Sunteți pe pagina 1din 23

SEMIOTICA MODEI

MODA SI MODE
In epoca hiperconsumului globalizat, dar i a exacerbrii identitilor (sexuale, religioase, entice, profesionale etc.) moda a devenit o conditie sine qua non a integrarii profesionale si sociale. Aa cum ne spune Frederic Godart n cartea sa Sociologie de la mode: Moda este un fapt social total care penduleaz ntre imitaie i distincie, ntre individ i societate. (Godart, 2010, p. 97)

Cu toate ca putini dintre noi decid sa poarte haine ca acelea prezentate in spectacolele hautecouture, nici unul dintre noi nu poate fugi de moda. Este un fenomen social mult prea puternic ca sa poata fi ignorat, iar dezinteresul pentru moda poate sa devina in sine o declaratie de stil. Gick Evelyn, Gick Wolfgang, Why the Devil Wears Prada: The Fashion Formation Process in a Simultaneous Disclosure Game Between Designers and Media, Center for European Studies Working Paper Series #147, 2007

ETIMOLOGIA MODEI
Moda este un cuvant stravechi cu sensuri variate. Termenul fashion, in engleza, isi are originile in jurul anului 1300, din francezul facon, termen aparut in secolul al XII-lea. Traducerea libera a cuvantului facon este forma, maniera, moda. Sensul cu care este folosit si in ziua de azi termenul moda, adica cel de stil de imbracaminte dateaza din anii 1520. (Online Etymology Dictionary, accesat 06.03.2012) Laporte, Marion; Waquet, Dominique, Moda, Corint, Bucuresti, 2003

MODA-INSTITUTIE PROBLEMATICA
Pentru Lipovetsky moda nu reprezinta simpla manifestare a vanitatii; ea este o institutie, in mare masura problematica, o realitate socioistorica ce caracterizeaza cu precadere Occidentul si modernitatea. Ca semn al modernittii, moda inseamna iesire din universul traditiei si sacralizarea trecutului (illo tempore),mitic sau mitizat, pentru a intra in efemerul celebrarii prezentului social.

MODA SI IDENTITATE
Departe de a fi un capriciu, un passe-time, respectarea trendurilor modei reprezint o modalitate de crestere a increderii in sine, o dovad a succesului si satisfactiei, un accent al identitatii (sportive, clasice, business etc.) Evident, supunerea oarb la tendine poate semnifica uniformizare, masificare, dar pentru jurnalistii de moda Pentru a fi eleganti astazi, trebuie sa fim ca toti ceilalti(Eugenia Sheppard).

MODA SI IDENTITATE

SPUNE-MI CU CINE TE INSOTESTI CA SA-TI SPUN CINE ESTI, a devenit SPUNE-MI CU CE TE IMBRACI (dar si ce maninci, ce masina conduci,in ce casa locuiesti) CA SA-TI SPUN CINE ESTI.

MODA SI IDENTITATE
In sensul strict de fashion moda acopera peste sase secole de istorie, in sens larg ea inglobeaza sfere din ce in ce mai largi ale vietii colective:stiluri de viata (mode) in materie de loisir, sport, turism, educatie, igiena, relatii interumane. suprematia modei accelereaza nuclearizarea socialului, in paralel ea reconstituie o noua sociabilitate, de sabotare a anatgonismelor(Gilles Lipovetsky). Autonomia individuala devine mai importanta decit colectivismul ce mobilizeaza,dar si inregimenteaza.

IDENTITATEA SI SEMNELE MODEI


Semnele modei sunt in perfect accord cu permanenta constructie/deconstructie/reconstructie a identitatii in varii momente existentiale si aceasta fluiditate identitara, vestimentara etc. favorizeaza si initiativele la baza (grass roots movements, neighbourhood, societatea civila in detrimentul partidelor). Daca pentru Pierre Bourdieu, moda vestimentara este un element capital al modului de dominare, intr-o perspectiva estetica si quasi ludica (Gilles Lipovetsky inter alii),manevrarea semnelor modei este in egala masura un joc estetic cu elementele semioticii cotidianului, o intrare in spectacol si celebrare a prezentului.

