Sunteți pe pagina 1din 43

-studiu de caz-

Cuprins:
Camil Petrescu Liviu Rebreanu George Clinescu Mihail Sadoveanu Mircea Eliade

Ce folos s dm definiia romanului, arhicunoscut i att de obiectiv? n esen, fiecare roman are definiia sa proprie, marcat de amprenta lasat de autor. " Romanul este o oglind purtat pe un drum principal".(Stendhal)

Pe baza acestei afirmaii am ncercat mpreun s reunim drumurile pe care fiecare dintre voi rtcete n cutarea definiiei romanului.

Camil Petrescu
n perioada interbelica, perioada n care literaturii tendintelor umaniste democratice i se opuneau formelor ideologice rasiste, viata literara a cunoscut conflicte si polemici violente. Aceasta perioada a adus o serie de personalitati ale literaturii romnesti, cei mai reprezentativi fiind Liviu Rebreanu. Hortensia PapadatBengescu si Camil Petrescu.

Hortensia Papadat-Bengescu are o experienta acuta, o situatie de observator exceptionala, pe care poate din anume nendemnari tehnice n-o exploateaza suficient, Camil Petrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat dect H. P. Bengescu si dect Rebreanu, Liviu Rebreanu in Ion e un creator mai solid., Camil Petrescu ramne o inteligenta mereu n cautare de sisteme artistice, unul din acei scriitori mai putin nfaptuiti, poate, dar care ncnta prin perpetuitate spiritele delicate. (George Calinescu).

Camil Petrescu s-a remarcat prin opere ca Patul lui Procust sau Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi. n aceste opere apar conflicte de idei, elemente de modernitate, concepte estetice precum autenticitatea (Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic.), luciditatea sau relativismul. Tema din opera sa Patul lui Procust este introspectia psihologica, prin observarea vietii interioare, iar acest roman este structurat pe o pasiune, pe un sentiment devenind astfel o monografie a unor idei.

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi.

Putem spune ca aceasta opera este un roman de romane, incluznd astfel romanul psihologic, romanul de razboi, romanul de dragoste si romanul social. Acest roman poate fi inclus n categoria romanelor ionice si are ca tema principala omul structural. De aici se pot observa anumite similaritati cu n cautarea timpului pierdut a lui Marcel Proust. Elemente extrem de banale puncteaza tractul existential camilpetrescian.Manipularea acestora se face, nsa, ntro anumita maniera din care rezulta un roman de geniu.

Gelozia se ncearca a fi de mai multe ori justificata prin relativizare. Personajul incearca sa judece ct se poate de obiectiv si ca om structural el ncearca sa fie logic, att de logic inct se transsubtiaza n personaj negativ. Asadar, Gheorghidiu este un personaj rotund, ce evolueaza spre antierou, sesizndu-se astfel umanitatea personajului, n ciuda logicii exacerbate. Cuplul format cu Ela este unul bazat pe mitul androginului, pentru ca, practic, cei doi se afla la poli opusi. Pentru omul structural, nsa, mitul androginului nu are functionalitate pentru ca el percepe absolutul, e dogmatic, pe cnd femeia fiinteaza doar n orizontul relativului.

Aceasta iubire este pentru Gheorghidiu, la nceput, un urphaenomen, pentru a termina prin a fi un cazuist sentimental, coplesit de ideea esecului. n concluzie, Camil Petrescu ne ofera prin "Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi", imaginea omului structural, ne arata cta drama poate ncapea n existenta unui muritor, caci operele sale sunt catalogate prin structura:" Cta luciditate, atta drama..

Liviu Rebreanu -Ion-

Geneza: Liviu Rebreanu marturisete c n lunga sa trud de creaie, n cei 7 ani n care a lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte impresia afectiv, emoia, iar pe de alt parte, acumularea de material documentar.Geneza romanului Ion este intreptruns de realitate i ficiune . Acest lucru este e menionat de autor , in Mrturisiri(1932). Romanul realist are ca surs de inspiraie lumea de zi cu zi, pe care autorul o recreeaz in societatea descris. Liviu Rebreanu a folosit, ca surs de inspiraie, in cazul romanului Ion , lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea i relaiile sociale din acea perioad. O scen vzut de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat n mod deosebit i a constituit punctul de plecare al romanului Ion.

