldirea Scotland Yardului, dar brigzile lui posed birouri rspndite n toat Londra. efului Serviciului Special i revine i funcia de comisar adjunct, avnd n subordine trei comandani, ai seciilor Administraie, Porturi i Operaii. n afara Comisarului Poliiei Metropolitane, eful acestui serviciu este singurul ofier investit cu dreptul de a comunica direct cu ministrul de interne i poate fi chemat s raporteze direct Cabinetului, din ordinul primului ministru.

Serviciul Special are n responsabilitate urmtoarele:

- protejarea membrilor Cabinetului i a altor personaliti politice, precum i a demnitarilor strini aflai n vizit oficial n Marea Britanie, supravegherea turitilor strini, grupurilor de imigrani, a organizaiilor subversive; - supravegherea porturilor, aeroporturilor i paza cldirilor ambasadelor i a personalului diplomatic; - furnizarea de liste ale potenialilor asasini spre a fi comparate cu datele vizitatorilor la ambasade; - depistarea supravegherii ambasadelor de ctre agenii unor ri dumane (de regul, n colaborare cu MI5); - ntocmirea listelor de strini i a celor cu ascenden strin, n eventualitatea unui conflict al Marii Britanii cu un alt stat. - rspunderi speciale n ceea ce privete aprarea secretelor oficiale i colaborarea strns cu serviciile de informaii, ndeosebi cu MI5, n finalizarea cazurilor de spionaj, n sensul c opereaz arestri, instrumenteaz i pregtete probe pentru procesele persoanelor acuzate de spionaj, ofierii si putnd s se prezinte n faa tribunalului.

MILLITARY INTELLIGENCE 5 (MI5)

Secret Service Bureau (Biroul Serviciului Secret) era Serviciul naional de contraspionaj al Marii Britanii si a luat nastere la 1 octombrie 1909, iar in anul 1910 Biroul Serviciului Secret a fost divizat in doua sectiuni; prima sectiune fiind Home Section (Seciunea Interne) i cea de a doua fiind Foreign Section (Seciunea Externe). n ianuarie 1916 Seciunea Interna a capatat numele de Military Office 5 (M.O.5), iar in scurt timp a fost numit Military Intelligence 5 (MI5). Inca de la nfiinarea sa si pn n 1940 poziia de director general al MI5 a fost deinut de Vernon Kell, cunoscut sub denumirea de K, iar directorul de la MI6 s-a numit Manfred Cumming, desemnat prin iniiala C. MI5 s-a ocupat de contraspionajul militar, competenele sale fiind ulterior extinse pe ntreg teritoriul Marii Britanii devenind Serviciul de Securitate . n 1953, conducerea MI5 a fost transferat n sarcina ministrului de interne( Home Secretary) , fr ns ca serviciul s devin un organism al acestui minister. Din 1953 MI5 a funcionat n baza unei directive emise de ministrul de interne, care stabilea rolul directorului general al serviciului. El a fost adoptat oficial abia n 1989, prin apariia Security Service Act. n decembrie 1991 numirea oficial, dat publicitii, a noii directoare a serviciului, Stella Rimington, a constituit, la rndul su, un nou pas n direcia transparenei. Cu exceptia directorului general, MI5 aplica o stricta secretizare in ceea ce priveste datele angajatilor . Legea Secretelor Oficiale a impiedicat permanent publicarea unor informatii despre serviciile de informatii. MI5 era caracterizat de David Shayler, fost angajat, ca fiind un,,serviciu paranoic, ineficient, birocratic, membrii sai fiind obsedati de spionarea oamenilor politici si a proprilor colegi.Tot Shayler a facut dezvaluiri despre activitatile MI5, cum ar fi: -interceptarea convorbirilor telefonice -urmarirea unor staruri ale muzicii catalogate drept ,,periculoase -neimpiedicarea a doua atacuri sangesoare atentate cu bomba despre care avusese informatii,cele doua atacurii fiind unul produs in Londra in 1993 si unul in 1994 care viza ambasada Israelului din Londra. Una dintre cele mai importante dezvaluiri ale lui David Shayler de pana acum este de un proiect de asasinare a liderului libian Moammer El Khadafi pus la cale de doi ofiteri ai servicilor secrete. Atentatul a avut loc in 1996 intr-o localitate situata la 300km de Tripoli, acest atentat a esuat din cauza ca explozibilul care a fost plasat, din greseala, sub o alta
masina din coloana oficiala.