GEN,RASA,CLASA
O abordare traditionala a modei este strans legata de conceptul de clasa. De-a lungul timpului si pana in zilele noastre, moda a fost vazuta ca o modalitate de separare a claselor, un instrument prin care oamenii cu un statut social inalt pot sa se diferentieze de clasele inferioare. femeia moderna apartinand unei clasei sociale inalte isi achizitioneaza imbracaminte facuta pe comanda, se lanseaza in colectionarea creatiilor haute-couture sau isi graveaza initialele numelui pe geanta de voiaj marca Louis Vuitton.

FAZELE MODEI
Moda se poate exprima printr-un proces de crestere si descrestere, de nastere si de moarte a unei idei si a realizarilor generate de aceasta. Marion Laporte si Dominique Waquet descriu aceste etape in lucrarea lor Moda, in felul urmator: 1.Ideea novatoare Moda, ca oricare alt obiect al artelor, este expresia unei creativitati combinate cu o indelunga munca de cercetare si o atentie deosebita acordata detaliilor. De aceea, putem afirma ca un curent de moda porneste intotdeauna de la o idee noua, sau, in cazul unor reveniri in moda a curentelor vechi, de la o idee veche reinventata intr-un mod inovator. Laporte, Marion; Waquet, Dominique, Moda, Corint, Bucuresti, 2003

FAZELE MODEI
2Adoptarea ideii de catre un grup restrans In acest moment, este importanta adoptarea ideii de catre un grup cu o puternica forta , adica un lider de opinie, cum este, spre exemplu, o trupa de rocknroll din anii 60, care este considerata initiatoarea curentului bluzoanelor negre. De asemenea, o mare influenta o poate avea si un singur individ cu o puternica si pregnanta autoritate morala, politica, sociala sau de apreciere in moda.

FAZELE MODEI
3.Transferul in cercuri concentrice In aceasta etapa se pune problema extinderii catre grupuri sociologice apropiate liderului de opinie, sau initiatorului. Aceasta extindere se realizeaza fie cu ajutorul puterii imitatiei, fie cu ajutorul dorintei de a iesi in evidenta. In orice caz, acest dublu efect nu altereaza ideea/inovatia. In exemplul de mai sus, un grup sociologic apropiat trupei de rock ar putea fi compus din fanii acesteia care asista la concerte si ii vad pe idolii lor purtand anumite vesminte sau accesorii.

FAZELE MODEI
4.Raspandirea si transformarea Odata cu extinderea curentului, dincolo de prima mana a imitatiei, ideea novatoare sufera transformari. Asemenea unui joc de-a telefonul fara fir, cu cat o idee este transmisa din persoana in persoana, sau grup in grup, cu atat rezultatul final va fi mai diferit de expresia de la care s-a plecat initial. Aceasta a doua mana a imitatiei se refera la faptul ca in acest moment sunt imitati cei care au vazut pentru prima oara ideea novatoare la cineva. Fanii trupei se intalnesc cu prietenii in oras sau se duc la scoala sau la loculde munca, intrand in contact cu alte persoane.

FAZELE MODEI
5Generalizarea In sfarsit, avem de-a face cu adoptarea ideii in formele sale alterate deja de catre masa, adica marea majoritate. Aceasta (marea majoritate) aplica la randul sau, la nivelul fiecarui individ, alte schimbari, conforme cu stilul de viata, posibilitatile financiare s.a.m.d. Autoarele tin sa clarifice aici notiunea de masa ca populatia cea mai larga care, intr-o anumita epoca, poate sa acceada la ceea ce se poarta si se traieste in grupele etapei a patra. A cincea etapa, si utima de altfel, prin plafonarea, banalizarea si deformarea ideii novatoare initiale, marcheaza moartea ideii respective.(Laporte, Waquet, 2003)

