Sunteți pe pagina 1din 25

Nanotehnologia este asociata unei clase de aplicatii in alimentatie, si una dintre primele nanotehnologii dezvoltate a fost un senzor de detectere

a moleculelor specifice asociate conditiei produsului alimentar.

Poate fi vorba despre detectarea mancarii alterate prin analiza metabolismului produsului sau direct a bacteriei de alterare.

Chiar daca acest lucru este incitant, avand in vedere cantitatea redusa de bacterii si produsul lor metabolic, si mai incitant devine detecarea bacteriilor patogene, deoarece concentatia acestora este chiar mai mica.

Este necesar ca senzorul sa fie sensibil la detectarea unei singure molecule dar si asa se poate sa nu fie suficient. Ar fi nevoie de o cantitate mare de produs pentru a putea fi de tectata o singura bacterie in concentrate.

Nivelele de sensibilitate indica clar modul in care ar trebui sa ne raportam la nanotehnologie pentru a determina gradul de sensibilitate

Senzorii ar trebuii sa fie ieftini pentru a putea fi incorporate in procesul de ambalare a produsului. O mare provocare pentru nanotehnologie apare deoarece nu pot fi utilizate materiale scumpe in constructia lor, iar modul de construire trebuie sa fie adecvat producerii in masa.

Totusi acestea trebuie sa ramana sigure, deoarece de ele depinde sanatatea consumatorilor.

O alta aplicatie este dezvoltarea ambalarii active. Un ambalaj care are incorporate un sensor ce arata gradul de prospetime al produsului poate fi privit ca un ambalaj activ, dar mai exista si alte tipuri.

Incorporarea nanoparticulelor cristaline, precum ,,nanoclays , poate face ambalajul impermeabil la oxigen sau la gaze atmosferice modificate precum azot sau dioxidul de carbon, inbunatatind durabilitatea produsului.

O alta aplicatie este incorporarea nanoparticulelor de argint. Un astfel de material are proprietati antibacteriene. Argintul nu este pentru prima data utilizat in acest sens , dar nanoparticulele cu argint sunt. Se presupune ca in aceasta forma argintul are o putere mai mare impotriva microbilor .

O a treia aplicatie este nano-ingineria ingredientelor mancarii si capsularea. Acesta este un domeniu larg care a fost abordat cu scop medical( livrarea substantelor active in arii specifice ale corpului uman fara a atinge alte arii), dar care mai apoi a devenit major si in zona alimentatiei, in special pentru fortificarea si funcionalitatea produselor.

Bacteria probiotica este cel putin partial inactivat de conditiile adverse din stomac sau din alte parti ale tractului gastro-intestinal. Aceste bacterii ar putea fi protejate pana cand ajun in intestinal gros unde se presupune ca acestea devin active.

Un argument similar sustine ingredientele probiotice( ingredientele care nu pot fi digerate de catre om, dar sunt nutrienti pentru microorganismele probiotice din intestine), unele dintre ele vor fi digerate partial inainte de a ajunge in intestinal gros.

Un domeniu interesant afost dezvoltat pentru a face legatura dintre alimente si medicina, si anume vaccinurile orale. Un impediment major al vaccinului in tarile dezvoltate este ca unele grupuri nu vor sa se vaccineze din motive religioase; in tarile in dezvoltare sunt foarte importante costurile vaccinului si asigurarea igienei in ceea ce priveste infectia.

Incapsularea vaccinurilor asfel incat acesta sa reziste conditiilor din stomac, si de asemenea sa ajunga in celulele corpului, vor face vaccinarea orala posibila.

Eficienta acestora in produse si in tractul gastrointestinal este inca in dezbateri, dar indica potential pentru nano ingineria compusilor mancarii, care este o noua arie de aplicabilitate, si care ar putea fi nano-ingineria bazei mancarurilor.

Prezentare realizata de

BALINT ANAMARIA CORINA & RAMONA

Va multumim pentru atentie