Aflat la vnatoare, Rebreanu a observat ... un taran mbracat n haine de sarbatoare, care s-a aplecat, deodata si-a sarutat pamntul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit si s-a ntiparit n minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla ciudatenie. O alta ntmplare relatata de sora sa, Livia, i-a retinut atentia: o fata nstarita, ramasa nsarcinata cu un tnar sarac, a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca trebuia sa se nrudeasca acum cu un sarantoc, care nu iubea pamntul si nici nu stia sa-l munceasca.

Un eveniment care l-a marcat n mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tnar taran vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al Glanetasului, care nu avea pamnt si pronunta acest cuvnt cu atta sete, cu atta lacomie si pasiune, parc-ar fi vorba despre o fiinta vie si adorata . Eroii acestui roman sunt tipuri sociale:Ion-tipul arivistului ,Ana tipul fetei bogate dar urate, florica e tipul tarancei frumoase dar sarace , Zenobia e tipul soacrei , George Bulbuc tipul taranului bogat , mandru ;preotul Belgiugtipul preotului avar.

Ion este considerat primul roman modern din literatura romana pentru ca aduce in fata cititorilor un personaj credibil insiprat din zbuciumata viata a satului ardelenesc. Este un roman social, de inspiratie rurala, realist si obiectiv, publicat in 1920. In romanul realist este prezentata lumea in toata complexitatea ei, creandu-se iluzia unei viati obiective. Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la toate mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementul prin care se reda complexitatea societatii descrise. Tema romanului este lupta taranului ardelean pentru avere, intr-o societate in care clasele sociale sunt clar delimitate si care este stapanita de mentalitatea intiderilor de pamant.

Eroii actioneaza in imprejurari tipice:munca la camp,viata in gospodarie , conflicte politice,personale ,deoarece tema,eroii ,conflictele, subiectul sunt luate din viata sociala si reala. Romanul Ion de Liviu Rebreanu ,este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal:Glasul pamantului si Glasul iubirii.Acestea reflecta,in spirit modern,patimile conflictuale ale protagonistului:pamantul si iubirea. De la inceput,Ion este sfasiat de doua forte interioare,glasul pamantului si glasul iubirii,eroul fiind o victima previzibila a acestor doua patimi.Patima pentru pamant il macina,pentru ca:pamantul ii era drag ca ochii din cap.

Glasul pamantuluiil copleseste si intreaga lui fiinta arde de dorul de a avea pamant mult,cat mai mult,de aceea considera ca trebuie sa o ia de nevasta pe Ana,fiica lui Vasile Baciu,desi nu o iubea si o vedea sluta si uratica,saraca de ea!.... Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului - figura simbolica, singulara prin iubirea pamntului si prin drama pe care o traieste. Ion reprezinta taranul sarac, care iubeste pamantul mai mult decat orice pe lume , cu toate ca nu-l detine , cel putin nu atat cat si-ar dori el , insa pe care incearca sa-l obtina prin metode deloc ortodoxe.

Partea a doua a romanului ,Glasul iubirii,sugereaza cealalta patima a lui Ion,care nu ii da pace,tanjirea dupa Florica sfasiindu-i sufletul.Pamantul obtinut de la Vasile Baciu il facuse tantos,vorbea mai apasat cu oamenii,dar socrul il pacaleste,ii da numaicinci locuripe care sa le munceasca si refuza sa ii faca acte. Din aceste moment ,viata Anei devine un cosmar,fiind batuta si alungata atat de sot cat si de tata.Ana naste pe camp baietelul in ziua de Sf. Petru copilul este botezat cu numele de Petre.

In ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol, Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare. Din dragoste pentru Ion ,Ana accepta relatia cu acesta si , chiar si insarcinata ,ajunge de rasul satului si e crunt batuta de tatal ei ,nu-i reproseaza nimica lui Ion. Moartea ei ,fara sa fie in intentia sa ,devine,prin urmarile ei , o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care i-a distrus viata .Destinul ei este tipic lumii rurale ,unde "femeia reprezinta doua brate de lucru , o zestre si o producatoare de copii". Ion "are astfel valente multiple, fiind un roman obiectiv si realist, in sensul prezentarii "fara stralucire artistica, fara stil", a vietii satului ardelenesc in toate dimensiunile ei (Eugen Lovinescu), "icoana complexa, vie fara exuberanta, bogata in amanunte de observatie a vietii Ardealului" .(Tudor Vianu)

George Clinescu s-a nscut la 19 iunie 1899, la Bucureti. George Clinescu este o personalitate plurivalent, de formaie enciclopedic, tipul scriitorului total: critic i istoric literar, eseist i estetician, prozator i poet, dramaturg i publicist. Formaia sa de critic literar, l determin pe George Clinescu s acopere un gol identificat chiar de el nsui n evoluia organic a prozei romneti: lipsa romanului realist de tip balzacian. ns, nclinaia spre satir i critic de moravuri, influeneaz la rndul ei, substana acestui roman cu caracter programatic. Aceast orientare a stilului clinescian produce n Enigma Otiliei", text publicat n 1938, o deviere a proiectului iniial cu efecte revelatoare asupra direciei romanului romnesc, comentat de Nicolae Balot n studiul De la Ion la Ioanide": George Clinescu realizeaz un satiricon" modern, din moment ce autorul nu abordeaz n opera sa gravele probleme umane din romanul obiectiv al lui Rebreanu, nici examenul subiectiv din romanele autenticitii" ale lui Camil Petrescu, ci nfieaz o comedie uman modern, n care elementele jocului cu mti ale farsei nu sunt cu nimic mai puin grave, estetic, dect cele mai profunde implicaii ale romanelor amintite".

Pentru Hegel, romanul este o epopee burgheza moderna, n timp ce pentru Milan Kundera este o proza de mari dimensiuni n care autorul prin medierea unor personaje, examineaza pna la capat unele din marile teme ale existentei. Mie mi place sa cred, ca si lui R. M. Albrs ca romanul a nlocuit ideea de eternitate. Romanul Enigma Otiliei este un roman de dragoste (este prezentata iubirea dintre Felix si Otilia), un bildungsroman (eroul unui astfel de roman nu mai este un simplu mostenitor al unei traditii sau al unui sistem de val; este o fiinta care se afirma ca individualitate n confruntarea cu ceilalti si cu evenimentele si uneori chiar cu sine de unde rezulta si latura psihologica a romanului), un roman doric, de moravuri, social, un roman realist de tip balzacian.

Ce este foarte interesant la acest roman este ca, desi, l cunoastem ca pe un roman realist clasic, n care tipologiile si fac prezenta cel mai adesea, el este pe ct se poate de modern pentru ca exista o ambiguitate excesiva a personajelor pentru ca ele desi urmaresc un anume tipar, totusi deraiaza de la aceasta si le face dupa parerea mea, imprevizibile. Tot aici ncadram si personajul modern Otilia care cere de la sine o tehnica ct se poate de moderna de caracterizare.

Spre deosebire de celelalte personaje pentru care autorul gaseste cu usurinta tiparul n care s-ar ncadra, personajul Otilia este o fiinta a contradictiilor. De exemplu daca expresia fetei ei, tenul,trasaturile ei fizice ar veni sa sustina o anume trasatura dominanta de caracter, imediat autocaracterizarea personajului ar anihila-o. I se creeaza cititorului un sentiment al confuziei, ceea ce-i strneste si mai mult curiozitatea.

Diferentiem foarte bine ntre deznodamnt (momentul ntlnirii lui Pascalopol cu Felix; acesta din urma nu reuseste sa o recunoasca pe Otilia n poza aratata de Pascalopol) si epilog > revenirea pe aceasta strada Antim a eroului n cautarea doveziilor si certitudinilor ca att Olilia ct si dragostea pe care i-au purtat-o acestia au existat vreodata. n portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avatarul, ipohondrul, gelosul), carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica si as zice eu si credibilitate.

