Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre,destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.
Pasoptismul
1830-1860
Termenul pasoptism care desemneaza o perioada importanta din istoria literaturii romane este provenit de la denumirea anului revolutionar 1848. In literatura romana Momentul 1848 reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista Dacia literara care a lansat un current si a format generatia cunoscuta sub numele: generatia scriitorilor pasoptisti. Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice. Epoca pasoptista inseamna, inainte de toate, epoca inceputului literaturii noastre moderne si romantice; prin opera scriitorilor afirmati dupa 1830, se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. Cultura trecutului o cultura predominant feudala, intarziata in raport cu restul Europei va fi pusa in discutie din perspectiva modernizarii, adica din cea a acordului cu evolutia literaturii europene
. Punerea de acord se manifesta si in faptul ca intreaga literatura pasoptista va fi creata in spiritul esteticii romantice, adica in spiritul curentului literar dominant in Europa acelor ani.Ca prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne, scriitorii pasoptisti au creat din multe punctede vedere o literatura substantial noua fata de epocile anterioare. Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara, ci mult mai larg, ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. Aceasta revolutie culturala nu ar fi fost insa posibila fara niste transformari. In jurul anului 1848 romantismul este un curent la moda in toata Europa, astfel incat el ajunge si in tarile romane sub o forma moderata insa, fiind mai ales un curent cultural, impregnat de idei iluministe. Reprezentantii romantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant, ei fiind deopotriva scriitori si revolutionari.
Teatrul
Cu prilejul spectacolului de la Bucuresti, Iancu Vacarescu a scris un Prolog: "V-am dat teatrul Vi-l paziti ca pe-un lacas de muze Cu el curand veti fi vestiti Prin vesti departe duse In el naravuri indreptati Dati ascutimi la minte Podoabe limbii voastre dati Cu romanesti cuvinte."
Gheorghe Asachi in Moldova si lui Ion HeliadeRadulescu in Tara Romaneasca. Primul spectacol are loc in limba romana la Iasi, in 1816, iar la Bucuresti in 1819. Se remarca o preocupare permanenta a intelectualilor epocii de a crea un teatru national. Nu existau trupe romanesti asadar spectacolele fiind oferite de trupe straine, trupe ambulante
In anul 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi au venit Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, care au pus bazele repertoriului dramatic original romanesc.
Literatura
Voind a tipri n tipografia Sfintei Mitropolii, ce este supt privighierea mea, o foaie periodic, dup datorie plecat, rog pre Secretariatul de stat a-mi da trebuincioasa nvoire. Aceast foaie, numit Dacia literar, va fi cu totul strin la orice interes politic, se va ndeletnici numai cu literatura strin i naional i va iei o dat pe lun n cinci, es coale n 8. Preul foaiei pe an va fi pe hrtie de tipar doi galbini, iar pe hrtie velin, trii galbini. Fgduind a fi urmtor la toate regulele azate pentru publicaiile periodice, rog pre nlatul Secretariat de stat s-mi deie i instruciile trebuincioase, spre a cunoate care snt datorinele, ce trebuie s le pzesc ctr cenzur, ca tipograf, ca editor i ca autor. Aceste instrucii plecat le cer, pentru ca, supuindu-m la dispoziiile pravilnice a cenzurei, s fiu atunce asigurat de orice ntmplare arbitrar pentru viitorie i prin vro stavil neprevzut i nemeritat din partea m, s nu fiu oprit n publicaia foaiei aceste menit numai pentru unirea i naintirea literaturei noastre. Isclete M. Koglniceanu 24 ghenarie 1840 (Arhivele Stat. Iai, Secretariatul de stat,)
revista a tuturor publicatiilor aparute in Tarile Romane pana in 1848. Articolul sublinia caracterul local al acestor publicatii si necesitatea aparitiei unei reviste exclusiv literare in care sa se stearga diferentele locale dintre romani. Mihail Kogalniceanu a dorit sa faca din "Dacia literara": "In ea ca intr-o oglinda se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau." "Introductie" pune, de asemenea, problema criticii literare, Kogalniceanu subliniind "Vom critica cartea, iar nu persoana.". El constata ca scriitorii romani din perioada pasoptista realizeaza numeroase traduceri, dar ca in literatura nationala nu mai aparusera opere de mare valoare. De aceea el a criticat traducerile, spunand: "Traductiile nu fac literatura. Ele au devenit la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national." . In conceptia lui Mihail Kogalniceanu, pentru realizarea unei literaturi romane originale, "Istoria noastra are destule fapte eroice, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari pentru ca sa gasim si la noi sujeturi de scris fara sa mai avem pentru aceasta trebuinta sa imprumutam de la alte natii.