Dezvaluirile lui Shayler au determinat o serie de reactii dure la adresa Serviciului din partea unor personalitati politice si publice din Marea Britanie. La cererea Londrei , serviciului francez de contraspionaj l-a arestat pe Shayler in august 1998, dar tribunalul nu a acceptat extradarea, Sayler fiind eliberat dupa 3 luni. David Shayler a fost arestat in portul Dover, la intoarcerea in tara (2000),atunci el a sustinut ca s-a intors in tara pentru a demonstra ca a dezvaluit secretele MI5 din patriotism in interesul public si ca nu a pus niciodata in pericol securitatea nationala. Din octombrie 2000 a intrat in vigoare un amendament impus de Comisia Europeana pentru Drepturile Omului potrivit caruia deconspirarea unor astfel de secrete de stat poate fi justificata de ,,interesul public. Principalele competente in activitatea informativa a MI5 au fost actualizate odata cu adoptarea, in 1989 a Legii privind Serviciu de Securitate, modificata in 1994.In conformitate cu acestea MI5 are competente de solutionare a ,,delictelor grave din interiorul tarii. In compunerea MI5 intra 5 departamente de informatii precum si doua departamente administrative: 1.Departamentul de protectie- raspunzator de securitatea angajatilor si de informatiile vehiculate in cadrul MI5. 2.Departamentul de Resurse Operative si Informatii- asigura recrutarea agentilor,cautarea informatiilor si misiunilor operationale. 3.Departamentul pentru contracararea terrorismului international- corespunzator de contracararea acestor amenintari cooperand cu celelalte servicii de informatii britanice precum si cu alte servici de informatii straine. 4.Departamentul pentru contracararea terorismului irlandez si a altor forme de terorism intern,insarcinat cu lupta impotriva terorismului atat pe teritoriul national cat si in strainatate. 5.Departamentul pentru contraspionaj si neproliferare acesta fiind raspunzator pentru contracararea spionajului inclusiv al celui industrial precum si de supravegherea transferurilor de tehnologie,,sensibila.

MILLITARY INTELLIGENCE 6 (MI6 )

MI6 i are originea n Secret Service Bureau, creat n 1909, fiind Secia Extern a acestuia. Dupa izbucnirea primului rzboi mondial avea sarcina de a culege informaii din strintate i de a desfura activiti de contraspionaj n afara Imperiului Britanic. Existena MI6 nu a fost recunoscut oficial dect n 1992, iar baza sa legal a fost stabilit, pentru prima oar, prin Intelligence Services Act .n conformitate cu aceasta, MI6 are ca principale obiective de activitate: culegerea de informaii din exterior; punctarea, evaluarea i recrutarea pe teritoriul rii a cetenilor strini; sarcini de contraspionaj i contrainformaii externe; aciuni sub acoperire n zonele de interes britanic din afara granielor. n viziunea premierului britanic, printre sarcinile MI6 se numr: obinerea de informaii despre alte state, infiltrarea propriilor ageni n serviciile de spionaj adverse, promovarea prin mijloace secrete a intereselor politice, economice i de securitate ale Marii Britanii, elaborarea de studii, analize i prognoze n diferite domenii i punerea lor la dispoziia primului ministru pentru orientare n luarea deciziilor guvernamentale. n ultimii ani, printre prioritile MI6 au fost incluse lupta mpotriva proliferrii armelor nucleare, chimice i biologice, precum i combaterea traficului de droguri. MI6 este subordonat, formal, Foreign Office-ului (Ministerul de Externe) i real primului ministru i Parlamentului, n faa cruia prezint anual un raport de activitate. MI6 este structurat n patru directii operative: Direcia pentru Personal i Administraie, Direcia Serviciilor Auxiliare, Direcia pentru Securitate i Afaceri Publice i Direcia pentru Planificare i Producie. Ultima direcie, este centrul MI6, care culege informaii din: Marea Britanie, fostul bloc sovietic, Europa, Emisfera vestic, Africa, Orientul Mijlociu i Orientul ndeprtat. Fiecare din aceste zone cuprinde un grup de ri.

Dup 1991, Departamentul pentru probleme globale, avea ca obiectiv principal traficul de droguri, personalul angajat fiind format din ofieri specializai n crima organizat. Cadrele MI6 sunt selecionate din universiti, ministere, cluburi etc. i lucreaz, de la nceput, ca salariai n aceste instituii Pentru realizarea sarcinilor, MI6 colaboreaz cu Ministerul de Externe, MI5 i Special Branch n interiorul rii, iar n strintate cu Defence Intelligence Staff i alte servicii similare din Aliana Nord Atlantic. Sarcinile MI6 sunt trasate de Coordinator of Intelligence Security (C.I.S.), n ndeplinirea lor coopernd cu Centrul Guvernamental de Comunicaii (GCHQ). Activitatea lui MI6 are caracter strict secret, informaiile nefiind date publicitii, iar potrivit Legii Serviciilor de Informaii, MI6 nu poate fi tras la rspundere pentru operaiuni ilegale efectuate pe teritoriul altor state n cazul n care acestea au fost fcute cu acceptul prealabil al Ministerului de Externe britanic. Richard John Tomlinson, un fost agent MI6, a reusit sa faca publica o lista cu numele a 117 angajati ai MI6, iar pe langa aceasta, el a facut publice anumite activitati ale serviciului.Conform celor spuse de Tomlinson MI6 ar fi fost implicat: - in asasinarea presedintelui sarb Slobodan Milosevici, - spionarea altor state europene precum Germania(interes economic), Franta (interes militar), Spania, Italia si Elvetia, - accidentul in care si-a pierdut viata Printesa Diana de Walles.

