Sisteme de reglare electrica

Elev: Nicula Sorin Cls. XI C

SRA
Schema bloca unui sistem de actionare electric este prezentata in figura 1.1. Ea este valabila pentru orice motor electric. In functie de tipul acestuia se modifica, intr-o proportie mai mica sau mai mare, structura si complexitatea convertorului de putere si algoritmul de comanda.Sistemul ierarhic superior furnizeaza marimile de comanda pe baza cerintelor impuse s a semnalelor de stare primite de la echipamentul de comanda. Echipamentul de comanda, analogic sau numeric, preia marimile prescrise si semnalele generate de senzori (de curent si/sau tensiune) si traductoare (de viteza si/sau pozitie) si, pe aceasta baza, comanda convertorul de putere. Acesta transfera energia sursei de alimentare motorului, care actioneaza asupra mecanismului antrenat (sistemul mecanic). Figura 1 - Schema bloc a sistemului de actionare electric. BLOCUL DE COMANDA AL CONVERTORULUI PUTERE Blocul de comanda al convertorului de putere reprezinta o componenta esentiala a sistemului de actionare. El indeplineste urmatoarele functii: - comunica in permanenta bilateral cu sistemul ierarhic superior, preia de la acesta comenzile si valorile prescrise ale parametrilor cinematici ce trebuie reglati (pozitie, viteza) si ii transmite informatii referitoare la parametrii ce descriu starea curenta a miscarii, starea de avarie etc.

Schema bloc

Utilizari

Utilizarea unui SRA are drept scop reducerea erorii existente la un moment dat ntre marimea dorita (prescrisa) si marimea de iesire din proces (marimea reglata). Pentru atingerea acestui obiectiv blocurile din alcatuirea unui SRA au urmatoarele roluri: -traductorul TR: realizeaza conversia marimii reglate y ntr-o marime r de aceeasi natura cu marimea prescrisap, astfel nct procesul de comparare sa fie posibil. -comparatorul C: primeste doua semnale, de aceeasi natura si proportionale cu marimea prescrisa respectiv reglata, functie de care calculeaza eroarea de reglare. -regulatorul automat RA: reprezinta partea esentiala a unui dispozitiv de automatizare deoarece aceasta realizeaza legea de reglare. -elementul de executie EE: este comandat de catre regulatorul automat si actioneaza asupra procesului prin intermediul marimii de executie m. -elementul de prescriere EP: este utilizat pentru stabilirea valorii ce se doreste a fi obtinuta la iesirea procesului, deci putem spune ca reprezinta un element de referinta. n concluzie se observa ca un SRA este prevazut cu o reactie negativa care ncearca sa mentina constantavaloarea marimii, n conditiile n care procesul este supus unor perturbatii aleatoare. Pentru regulatoarele de tensiune compararea celor doua marimi (prescrisa, respectiv reglata) se poate face n : - domeniul mecanic, prin compararea a doua forte - cazul regulatoarelor electromagnetice; - domeniul electric, compararea a doua tensiuni - cazul regulatoarelor electronice

In procesele industriale trebuie actionate puse in miscare sisteme mecanice. Transformarea diferitelor forme de energie (electrica, hidraulica, electrica, pneumatica) in energie mecanica se face cu ajutorul motoarelor. In general actionarile industriale pot fi: - hdraulice - peumatice - electrice Actionarile hidraulice se utilizeaza: - in domeniul exploziv; - in cazul necesitatii dezvoltarii unor puteri foarte mari deoarece motorul hidraulic are o masa mai mica, la aceeasi putere dezvoltata, comparativ cu celelalte motoare. Dezavantajul major al actionarilor hidraulice il constituie faptul ca fluidul sub presiune nu e disponibil oriunde. E nevoie de un echipament special care sa-l genereze (un generator) si o intreaga retea de tuburi si pompe adecvate care implica costuri mari. Actionarile pneumatice au avantajul unei puteri specifice destul de mari (dar mai mici decat cea a actionarilor hidraulice), se pot utiliza in cadrul unor mici automatizari industriale, dar au dezavantajul ca este dificila reglarea continua a vitezei de deplasare a motorului. Actionarile electrice sunt majoritare in momentul actual, datorita: - disponibilitatii cvasigenerale a energiei electrice; - posibilitatii racordarii simple la sursa de energie; - robustetii motoarelor electrice, care permit supraincarcari in limite largi a sarcinii mecanice; - performantelor dinamice foarte bune (timp de raspuns scurt intre momentul aplicarii comenzii si executia acesteia); - randamentului energetic ridicat (>90%); - fiabilitatii ridicate; - pretului de cost scazut si a costurilor de intretinere reduse; - posibilitatea modificarii turatiei in limite largi; - compatibilitatii dintre sistemele de comanda si motoarele electrice.

Generalitati

Regulatore de tensiune electronice

ntr-o prima etapa mbunatatirea performantelor regulatoarelor electromagnetice a constat n nlocuirea contactelor mecanice cu dispozitive electronice iar ulterior ntregul regulator s-a realizat electronic. Fata de predecesoarele lor regulatoarele electronice prezinta urmatoarele avantaje: - au durata de exploatare mult mai mare datorita absentei partilor mecanice; - au frecventa de lucru cu un ordin de marime mai mare ceea ce determina o reducere a ondulatiilor tensiunii obtinute la bornele generatorului (mbunatatirea factorului de forma); - au volum mic, uneori sunt nglobate n generator; - se realizeaza ntr-o singura treapta; - precizie marita n reglarea tensiunii; - pot ngloba circuite de semnalizare si autotestare; - compensarea cu temperatura se face mai simplu; - au pret de cost comparabil sau chiar mai mic; - nu necesita reglaje n timpul exploatarii. n schema bloc a unui regulator auto de tensiune, vezi fig. 4, regasim o structura similara unui stabilizator de tensiune.