Obiectivele publicatiei:
Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre: ngrijorat de srcia literaturii romne, ale crei opere se puteau numra pe degete, Ion Heliade Rdulescu lansase un apel ncurajator ctre tinerii scriitori: Scriei, biei, orice, numai scriei! Interpretnd ndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicaii ale epocii au ncurajat o literatur mediocr, adesea imitat dup creaii siropoase occidentale; Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realizaia dorinei ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru toi. Eforturile colii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de paoptiti, care ncearc s formuleze normele limbii literare, respingnd exagerrile latiniste i plednd pentru introducerea alfabetului latin; Dezvoltarea spiritului critic: spernd ca prin impunerea acestor reguli s creeze un sistem de valori pentru publicul romn, M. Koglniceanu introduce i conceptul de critic obiectiv, subliniind c analiza critic se va face numai asupra operei; Crearea unei literaturi de specific naional: n loc s imite scriitorii strini, romnii ar putea furi o literatur autohton, inspirat din istorie, natur i folclor. Preluat din estetica romantic european, aceast tripl recomandare se va regsi n operele paoptitilor.
eriodicul a aprut la 19 martie 1840, in trei numere, i a fost interzis la 23 august, acelai an. Nu a fost reabilitat dect n 1990, la 150 de ani de la... dispariie! Programul, stabilit in Introducia semnat, preciza c va evita politica i se va ocupa numai de literatura scris de romnii de pretutindeni.
Revista este editat n formul nou, din anul 1990, publicaia are ca program prioritar probleme de muzeologie, de istorie literar i cultural. Public n principal documente literare inedite sau mai puin cunoscute, precum i rodul cercetrilor din domeniul muzeologiei realizate de specialitii muzeelor i de ali cercettori din instituiile de specialitate. n contextul presei culturale i propune un profil aparte, tradiional, relativ academic i n acelai timp deschis nnoirilor.
Presa
Moldova: "Albina Romaneasca" condus de Gheorghe Asachi (1829) si suplimentul sau, "Alauta Romanasca". Transilvania: "Gazeta de Transilvania"(1840) si suplimentul "Foaie pentru minte, inima si literatura".
Gazeta de Transilvania
ntemeiat de George Bariiu a aprut la Braov, la 12 martie 1838, . De la 3 ianuarie 1849 s-a numit Gazeta transilvan, iar de la 1 decembrie 1849 Gazeta Transilvaniei. ntre 1 ianuarie i 25 iunie 1838 a avut ca supliment Foaie lietrar, iar ntre 2 iulie 1838 i 24 februarie 1865 Foaie pentru minte, inim i literatur . Publicaia lui Bariiu a avut un rol important n lupta politic a romnilor din Transilvania, solidar cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzat prin libraria lui Iosif Romanov .n timpul revoluiei de la 1848 din Transilvania, a militat pentru egalitatea n drepturi ntre naionalitile din principat, unitatea naional a romnilor de ambele pri ale Carpailor, desfiinarea iobgiei n ara Romneasci Moldova . Si-a ncetat apariia n 1944. Din 1990 Gazeta apare din nou, sub acelai nume. n data de 26 iunie 2009 activitatea Gazetei de Transilvania este suspendat temporar din motive financiare. Am decis s ne ntrerupem activitatea. Este o consecin a manelizrii i tabloidizrii presei., a declarat Eduard Huidan, directorul publicaiei.
Albina Romaneasca
Albina Romneasc a fost o gazet politico-literar
(1829-1850) care aparea la Iai, bisptmnal cu suplimentul literar Aluta Romneasc, avand ca proprietar i redactor pe Gheorghe Asachi. Dup Courrier de Moldavie, tiprit la Iai n limba francez, Albina Romneasc este primul ziar n limba romn din Moldova, care alturi de Curierul Romnesc i de Gazeta de Transilvania pune bazele presei periodice romneti. Nu se afl azi n lumea politic neam carele, ntre alte ale sale folositoare instituii, s nu aib n limba naiei un jurnal periodic. Aceasta cuprindea tiri politice din ar i din afar dar mai trziu ncep s dea i mici informaii literare, s dea articole istorice, nuvele, poezii, astfel c ajung s strng n jurul lor toat micarea literar din ar. Una din activitile vizibile ale ziarului a fost traducerea i popularizarea scriitorilor rui, fiind creat n baza modelului rus Severnaia pcela .