Am putea spune si despre titlu ca este un element de modernitate. Tinnd cont de tot ceea ce nseamna si este o enigma acel amestec de luciditate si strengarie, de amestec si usuratate putem sesiza ca este construit pe acelasi principiu ca si al personajului Otilia un principiu contradictoriu si chiar ambiguu. Acesta a fost un argument n plus ca desi este un roman de tip balzacian, Calinescu reuseste sa si puna n evidenta elementele de modernitate care reusesc sa ncadreze romanul Enigma Otiliei undeva n balzacianism fara Balzac (Nicolae Manolescu).

Baltagul -roman interbelic traditional-

Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, Stefan cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. Viata satului romanesc este principala tema a epicii sadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou, marturisea Sadoveanu. Taranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cu viata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza prozatorul in legenda de la inceputul romanului "Baltagul"). Puternic individualizat in literatura romana, taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cateva trasaturi specifice:

-taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si patriarhale - taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al dreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii de viata fundamentale statornicite din vremi imemoriabile; - rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag in mijlocul naturii sau rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea, mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane.

Romanul "Baltagul" a aparut in noiembrie 1930 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul moto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane", argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice, succesiunea existentiala" de la viata la moarte si din nou la viata. Baltagul are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: "Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei), "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios), "Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele

mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman). Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii, aparand principii de viata fundamentale, statornicite din vremuri imemoriabile. In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu a pus accentul pe observatie, restrangand descrierea si dezvoltand actiunea prin construirea unor "caractere puternice, variate sau pitoresti", acesta fiind, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: "Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai

putin sentimentalism decat in acest roman" (Nicolae Manolescu "Sadoveanu sau Utopia cartii"). Referitor la motive si simboluri observam direct titlul romanului care este categoric semnificativ: cuvantul "baltag" poate veni de la grecescul "labrys", care inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului, atat un labirint interior, al framantarilor sale de la neliniste la banuiala apoi la certitudine, cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale serpuite, aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, la lumina.

Modele epice Vitoria Lipan


Scriitorul urmareste doua elemente ale existentei: pe de o parte viata taranului, cu traditiile si obiceiurile ei, legate de cele trei momente- nasterea, nunta, moartea; pe de alta parte, exista si un plan al actiunii, reprezentat de un personaj simbolic: Vitoria Lipan. Perpessicius spunea ca ,,Baltagul este romanul unui suflet de munteanca .

Personaj principal si figura reprezentativa de erou popular, intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor stramosesti si a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al spetei" (George Calinescu). Este, asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol pentru taranul roman,portretul moral reiesind in mod indirect, din gandurile, faptele si vorbele eroinei, naratorul conturand, la inceput, trasaturile din exterior spre interior. Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa experienta sa morala, intuitiva si actioneaza in functie de acestea.Comparat cu un Hamlet feminin, Vitoria Lipan isi duce la bun sfarsit ideile implinindusi dorinta arzatoare de a afla adevarul si mai ales de a se
razbuna(de a face dreptate).

Acest personaj este considerat un model epic datorita darzeniei de care da dovada femeie fiind.Subiectiv vorbind cred ca Vitoria Lipan este un model de urmat- o femeie care stie sa se descurce si sa depaseasca orice situatie, care nu renunta usor la ideile sale si care isi continua viata fara sa arate nici un moment ca inlauntrul sau lucrurile nu sunt chiar asa cum par.

Maitreyi

Romanul Maitreyi de Mircea Eliade , a aparut in 1933 , este un roman al experientei si al autenticitatii , pentru ca valorifica trairea cat mai intensa , n plan interior , de catre personaje , a unei experiente definitorii cum este iubirea . Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul englez Allan si exotica Maitreyi , fiica aristocratului indian Narendra Sen Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii , (Perpessicius) , amintind de cupluri precum Romeo si Julieta sau Tristan si Izolda . Cei doi apartin unor culturi diferite (orientala si occidentala) , iar incompabilitatea se datoreaza diferentelor de mentalitate , civilizatie si religie .

