Poluarea solului cu pesticide

Carpiuc Nicolae, I MSMSA 1a

Introducere Termenul de pesticide a fost preluat din limba englez n care are sensul de antiduntor, pest nsemnnd insect duntoare. Pesticidele reprezint o substan sau un amestec de substane destinate utilizrii n agricultur i silvicultur n scopul prevenirii aciunii i/sau combaterii unor forme de via vegetal sau animal care aduc pagube directe i indirecte culturilor. Cu alte cuvinte, pesticidele sunt mijloace chimice de protecie a plantelor obinute prin formularea i condiionarea unui (unor) ingredient(e) biologic activ(e). Importana practic a pesticidelor este reliefat de dinamica produciei: la nceputul secolului XX producia mondial era nensemnat (cca 56.000 tone n 1916), iar astzi a depit 20.000.000 tone/an.

Poluarea solului cu pesticide

Gradul de poluare a unui sol poate fi cuantificat prin evaluarea reducerii calitative i/sau cantitative a produciei agricole fa de situaia normal, sau numai cantitativ prin evaluarea cheltuielilor necesare meninerii solului la o capacitate bioproductiv egal cu cea anterioar producerii polurii. De asemenea, pesticidele prezint o mare stabilitate chimic i n condiiile mediului natural degradarea lor se produce ncet. Cu toate c pesticidele se degradeaz n sol, ele pot persista mult timp n acesta dup folosire (de exemplu DDT-ul are o perioad de njumtire de 20 de ani). n general, pesticidele sunt greu solubile n ap, dar sunt solubile relativ uor n grsimi, ceea ce face posibil depozitarea acestora n grsimea animalelor. Pesticidele volatile sunt absorbite uor de ctre particulele din sol, din ap sau aer, putnd fi transportate uneori la distane foarte mari.

Pesticidele cele mai des utilizate n agricultur sunt: DDT (diclor-difenil-tricloretan, cunoscut i sub denumirile comerciale de Detox, Omicid, Defotox, Deparatox, Detatox i Toxid) se prezint ca o pulbere alb-cenuie, cristalin, greu solubil n ap i solubil n solveni organici; HCH (hexaclorciclohexan) denumit i Gamexan, Hexacloran, Nitroxan, Lindan sau Entomoxan; Paranthion denumit i E 605, Ekatox, Triophos, Selefos sau Folidol; Pesticide nitroaromatice: Dibutox 25, Gebutox CE 40% i Nitosan 50 PS; Pesticide interzise n Romnia: Aldrin, DDT, Dieldrin, Dinaseb, Silvex

Caracteristicile generale ale pesticidelor Pesticidele sunt substante chimice naturale sau de sinteza folosite pentru combaterea duntorilor animali i vegetali care aduc daune omului sau organismelor utile lui( plantele de cultura, animale domestice). Produsele chimice utilizate n acest scop , de cele mai multe ori, nu prezint aciune selectiv absolut ci distrug i alte vieuitoare dect cele nedorite. Poluarea directa se datoreaza persistentei substantelor active din pesticide care depinde de viteza de descompunere a acestora. Degradarea lenta face posibila trecerea in lantul trofic sau deplasarea sub actiunea precipitatiilor in acvifer (prin levigare) sau in apele de suprafata (prin spalarea solului). Poluarea indirecta, datorata reziduurilor lasate de pesticide in urma descompunerilor chimice si biochimice (la suprafata plantelor, in interiorul tesuturilor si in sol) este in general mai putin cunoscuta, reziduurile fiind mai putin identificabile. Reziduurile pesticidelor cel mai des intalnite in toate fazele mediului sunt cele ale insecticidelor de tipul hidrocarburilor clorurate.

Clasificarea pesticidelor Clasificarea pesticidelor se face dup mai multe criterii: originea lor, aciunea antiduntoare, forma fizic de prezentare, structura chimic, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine mineral (de exemplu sruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) i altele sunt de origine vegetal (nicotina, veratrum, stricnin). Majoritatea sunt ns produi organici de sintez (esteri organofosforici, derivai organohalogenai, nitroderivai aromatici, derivai carbamici, compui fenolici i compui organometalici).

Toxicitatea pesticidelor Toxicitatea ridicata a unora dintre pesticide pot provoca intoxicatii directe la plante si animale generatoare de modificari si dereglari de echilibre. Toxicitatea fata de om trebuie privita sub doua aspecte: - toxicitatea acuta, aceasta se poate inlatura prin asigurarea masurilor adecvate de protectie; - toxicitatea cronica care apare in urma acumularii de reziduuri toxice. n funcie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaz n: grupa I extrem de toxice, fiind marcate cu etichete roii; grupa II puternic toxice, marcate cu etichete verzi; grupa III moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastr; grupa IV toxicitate redus, marcate cu etichete negre.

