Sunteți pe pagina 1din 20

Esene. Arome.

Parfumuri
BARBU LAVINIA
PROFESOR: NITA ELENA

CLASA A X-E

Esente
Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip:
Alcool Aldehida Cetona Eter Ester Heteroatomi (N si O)

Esentele sunt substante lichide, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (hidrocarburi, eteri si alcooli). Se extrag prin antrenarea cu vapori, macerarea la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor.

Citral

ulei de iarba, de lemon si de lamaie

Mentol

ulei de menta

Linaool

ulei de portocal si coriandru

C10H18O

Limonen

ulei de coji de portocala si de lamaie

Geraniol

ulei de trandafir si muscata

Parfumuri
La nceput, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Astzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente i tonuri necunoscute nainte de descoperirea aromelor chimice. Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90. Ele sunt utilizate in cele mai diferite domernii:
Cosmetica Industria sapunurilor Parfumarea incaperilor Industria alimentara

Efectele parfumului n trei etape


Dup cum s-a vzut, aromele nu sunt ceva bine definit ca un obiect, ci mai degrab asemenea compoziiilor muzicale de-a lungul timpului. Aplicat pe piele, parfumul are o arom ce stimuleaz anumii senzori definindu-se pe sine.

1. Nota de vrf
Mirosul perceput iniial la un parfum se numete not de vrf sau impact iniial, acest miros dureaz 5-10 minute dup care atrage mai adnc n arom .

2. Nota de mijloc
Dup cteva minute, n funcie de natura pielii fiecruia, parfumul mprtie o arom caracteristic fiecrui individ. De obicei, dureaz de la 10 la 20 de minute pn la definirea aromei pe piele.

3. Nota de baz
Expresia final a unui parfum se va observa dup uscare. Procesul de evaporare poate fi vizualizat n 3 stagii succesive. Componentele parfumului sunt percepute n ordine descresctoare, n funcie de volatilitate, de la cel mai slab la cel mai tare, de la cel mai proaspt la cel mai cald. Primul impact poate fi de citrice proaspete i slab mirositor, impresii de verdea sau fructe i aldehide.

Tipuri de parfumuri
n funcie de cantitatea de ulei aromat coninut distingem:

Parfumul reprezint cea mai concentrat form (i, evident, cea mai scump). Conine 20-50% ulei. Parfumul d cea mai rezistent arom n timp i poate conine sute de ingrediente. Apa de parfum e un parfum alcoolic, conine 10-15% ulei. Apa de colonie (de toalet) este o form slab de parfum, conine 3-8% ulei, combinat cu ap i alcool. Concentraia mic de ulei aromat este ideal pentru impresiile subtile. Crema de parfum este un amestec ce nu conine alcool, dar conine uleiuri. Ea face pielea mtsoas i aromat. Este ideal de a o folosi n timpul iernii. Spray-ul natural nu conine aerosoli. Prin pulverizare mprtie aroma parfumului.

Arome
O substanta care are gust este recunoscuta de anumite proteine aflate la suprafata limbii. Aromele sunt moleculele care determina senzatia de gust. Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie. Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator).

Gustul dulce
Este dat de molecule care au grupari hidroxil in gruparea lor OH (acool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza. Zaharoza si aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate.

Gustul acru
Este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H3O+, proveniti din ionizarea acizilor.

Gustul amar
Este dat de compusi organici numiti alcaloizi. Alcoloizi sunt compusi din cel putin un ciclu de atomi de carbon si din atomi de azot. Multi dintre alcaloizi sunt otravitori.

Gustul iute si aromat


E specific pentru condimente si apare in urma excitarii stimulilor dureri. Gustul piperat este determinat de interactia unui alcaloid numit piperida cu reptorii dureri. Gustul iute se explica prin existenta in compozitia ardeilor iuti a capsaicinei.

Gustul proaspat si rece

Este atribuit mentei si se explica prin actiunea mentolului asupra receptorilor termici de la suprafata limbii.