Adictia/DependentaTulburare cronica de comportament Perioade de remisie si recaderi Compulsie (pierdere control) - nu este rationala si nici planificata Utilizare droguri

uri in ciuda consecintelor neplacute

Sevraj manifestare zilnica a

simptomatologiei afectiunii

Abuz vs adictie
Abuzul de substante aparitia de
toleranta ducand la pierderea controlului asupra uzului Adictie dependenta Factorii genetici influenteaza tranzitia de la abuz de substante la adictie, nu si inceperea utilizarii

Transmiterea genetic a riscului de dependen - 40-60% Variaii n funcie de tipul de drog

Variatii in functie de sex

Factori genetici

Gene & mediu

Mediul inconjurator

Motenirea genetic influeneaz interaciunea cu factorii de mediu

Factori de mediu
Mediu familial stabilire legaturi puternice de ataament, relaia dintre prini, stabilitate emoional, atmosfer incredere i suport, relaie copil/parini coal fermitate n meninere cadru, suport i integrare, stimulare pozitiv obinere performane Mediu social integrare, evitare marginalizare, evitare afiliere cu persoane cu comportamente deviante, descurajare promovare droguri ca valoare, incurajarea competiiei profesionale

Experiente negative in copilarie, abandon, neglijare, abuz Genetica, temperament, trasaturi riscante ale personalitatii
Saracie, excludere sociala Lipsa legaturi emotionale in familie lipsa supraveghere

Mediul, presiunea de grup

VULNERABILITATE FATA DE TULBURARI LEGATE DE CONSUMUL DE DROGURI

Modificari psiho-biologice

Abuzul de substane = comportament ce poate fi prevenit Adicia = boal cronic, include recaderi insa tratabil

Expunere la drog Initiere Prima data Fenotip necunoscut

Stagii in utilizarea drogurilor

Utilizare regulata

Mostenire genetica Fenotip vulnerabil

Abuz (Uz problematic) Dependenta

Tratament psiho-medico social

Oprire utilizare

Pasi in dezvolatarea adictiei

Prima data utilizare pentru ca sa te SIMTI BINE Continuare datorita compulsivitatii date de de efectul de intarire (ex. a fi NORMAL) Modificarile aparute in sistemul de recompensa determina continuarea folosirii

Sistemul de recompensa
Este responsabil pentru cautarea de recompense naturale care au valoare in supravietuire de ex. Pulsiunea de a cauta mancare, sex, ingrijiri Dopamina este principalul neurotransmitator in acest sistem
reward

Drogurile modifica circuitele creierului de perceptie a placerii

Efecul imediat al drogului crestere nivel dopamina Utilizare continua drog scadere productie dopamina a creierului. Dopamina este parte a sistemului de recompensa, creierul percepe drogul ca pe o substanta vitala pentru organism. Rezulta un comportament modificat de cautare continua a drogului
reward

Apare ca reactie sevrajul( manifestari clinice),iar in timp, dependenta

Chiar dac sunt diferene, TOATE drogurile acioneaz la nivelul creierului asupra
centrilor plcerii i motivaiei procesului de luare a deciziilor funciilor cognitive i motorii

Modificrile creierului sunt structurale i funcionale

Adicia modific NTODEAUNA creierul i afecteaz comportamentul

Interactiune creier - droguri

Normal

Utilizator cocain (abstinent 10 zile)

Utilizator cocain (abstinent de un an)

Abuzul de substane = comportament ce poate fi prevenit

Adicia = boal cronic tratabil

Un program de prevenire

Reducerea factorilor de risc

Mediu familial haotic Lipsa unei relaionri reale, bazate pe afectivitate Comportament deplasat n mediu scolar Rezultate colare slabe Abiliti reduse de ncadrare social Afiliere la prini deviani ncurajarea consumului n cercurile de prieteni sau n comunitate

Exist recuperare? Dup aprox. 2 ani deficitul se poate recupera Deficitele funcionale pot persista

Abordarea individualizat a tratamentului

Nu exist tratament potrivit pentru toat lumea
Un tratament eficient se adreseaz unor nevoi multiple, nu numai consumul de drog

O abordare eficient include aspecte medicale, psihologice, sociale, vocaionale precum i aspecte legale