Sunteți pe pagina 1din 23

Asistenta social n penitenciar

Percepia deinuilor asupra programelor de educaie i

intervenie psihosocial drulate n penitenciar Cursul nr. 7

Penitenciarele romneti i populaia carceral


Din Bilanul ANP pe anul 2008 (document nepublicat), rezult c, la 31 decembrie 2008, structura penitenciarelor i efectivul de deinui erau: - 34 de penitenciare pentru aduli (24.894 deinui ) - 2 penitenciare de minori i tineri (442 din care 118 minori) - 3 centre de minori (172) - 6 spitale (783 bolnavi) TOTAL 26.291 persoane private de libertate
Universitatea din Bucureti

Intervenia psihosocial i programe n penitenciar


Codul Penal precizeaz n articolul 52 c scopul executrii pedepselor este prevenirea svririi de noi infraciuni prin formarea unei atitudini corecte fa de munc, fa de ordinea de drept i fa de regulile de convieuire social. n Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 se arat c obiectivele urmrite de instituiile de detenie din Romnia sunt: Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate, n vederea reintegrrii lor sociale i a prevenirii svririi de noi infraciuni. (art. 6 din HG. nr. 1897/2006). Art. 87 alin. 4 precizeaz c Pregtirea persoanelor private de libertate n vederea liberrii ncepe imediat dup primirea n locul de deinere i se desfoar progresiv, oricare ar fi durata pedepsei i regimul de executare. Principalul mijloc de organizare a interveniilor de pregtire pentru liberare l reprezint, prin urmare, procesul de individualizare a executrii pedepsei cu nchisoarea. Aceste proces este demarat imediat ce persoana a fost condamnat definitiv de ctre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertat.

Universitatea din Bucureti

Art. 14 din Legea275/2006


(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabilete de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, n funcie de conduita, personalitatea, vrsta, starea de sntate i posibilitile de reintegrare social ale persoanei condamnate. (2) Persoana condamnat este inclus, innd seama de criteriile prevzute n alin. (1), n programe care urmresc n principal: a) desfurarea de activiti educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic i asisten social; b) instruirea colar; c) formarea profesional.

planul de evaluare i intervenie educativ i terapeutic dosarul de educaie i asisten psihosocial (v amintiti?)

Universitatea din Bucureti

Programe

- Educative (ex. adaptare la viaa instituional, educaie civic, educaie pentru sntate, colarizare, calificare profesional etc.) - Intervenie psihosocial (ex. programe pentru deinuii agresivi, pentru cei cu risc de suicid, pentru cei care au comis infraciuni sexuale, de pregtire pentru liberare etc.)
Universitatea din Bucureti

Direcia de Reintegrare Social


Direcia de Reintegrare Social

Serviciul Educaie
n medie ntre 7-12 specialiti

Serviciul de Asisten Psihosocial

Universitatea din Bucureti

Metodologia cercetrii
ntrebarea: care este percepia deinuilor asupra programelor desfurate n penitenciar?
n concret, am urmrit: motivaia participrii, utilitatea programului n penitenciar i dup liberare, ce anume au nvat/achiziionat deinuii din programe etc.
Universitatea din Bucureti

Metodologia cercetrii
Cercetare calitativ bazat pe tehnica interviului semistructurat, n analiza datelor s-a folosit analiza tematic. Au fost intervievai 44 de deinui din patru penitenciare (Rahova, Jilava, Baia Mare i Iai) care se aflau imediat nainte de liberare (dup ce au fost aprobai de comisia de propuneri pentru liberare).
Universitatea din Bucureti

Reprezentare vag
n ceea ce privete participarea la programe sau activiti socio-educative, amintirile subiecilor sunt destul de vagi:

I: dar cu psihologul, cu asistentul social ati povetit vreodata? R: am completata chestionare de astea...da, ca sa stau de vorba nu I: aham...numai ati facut chestionare? Ce fel de chestionare? R: apai...de vreo trei ori am venit aici, am completat, da nu stiu cum sa va explic.mai multe. Vreo patru hartii I: ce va intreba...ce? R: apai de exemplu daca am vrut sa ma omor vreodata, cum reactionez la nervi, daca ma enervez, sau ceva de genul acesta I: aham...v-au ajutat la ceva? R: pai nu m-au ajutat ca nu-s bolnav, nu am avut niciodata probleme cu capul, sau lovituri la cap si asa suntem toti, sanatosi din famile(Subiect 7, Baia Mare)

Universitatea din Bucureti

Programe
Principalele programe despre care subiecii au amintiri sunt: - Programul HIV/SIDA (n Penitenciarele Iai, Jilava), - anti-drog (Penitenciarele Iai, Jilava) i - programele pentru abuzul de alcool (Penitenciarul Gherla). Dei muli dintre deinui au declarat c au abuzat de alcool nainte de condamnare, se pare c numai Penitenciarul Gherla desfoar un program pentru aceast problem.