GOVERNMENT COMMUNICATIONS HEADQUARTERS (G.C.H.Q.)

Centrul Guvernamental de Comunicaii este o agenie specializat n interceptarea comunicaiile radio, telefonice, Internet i prin satelit. GCHQ are att sarcini de aprare a teritoriului, ct i de culegere a informaiilor din strintate. El se subordoneaz Ministerului de Externe, fapt ce-i faciliteaz colaborarea cu MI6, cruia i nregistreaz mesajele radio din strintate GCHQ a aprut n 1919 din unirea lui ROOM 40, serviciul de cifru al Marinei regale (Royal Navy), cu MI8, serviciul de cifrare a armatei, n Gouvernment Code and Cypher School (coala Guvernamental de Cifruri i Coduri - G.C. & C.S.). Denumirea de GCHQ dateaz din 1942. Activitile eseniale sunt concentrate n dou diviziuni: Diviziunea J (Special SIGINT), care se ocup de interceptarea comunicaiilor din spaiul Europei de Est i Diviziunea K (General SIGINT), care acoper zona Europei Occidentale. Alte diviziuni mai importante sunt: Diviziunea H (Cripto-analiz), responsabil cu decriptrile, Diviziunea S (Operaiuni strategice), Diviziunea T (Analiz statistic), Diviziunea V (Tehnologie), Diviziunea X (Informatic), nsrcinat cu trierea informaiilor interceptate, Diviziunea W (Transmisiuni) i Diviziunea Z (Legturi), care se ocup de cooperarea cu serviciile aliate. Exist indicii conform crora n ultimii ani staiile de ascultare din subordinea GCHQ au fost reorganizate i dotate cu mijloace ultramoderne, astfel nct s fie capabile s intercepteze ntreaga gam a comunicaiilor externe. GCHQ este condus, din iulie 1996, de David Omond i dispune de un nou sediu pentru care guvernul a pus la dispoziie suma de 250 milioane de lire

DEFENCE INTELLIGENCE STAFF ( D. I. S )

domeniul militar obinute din surse deschise i secrete, se subordoneaz ministrului Aprrii i dispune de trei componente principale: militar-terestr, aerian i naval. D.I.S. provine din Joint Intelligence Bureau (J.I.B.), structur creat n 1946, care asigura coordonarea serviciilor de informaii din cadrul armatei, Amiralitii i forelor aeriene regale (Royal Air Force). n structura sa sunt incluse urmtoarele departamente: Intelligence Service (Informaii strategice); Management and Support of Intelligence (Conducere i Sprijin); Scientific and Tehnical Intelligence (Informaii tehnico-tiinifice); Economic Intelligence (Informaii economice). n prezent, D.I.S. are ca principale atribuii furnizarea de informaii, evaluri cu caracter militar i geostrategic i sprijin n diverse zone operaionale de interes Cartierele Generale Reunite, structurile similare ale rilor NATO i alte departamente guvernamentale britanice. Cadrele Serviciului acioneaz de regul n strintate sub acoperire de ataai militari sau chiar ca diplomai n alte sectoare de activitate, precum i ca membri n organisme militare ale NATO, delegaii militare, ori n calitate de comerciani, turiti sau reprezentani ai unor asociaii de caritate. n 1994, ca urmare a ncetrii rzboiului rece, D.I.S. a fost redus i restructurat. Bugetul su anual a fost diminuat de la 70 la 50 de milioane de lire sterline. n 1997, D.I.S. avea circa 600 de angajai, provenind de la trei arme, inclusiv civili. D.I.S. rspunde i de concentrarea informaiilor referitoare la superioritatea armamentelor i la verificarea tratatelor de dezarmare, precum i de coordonarea activitilor desfurate de ataaii militari britanici. eful D.I.S., militar de carier, cu experien n activitatea informativ-operativ, este Director General of Intelligence (DGI), iar adjunctul su este Deputy Chief of Defence Staff (Intelligence), responsabil cu problemele de informaii la nivelul efului de stat major al Aprrii, al Comitetului efului de stat major i al altor organe ale Ministerului Aprrii. Din 1996 la conducerea D.I.S. se afl generalul-locotenent Sir John Foley.

Serviciul de Informaii al Aprrii are sarcina s obin, evalueze i valorifice informaiile din