Stilul Gotic

Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.

In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale :
a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari. b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri. d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei. e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind demarcate opere de arta). g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara). Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a Renasterii.

Monumente reprezentative
Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) : - Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii si un transept; - La Sainte Chapelle din Paris - La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ; - Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica; - Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale; - catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m); - Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre cele mai reusite produse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ;

Alte tari

In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln), din sec. XIII; c) In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV), Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a. d) In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres (sec. XIII), catedralele din orasele Bruges, Anvers s.a. e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII). f) In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf. Barbara (Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV) s.a. g) In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala (secolele XIII-XV), Trondheim (Trondjem, secolele XII-XIII) s.a. h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a. i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime). Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului, prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a.

CATEDRALA NOTRE DAME

LA SAINTE CHAPELLE

SAINT QUEN

CATEDRALA DIN RIGA