CURENTECULTURALE/CURENTELE MODEI
La nceput, moda secolului XX nu a fost cu totul mult mai diferit dect curentele precedente. n primii paisprezece ani ai secolului, moda a continuat s urmeze structuri rigide, care susineau aristocraia ca vocea superioara i cu complet autoritate n aproximativ orice domeniu. Belle Epoquea fost o perioad de aur pentru clasele superioare, acest lucru reflectndu-se n mbrcmintea ostentativ i stilul de via a celor ctorva privilegiai. Mai trziu, moda a luat un avnt puternic, suferind transformri radicale i rapide. Ceea ce la nceput prea un lux dedicat exclusiv celor bogai i influeni s-a transformat ntr-un sistem democratic, pluralist i foarte rapid transmis maselor, care au devenit parte din el. Mackenzie, Mairi, Isme. Sa intelegem moda, Editura RAO, 2010 Idem, 2010

CURENTE CULTURALE/CURENTELE MODEI


n anii 1930, datorit dezvoltrii industriei cinematografice i a celebritii tot mai crescnde ale actorilor i actrielor de cinema, a nflorit stilul hollywoodian. Acest stil a fost, n definitiv, cel mai eclectic, i asta din cauza faptului c diferite staruri de cinema puteau s afieze diferite stiluri vestimentare. Sub cupola hollywoodismului intra imitarea felului de a se mbrca a Gretei Garbo, dar i acela al actriei Katherine Hepburn, spre exemplu, adic, i stilul provocator i sexi, i stilul sport-casual deopotriv.

CURENTELE MODEI
Stilul utilitar n mod s-a bazat pe schema utilitar introdus n anul 1941 de ctre Consiliul Britanic al Comerului. Aceasta a avut rolul de a reglementa att designul vestimentar, ct i preul, fabricarea i cantitatea de haine pus la dispoziie publicului larg. Acest curent, supus unor restricii de toate felurile, s-a prezentat prin costumaii de tip uniform, cu umeri cu epolei, fuste pn dup genunchi cu un numar standard de pliseuri, veste, fundie i papioane. Aceasta schem utilitar a rmas valabil apte ani dup terminarea rzboiului.

CURENTELE MODEI
n 1947 a fost lansat la Paris stilul New Look, atribuit creatorului de mod Christian Dior. Colecia de debut a acestuia, denumit n acest fel, a ocat i uimit ntr-un mod pozitiv n acelai timp prin prezentarea unor rochii ultrafeminine, cu fuste infoiate, talii de viespe i umeri rotunjii. Aceasta nou mod propus de geniul creator parizian a creat printre public i critici un izvor de controverse i de admiraie. Mackenzie, Mairi, Isme. Sa intelegem moda, Editura RAO, 2010

CURENTELE MODEI
Un curent de mod care a afectat profund viziunea general asupra hainelor, a formelor, texturilor, croielilor i culorilor acestora a debutat odat cu colecia prezentat de creatorul francez Andre Courreges, intitulat Era spaial, care ia fcut debutul pe scen n anul 1964. O explozie de materiale avangardiste, precum vinilul, pielea lcuit i de culori precum argintiul i albul metalic, toate acestea folosite n crearea costumelor cu pantaloni i a fustelor mini a cutremurat concepia asupra modei din temelii

TEST
1.Ciclicitatea modei este a. anuala b. istorica c anuala si istorica

2.R. Barthes distinge corpul care lucreaza (corpul activ, tranzitiv, care transforma natura) si corpul spectacol (care se ofera privirii publicului in momente festive, de loisir ). Discutati aceasta dihotomie la nivelul vestimentatiei 3. Comentati You are what you wear R Lane in Forbes 400, 14 octombrie 1996

4.Pe de o parte personalitatea creeaza moda, care la rindul sau creeaza vestimentatia;pe de alta parte vestimentatia creeaza personalitatea, iar raportul intre aceste doua elemente este dialectic;raspunsul depinde de filosofia practicata de fiecare dintre noi a adevarat b fals