Universitatea din Bucureti

Descrierea cea mai frecvent a Programului Antidrog este:

R: Am fost la Antidrog, la mai multe.... I: V-au fost de ajutor? R : Da I : La ce v-au ajutat ? R : La liberare. I : In ce fel? R: Mi-a facut evidentieri, comportare buna... I: Dar asa pentru dumeavoastra a avut vreun sens. R: Da, am avut ce invata despre droguri... unde poate sa duca drogurile... si ce necazuri de familie sunt... I: Si totusi ziceti ca e un risc sa va apucati din nou chiar daca stiti lucrurile astea R: Da... I: Aveti un plan cum sa faceti sa va tineti deoparte de ele R: Am, dar planurile de aici nu se potrivesc cu ce e afara. (Subiect 7, Jilava)

Universitatea din Bucureti

La fel de sumar este i prezentarea Programului HIV/SIDA: I : Dar ceva ati invatat? R: Dar ce puteam sa invatam? I: Nu stiu, la programul acela cu SIDA ati invatat ceva? R: Da, cu bolile, cu craniul, mai citeste dupa, cu spalarea, cu igiena cu curatenia (Subiect 12, Iai)
Universitatea din Bucureti

Utilitatea
Un deinut din Iai a sintetizat utilitatea dup cum urmeaz (reprezentativ): I: Va place sa iesiti la activitati? R: Da I: De ce? R: Imi mai trece timpul, de astea I: Dar poate sa treaca timpul se poate si cu ping pong R: Da, asa e si I: Deci e la fel, acelasi lucru e R: Da I: Nu-i altceva in plus la activitatile astea R: Ei, se mai face evidentiere, se mai face daca te comporti frumos I: Dar altceva credeti ca e util? R: Poftim? I: Dar asa, credeti ca e util sa ascultati ce vorbesc asistentul social si psihologul? R:Da I: Va ajuta la ceva? In afara de evidentieri si ca trece timpul R: Te invata lucruri frumoase poate si multe cuvinte poate, poate multe vorbe pe care le uitam noi de-atatia ani pe aici.. I: Va mai amintiti si voi, de un vocabular mai R: Da I: Si asa, un efect asupra ta? SeUniversitatea din Bucureti intampla ceva? R: Nu (Subiect 13, Iai)

Pentru unii deinui, e drept, puini la numr, urmarea unui program a dus la anumite ameliorri de comportament pe durata deteniei: R:Depinde cum au ei timp, psihologul...cand ne anunta! I:Da de multe ori ati iesit in total? R:Nu prea de multe ori! I:Cam asa, estimeaza! R:Cam de cand is eu arestat? I:Da! R:Da nu vreau sa mint! I:Asa, cam cat crezi tu acuma! R:De vreo 30 de ori! I: 30 de ori? R:Asa, aproximativ! Da datorita asta am invatat foarte multe, de mine s-o prins ca eu, de mine se prinde repede. Deci de un an de zile nu mai o facut niciun raport si cand am fost la minori am avut trei rapoarte! Eram alt un om inainte, acuma m-am schimbat total daca am pus capu la contributie si am ascultat un sfat bun! I:Ti-aduci aminte de ceva ce ati povestit aici cu psihologii, ceva subiect asa mai interesant? R: Nu prea, nu imi aduc aminte de ceva interesant, da oricum tot ce ne-o zis nu o fost aiureli! (Subiect 15, Baia Mare)

Universitatea din Bucureti

Concluzii asupra rolului programelor n penitenciar


Din descrierile subiecilor se pare c majoritatea programelor au un caracter informativ i de scurt durat (de regul cteva ntrevederi), ceea ce nu genereaz schimbare comportamental sau efecte pe termen lung. Mai mult dect att, coninutul programelor nu subliniaz suficient de mult utilitatea lor dup liberare. Principalele beneficii percepute de ctre deinui pentru participarea la aceste programe nu sunt din sfera schimbrii comportamentale sau a dezvoltrii oportunitilor dup liberare, ci in de viaa n penitenciar: trece timpul mai repede, i iei evidenieri, te descarci etc. (programele servesc penitenciarul i nu deinuii)