Romanul debuteaza cu starea de incertitudine a lui Allan , un englez de douazeci si patru de ani , pe baza nsemnarilor facute de autor n cei trei ani petrecuti n India . Naratorul ncearca , cercetnd caietele , sa-si aminteasca momentul n care se ndragostise de Maitreyi . La nceput aceasta i se paruse urta cu ochii ei prea mari si prea negrii , cu buzele carnoase si rasfrnte , cu snii puternici , de fecioara bengoleza crescuta prea plin , ca un fruct trecut n copt .

Allan , inginer englez , aflat la nceputul carierei sale n India , merge n vizita la profesorul Narendra Sen si Maitreyi i se pare acum mult mai frumoasa . Narendra Sen l sprijina pe Allan sa ocupe un loc de inspector intr-o zona de jungla , dar acesta se mbolnaveste . Dupa vindecare , inginerul l invita sa locuiasca la el pe perioada cat va sta n India .

Venit dintr-o alta civilizatie, Allan nvata salutul traditinal si ncetul cu ncetul se mprieteneste cu Maitreyi. El este fascinat de povestea micutei Chabu, sora Maitreyiei, care are un pom al ei, si pe care l hraneste. Tnarul european este mirat de firea inocenta si naiva a fetei si de faptul ca scria poeme filozofice , care i plac mult lui Tagore. Tnara de saisprezece ani avea o vasta si profunda cultura, atat in domeniul literaturii, cat si al civilizatiei indiene, dar si in domeniul frumosului. El o invata pe ea frantuzeste, iar ea l invata bengaleza. Puternic impresionat si emotionat, Allan se simte ca in fata unei sfinte cand vede camera fetei.

Allan este personajul principal al romanului si ntruchipeaza tipul indragostitului lucid si analitic, care traieste o poveste de iubire exotica si ciudata pentru un european. Allan este personajul narator, deoarece el relateaza la persoana I sentimentul de iubire reciproca. El este un personaj analitic, despica firul n patru, cauta explicatii, fapt ce argumenteaza si autenticitatea romanului. Allan este un personaj lucid, fiind un erou n cautare de certitudini. Tulburarile si framntarile permanente ilustreaza firea dilematica a eroului care analizeaza n mod obiectiv elementele realitatii traite, caldura cu care este primit si onoarea cu care este tratat de familia inginerului, Sen care pare sa ncurajeze pna la complicitate aproprierea celor doi.

Mentalitatea de european a lui Allan l face sa interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca un imbold spre mariaj, dar ei l adoptasera altfel, spiritual, dar fara sa treaca granitele impuse de religia lor.
Maitreyi, o tnara bengaleza de saisprezece ani, este o mbinare de nevinovatie virginala si un rafinament de iubiri patimase. Maitreyi are un comportament ambiguu, care l contrazice pe Allan, deoarece nu poate ntelege sinuozitatile subtile ale atitudinii ei. Romanul Maitreyi de Mircea Eliade ilustreaza mitul cunoasterii si al fericirii prin iubire, fiind si primul roman exotic din literatura romna, n care se mbina mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul, naratiunea la persoana I.

BIBLIOGRAFIE
Eseul. Teme pentru bacalaureat: Studii de caz i

dezbateri Literatura romn. Clasele IX XII origini pn n prezent

George Calinescu Istoria literaturii romne de la

Baltagul de Mihail Sadoveanu Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu Enigma Otiliei de George Calinescu

Ion de Liviu Rebreanu Maitreyi de Mircea Eliade

Echipa de redactie:
*Antohe Diana *Apostu Cristina *Apostu Elena *Balta-Stan Alexandra *Boboc Mihaela *Fotia Razvan *Dumitru Alexandru *Iorga Dinu *Turlacu Irina *Vita Bogdan