Efectele secundare (negative) ale utilizri pesticidelor Pesticidele au anumite particulariti comune indiferent de natura chimic sau de destinaia lor, din care decurg numeroase consecine ecologice i anume: - marea majoritate a pesticidelor prezint toxicitate ridicat pentru om, animale, albine, peti,etc.; - spectrul de aciune al unui pesticid este mult mai larg dect cel sugerat de clasificarea acestuia conform destinaiei de utilizare (fungicid, insecticid, acaricid, etc.)incluznd deopotriv att specii animale, ct i vegetale; - aceste substane sunt folosite pentru a combate un numr restrns de specii duntoare, n timp ce acestea acioneaz n grade diverse asupra tuturor vieuitoarelor; - pesticidele se comport n agroecosisteme ca un factor independent de densitate. Aplicat ntr-o anumit concentraie, un pesticid provoac aceai mortalitate indiferent de densitatea organismului int; - cantitile aplicate sunt, n general, mult superioare celor necesare reducerii pagubelor, apelndu-se de obicei la aa numitele tratamente de siguran sau de acoperire; - pesticidele sunt dispersate pe suprafee ntinse, afectnd n mare msur i ecosistemele naturale nevizate; - multe pesticide sunt greu degradabile, determinnd contaminarea alimentelor, solurilor i apelor cu reziduuri toxice.

Studiul procesului de biodegradare a pesticidelor n sol Pesticidele din mediul inconjurator sunt expuse unor variate posibilitati de degradare. Procesele metabolice si degradarea biotica joaca un rol important in a decide soarta pesticidelor din mediu. Astfel microorganismele au un rol deosebit de important in metabolizarea poluantilor din mediu. Prezenta microorganismelor in sol poate influenta distributia, mobilitatea si concentratia poluantilor avand la baza un proces numit biodegradare. Anumiti poluanti persista foarte putin timp in mediu, in prezenta unor conditii normale ale factorilor de mediu, deoarece acestia servesc ca sursa de hrana si energie pentru microorganismele active. Biodegradarea reprezinta procesul biologic de transformare a compusilor organici cu ajutorul activitatii microbiene. Microorganismele din sol, datorita functiilor metabolice, ce au la baza procese de catabolism si metabolism-detoxifiere, pot utiliza pesticidele ca sursa de carbon si energie. Procesul de detoxifiere este facilitat de microorganismele rezistente. Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni. Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poluantii organici. Solul nu are putere de dispersare, degradarea lui producandu-se imediat si ireversibil.

Consecinele ecologice ale utilizrii pesticidelor Acumulandu-se in soluri, plante si animale, pesticidele pot provoca dereglari serioase si ireversibile ale ciclurilor normale de circulatie a substantelor si pot micsora productivitatea ecosistemelor din sol. In cazul utilizarii pesticidelor sunt atacate nu numai speciile ce trebuie distruse dar si multe alte specii care n-ar trebui distruse ca si parazitii si dusmanii naturali ai formelor distruse. Doar 3% din fungicidele si pesticidele folosite isi ating scopul.. Pesticidele actioneaza intotdeauna negativ asupra microorganismelor solului a caror activitate vitala asigura rodnicia acestuia.

Pesticidele n fructe si legume Peste 60% din legume i 30% din fructele de pe pia conin pesticide, potrivit Ageniei Europene pentru Securitatea Alimentar (EFSA). Strugurii, bananele, merele, roiile i ardeii sunt cele mai contaminate alimente, n timp ce una din 25 de vinete testate conine chimicale peste limita admis. Cele mai curate (lipsite de pesticide) sunt, n schimb, ceapa, varza i mazrea. Cele mai frumoase fructe i legume de pe tejghele pot fi i cele mai otrvitoare, n special, cele care provin din Turcia, Olanda, Israel i Grecia, acolo unde se practic agricultura intensiv i exportul de mrfuri n alte ri. Legumele i fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o producie mare la hectar i pentru a rezista mai mult i a-i pstra aspectul proaspt n vitrin. Pieele noastre au fost inundate n ultimii ani de pepeni verzi, dovleci, roii, castravei i alte fructe injectate. Riscul cancerigen pe care l presupune agricultura intensiv const n utilizarea ngrmintelor chimice, cu preferin cele azotoase.

Concluzii Cu toate ca pesticidele au efecte negative importante asupra solului si asupra organismelor vii, nu se va putea renunta la folosirea acestui mijloc eficient si ieftin decombatere a daunatorilor agriculturii, ci se va pune accent pe inlocuirea pesticidelor persistente cu altele ce prezinta o biodegradabilitate sporita in sol.

Bibliografie: http://www.revistainformare.ro/showart.php?id=103&rev=4 http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=ar ticle&sid=1058 http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/10/28/fr ucte-si-legume-iradiate-injectate-cu-pesticide-si-alteotravuri/ http://anamaria87.ecosapiens.ro/poluarea-solurilor-cupesticide/ http://www.scribd.com/doc/59131972/Poluarea-Solului-CuPesticide