Universitatea din Bucureti

Programul ProLib
Cei mai muli deinui intervievai nu recunosc programul dup denumire, ci dup temele abordate: I:E programul acela de pregatire pentru liberare ProLib. R:Nu-l stiu I:Nu l-ati facut pe ala? R:Nu, nu cred I:Dar despre ce ati vorbit la programele astea de reintegrare? R:Despre cum sa incepi o noua viata afara I :Si ce v-au zis? R: Sa ma angajez, chestii parintesti, mai mult. Sfaturi de bine I :Si cum v-a zis de exemplu sa va angajati? R : M-a intrebat ce pregatirea am, i-am zis ca sunt sofer, am fost brutar-patiser, m-a intrebat ce imi place mai mult, ca ar trebui sa urmez ce-mi place mie si asa mai departe. In general niste lucruri bune.(Subiect 2, Rahova)

Universitatea din Bucureti

Din rspunsurile subiecilor, temele abordate n cadrul acestui program sunt dominate de locul de munc: cum s i gseti un loc de munc, cum s i ntocmeti un CV, cum s te prezini la un interviu. I: - Spuneti-mi acuma, chiar dupa comisie, adica asta a fost alaltaieri... R: - Da a venit doamna x a venit la mine, mi-o aratat niste carti pentru, tot pentru munca, pentru ceva, pentru angajare, incadrare, si m-a intrebat unde te duci, ce faci, cum, la care am raspuns efectiv, cum v-am raspuns dvs. (Subiect 1, Iai)

Universitatea din Bucureti

O alt tem a programului ProLib vizeaz relaia deinutului cu familia, dup momentul liberrii :

Trebuie sa ma duc la alta firma, nu trebuie sa ma prezint la un interviu ? Sa am un CV ? Sa imi fac ? Punem si relele nu numai binele. R :Chiar am facut cum sa intampinam familia de afara, copiii cand suntemAm fost intr-un program din asta la psihologie care a fost si recompensati pe chesstia asta. I: Dvs ati fost recompensat? R:Da! Ca am iesit si la psihologie si la cursuri de astea si la educative de tot ce a fost

Universitatea din Bucureti

Pe lng aceste teme centrale, programul ProLib pare s mai cuprind i discuii / sfaturi referitoare renunarea la anturaj, la alcool etc.: R:Pai asa m-au indrumat, ca ar fi bine sa fac ce-mi place, sa ma axez pe ce stiu mai bine, sa termin cu anturajul de pana acum, sa incep sa duc o viata normala, iar daca vreau ceva mai mult, sa incerc prin propriile forte, sa imi deschid ceva prin munca, ori prin ajutor. In general cam asta I:Deci despre locul de munca v-a zis mai mult si despre anturaj. In rest? Alte teme? R:Alte teme nu. (Subiect 2, Rahova)

Universitatea din Bucureti

Beneficii
La ntrebarea referitoare la beneficiile acestui program, cei mai muli subieci au rspuns n termeni generali : deschide capul, mai nvm ceva nou,mai trece timpul etc. Ca i n cazul celorlalte programme, Programul Prolib nu pare s aib suficient de dezvoltat dimensiunea practic, concret, la care se ateapt deinuii : I : Ceea ce se intampla in penitenciar e prea putin? R : E doar teoretic nu si practic. I : Nu simtiti ca ati castigat ceva in urma discutiilor respective. R : Nu. I : Le considerati inutile? R : Nu stiu daca vor fi inutile sau nu, pentru ca nu pot sa-mi dau cu parerea. Probabil in viitorul apropiat va fi ceva mai bine si pentru cei care libereaza, deci vorbim la modul general nu toti au o familie, nu toti au posibilitatea de a-si gasi un loc de munca, nu toti au o meserie.(Subiect 4, Baia Mare)

Universitatea din Bucureti

Obstacole n desfurarea programelor


1. Concurena cu ieirea la munc 2. Programul de lucru al personalului 3.Turismul penitenciar R: - Da , am fost. Ele is 42, eu am fost in 32. I: - In 32 v-ati plimbat? R: - Da da, pai .... I: - Pai de ce, ati vrut sa vedeti cum ii in fiecare? R: - Nu, de fapt, da de fapt si asa, dar sa treaca si timpul mai repede pedeapsa...asta a fost 12 intrari. I: - Cat ati facut? R: - 12 intrari, din care din 12 intrari am din 42 de ani, am 21....(Subiect 1, Iai)

Universitatea din Bucureti

Cteva sugestii:
Activiti practice / concrete / interactive Corelarea lor cu momentul de dup liberare S porneasc de la motivarea deinutului pentru o via sau o identitate nou S implice invitai din afara penitenciarului (noutate, legitimitate) S valorizeze instituional mai mult participarea la programe
Universitatea din Bucureti

V mulumesc !!!
Universitatea din Bucureti

S-ar putea să vă placă și