In partea stanga avem coperta revistei Albina Romaneasca publicata in anul 1832, iar in partea dreapta o publicatie din anul 1872 prin care se anunta incetarea din viata a lui Ion Heliade Radulescu.
Invatamantul
In general, scolile romanesti
dinainte de 1840 n-au fost pline de savanti, dar au crescut oameni cu dragoste de patrie si simtul valorilor autentice. Odobescu, fost elev la Sava, le-a caracterizat just activitatea: "Era putina stiinta cata se invata in acele scoli; erau marginite si modeste programele lor si nimeni n-a putut iesi un erudite, un doct. Dupa bancile lor, inteligentii zareau orice lucire a stintei printr-un prism de nationalitate, si inimile tuturor elevilor vechilor scoli romanesti erau pe atunci toate inflacarate de dorul tarii. Dupa 1848, dezvoltarea invatamantului se continua insa in toate directiile.
Se pun bazele invatamantului gratuit, se infiinteaza scoli in sate si in provincii, apar primele scoli specializate (Conservatorul). In Tara Romaneasca "Colegiul Sfantul Sava", "Colegiul Trei Ierarhi" si in Transilvania "Scoala Comerciala". In Transilvania pe langa scoliile de la Blaj, centru al romanismului, se infiinteaza la Brasov in 1834 o scoala comerciala, condusa din 1836 de George Baritiu. Tot la Brasov in 1850 incepe sa functioneze un gimnaziu. In aceasta parte a tarii, prin straduinta carturarilor iluministi, invatamantul romanesc cunoscuse o dezvoltare mai accentuata. Reformele lui Cuza grabesc procesul de institutionalizare a invatamantului, care culmineaza cu infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Trebuie mentionat ca in aceasta perioada numerosi tineri si-au facut studiile in strainatate centrul de atractie fiind Parisul.
Poezia
Poezia pasoptista raspunde, in general,
directiilor si principiilor formulate de Mihail Kogalniceanu in articolul Introductie" din primul numar al revistei Dacia literara, in sensul ca este o poezie sociala, adaptata la momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurile de libertate, egalitate si unire ce animau sufletele romanilor de pretutindeni. Pe de alta parte, ca peste tot in lume, acum se afirma cu putere spiritul national, increderea in valorile traditionale, populare, in istoria, natura si folclorul romanesc, care devin acum, alaturi de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte ale poetilor. Dupa imboldul marilor personalitati ale epocii (Kogalniceanu, Alecsandri, Heliade--Radulescu), incepe a se scrie din ce in ce mai mult, iar prin popularizarea culturii oamenii incep sa fie interesati de creatiile noi, astfel incat se largeste considerabil cercul cititorilor, o conditie esentiala a poeziei devenind accesibilitatea.
Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasopstisti impletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare: ode, elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri,idile,sonete, balade. Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematic al poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti (Gh. Asachi,La patrie, C.Bolliac, O dimineata de Caraiman, I.Heliade-Radulescu, Zburatorul), a elogiului realizarilor poporului (Gh.Asachi, La introducerea limbii nationale in publica invatatura,C.Bolliac, La cea intai corabie romaneasca), a prezentarii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu, Umbra luiMircea. La Cozia, I.Heliade-Radulescu, O noapte pe ruinele Targovistei).Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada, o impletirea de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai complexa specie a momentului, in care, sintetizand,patetismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devin cantareti ai trecutului glorios ( D.Bolintineanu, Muma lui Stefancel Mare, Gh. Asachi, Dochia si Traian).Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu, Satiraduhului meu, Gh. Asachi, Sotie de moda) si a fabulei (Gr.Alexandrescu, Cainele si catelul, Gh. Asachi, Musca si carul,I.Heliade-Radulescu, Cumatria cioarei, cand s-a numit privighetoare).Iau avant lirica filosofica ( I.Heliade-Radulescu,Visul,D.Bolintineanu, Scopul omului), cea religioasa ( I.HeliadeRadulescu, Cantarea diminetii, Gr. Alexandrescu, Candela) si cea erotica ( Gh. Asachi, Dorul, Gr. Alexandrescu,Asteptarea, D.Bolintineanu, O fata tanara pe patul mortii).Se afirma artistul-cetatean, exponent al constiintei colective,asa cum se observa in poezia Un rasunet a lui Andrei Muresanusau Anul 1840 a lui Gr. Alexandrescu
Nasterea prozei
In proz, se marcheaz o adevrat apariie
auroral. nainte de Negruzzi, nu aveam ceea ce se numete "proz literar", n sensul modern al cuvntului; o avem doar o dat cu el. Trecerea de la naraiunea semi-medieval, de la relatarea de tip cronicresc i de la fragmentul autobiografic primitiv la proza de ficiune se petrece n literatura romn datorit lui Costache Negruzzi. Negruzzi este cel dinti autor care, n naraiuni diverse, construiete caractere memorabile, personaje literare nzestrate cu individualitate distinct, mai ales prin limbajul lor; pentru prima oar, n scrierile semnate de Negruzzi personajele se autocaracterizeaz lingvistic, deoarece ele vorbesc n mod specific - potrivit statutului lor social, caracterului, vrstei ori culturii. La Negruzzi, dialogul ctig un loc distinct n naraiune. Personajele sale i dezvluie, vorbind, caracterul i statutul, i o fac n mod natural, spontan. Probabil c prozatorul introduce n proza noastr dialogul deoarece nici dramaturgia nu-i era strin: ntre firavele ncercri dramatice ale paoptitilor dinaintea lui Alecsandri, cele ale lui Negruzzi rmn singurele ceva mai reuite.
Sub influenta benefica a Daciei literare se dezvolta proza vremii, caracterizata printro mare diversitate tematica si de specii literare. Astfel, nuvela istorica, memorialul de calatorie, nuvela romantica, "fiziologiile" unor tipuri umane, schitele de moravuri toate isi gasesc locul in acest peisaj. Tot acum, Mihail Kogalniceanu a lasat un interesant fragment de roman Tainele inimii iar D. Bolintineanu scrie romanul epistolar Manoil si romanul de conceptie balzaciana Elena. Tot acum sunt scrise si Romanii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Balcescu, Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi, Calatorie in Africa de V. Alecsandri
Cea mai frapanta trasatura a prozei in epoca pasoptista este caracterul memorialistic, lipsa inventiei pure, a fictiunii: aflata la inceput de drum, proza romaneasca pune, inainte de orice,faptul trait; am putea vorbi chiar de o anumita pornire comuna tuturor prozatorilor epocii de a respinge inventia. Tudor Vianu spunea ca primul nostru realism este memorialistic, dar observatia se poate extine la proza pasoptista in ansamblul ei.Primele incercari notabile a lui I. Heliade-radulescu sunt amintiri (Dispozitiunile si incercarile mele depoezie); capodopera prozei lui C. Negruzzi este constituita de descrierea unor fapte traite (Negru pe alb); insemnarile de calatorie fac o moda durabila (la V. Alecsandri, D. Bolintineanu,Gr. Alexandrescu); pe detalii autobiografice se bazeaza multe dintre bucatile in proza a lui V. Alecsandri.Chiar si capodopera nuvelisticii romanesti din aceasta perioada, Alexandru Lapusneanul de C. Negruzzi, atesta aceeasi trasatura, desi indirect: calitatea fundamentala a nuvelei ramane concentrarea, dramatismul ei perfect gradat.
Cele patru parti par asa cum a remarcat G. Calinescu patru acte ale unei drame, in care totul se dizolva in replici, in alegerea cuvintelor celor mai potrivite, in gesturile indispensabile. Aproape ca nu exista descriere sau relatare a autorului in aceasta capodopera de concizie. Totusi, si aici apare incapacitatea autorului de a inventa: C. Negruzzi a selectat din cronicile lui Gh. Ureche si Miron Costin cateva episoade exceptionale prin dramatismul lor sil e-a imbinat in cunoscuta nuvela. Meritul deosebit a lui Negruzzi este tocmai acela de a fi dus la desavarsire unele virtuti latente existente in scene sau fapte relatate de cei doi cronicari.A doua trasatura globala a prozei pasoptiste o constituie importanta pe care continua sa o aiba retorismul, mostenirea oratorica a perioadei clasice si a culturii din secolele precedente.
Bibliografie:
www.dacialiterara.ro www.wikipedia.org www.famouswhy.ro
Realizat de:
Demeter Sebastian Forgaci Ionut Hossu Alexandra Sandor Sergiu Zsarca George